826 matches
-
de vegetație, de regulă lungi și înguste), releveurile se realizează în suprafețe de probă dreptunghiulare sau pătrate având dimensiuni cuprinse între 20 și 100 mp, egale cel puțin cu mărimea ariei minime, astfel încât să reflecte cât mai complet compoziția floristică, structura și caracteristicile funcționale ale fiecărei asociații vegetale. Releveurile se realizează în perioada mai-octombrie, acoperind principalele sezoane de vegetație (vernal, estival, serotinal, autumnal). Nu se desfășoară activități de monitorizare a habitatului 1210 în sezonul prevernal deoarece vegetația tipică este insuficient
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
unor transecte itinerante, prin metoda releveului fitosociologic Caracteristici fizice Soluri: tip de sol Apreciere în funcție de granulometrie și conținut de substanță organică sau prin analiza sedimentelor Structura habitatului Subtipuri prezente Identificare asociații vegetale specifice Specii edificatoare / caracteristice Determinare compoziție floristică, structură, condiții biotice, cu evaluări cantitative asupra speciilor (prin notarea abundenței-dominanței lor) Specii rare / amenințate Determinare, localizare, monitorizare Distribuția spațială Model spațial al distribuției subtipurilor Cartarea pe baza imaginilor aeriene si prin localizare GIS în urma observațiilor de teren Prezența
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
spațială Model spațial al distribuției subtipurilor Cartarea pe baza imaginilor aeriene si prin localizare GIS în urma observațiilor de teren Prezența (constanța) speciilor componente ale asociațiilor vegetale specifice habitatului 1210 este unul dintre elementele care determină ordinea speciilor din lista floristică. Prezența se calculează în procente, raportând numărul de releveuri în care apare o anumită specie la numărul total de releveuri (Ivan & Doniță, 1975). Valorile obținute sunt ulterior grupate în cinci clase de prezență: 1-20%, 21-40%, 41-60%, 61-80%, 81-100%. Speciile sunt
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
criteriul că speciile de plante cu prezență ridicată au o fidelitate crescută pentru acea asociație vegetală și sunt mai bine adaptate la condițiile de mediu caracteristice asociației respective, comparativ cu speciile de plante cu prezență scăzută. Ordinea speciilor din lista floristică (Fișa de teren) ține cont și de criteriul dominanței, deoarece speciile dominante sunt principalii edificatori ai fitocenozelor și prin urmare speciile dominante vor fi plasate în capul listei de specii. Distribuția habitatului 1210 în zona costieră românească este evidențiată pe
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
delimitarea ariei de studiu, pe o hartă topografică la scară mare unde se stabilesc suprafețele ce urmează să fie străbătute, ... b) consultarea bibliografiei necesare pentru interpretarea compoziției covorului vegetal în funcție de condițiile fizico-geografice ale zonei cercetate, ... c) identificarea aspectelor floristice și de vegetație întâlnite în zonele de probă, ... d) pregătirea materialelor și a echipamentelor necesare, ... e) stabilirea pe teren a suprafețelor de probă permanente. ... Pregătirea materialelor și a echipamentelor presupune: – înregistrarea datelor: fișe și caiet de teren, ustensile de scris
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
care intră în structura habitatului. Abundența, prezența sau absența acestora reflectă "starea de sănătate" a habitatului. ... – Speciile edificatoare (sau dominante) care prin numărul sau acoperirea fitoindivizilor lor formează cea mai mare parte a fitomasei, imprimând particularitățile fitocenozelor, dar și compoziția floristică specifică unei asociații. ... – Speciile invazive/colonialiste ce pot oferi informații prețioase despre influența și intensitatea factorilor ecologici, în general,și a celor antropozoogeni, în special. Numărul speciilor invazive/colonialiste alături de abundența și de modul de distribuție a acestora în cadrul fitocenozelor va
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
ca varietatea și abundența speciilor într-o anumită unitate de studiu și care reprezintă numărul de specii, sau densitatea speciilor pe unitatea de suprafață. Diversitatea biologică oferă informații asupra particularităților fitocenozelor precum și a stadiului de evoluție al acestora. ... – Compoziția floristică a habitatului exprimată, de cele mai multe ori, prin abundența speciilor care reprezintă o sinteză a distribuției acoperirii relative (frecvenței) a speciilor dintr-o fitocenoză. ... Parametrii evaluați Arealul La acest parametru se consemnează informații despre suprafața arealului, tendințele arealului și
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Hanul Conachi - ROSCI0072), în sudul și sud-vestul Olteniei (zona Calafat-Bașcov-Dolj, Izvoarele-Mehedinți) și în Câmpia de Vest/ Crișana (Dunele de nisip de la Foieni). Tipurile de dune adăpostesc comunități de plante unice la nivel național sau european, cu numeroase rarități floristice, multe dintre ele specifice substratului nisipos, mai mult sau mai puțin sărăturat. În funcție de mobilitatea dunelor, de gradul de solificare a nisipurilor, de vegetația caracteristică cu rol în fixarea dunelor sau de influența mai mult sau mai puțin pregnantă
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
hidric mai ridicat. În conformitate cu această definiție generală, există două principale situații din România în care aceste habitate pot exista: pajiști naturale și pajiști semi-naturale. În ambele situații, activitatea antropică influențează, în măsură mai mare sau mai mică, compoziția floristică a acestora. În România este prezentă o mare varietate de tipuri de pajiști (de exemplu: pajiști de stepă, pajiști alpine, pajiști montane, pajiști azonale/extrazonale) care diferă în funcție de compoziția și structura specifică a fitocenozelor, poziția geografică, de tipul solului
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și calitate); ... 2. pH-ul apei și a substratului (turbă, sol); ... 3. materialul organic care ajunge în perimetrul habitatului (prin apă sau alți agenți). ... Pe termen lung, modificările climatice pot afecta și ele direct (prin creșterea temperaturii medii anuale) structura floristică și starea de conservare a acestor habitate. În cazul habitatelor din regiunea biogeografică continentală, efectele acestor modificări pot apărea chiar pe termen mediu și scurt. Astfel, în monitorizarea habitatelor de turbării și mlaștini trebuie avute în vedere trei aspecte principale
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de conservare favorabilă a 79 de specii de păsări menționate în formularul standard al sitului ROSPA0045 Grădiștea Muncelului - Cioclovina. Rezervațiile naturale sunt arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic - faunistic - floristic și geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic - faunistic - floristic și geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic - faunistic - floristic și geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
care au fost descoperite mărgele de chihlimbar, Sala Mare, Galeria Lacurilor și Galeria Baldachinelor iar din sens opus prin Ponorîci, Marea Confluență, Galeria Marilor Gururi și Planșee. Diversitate: speologică, paleontologică - depozite de guano-fosfați, resturi scheletice de mamifere cuaternare, faunistică și floristică. Deasupra, făgete pe calcare, stâncării cu vegetație mezofilă și mezotermofilă, pajiști xerotermofile colinar-montane, pajiști mezofile și tufărișuri. Complexul carstic reprezintă perimetrul de protecție al peșterilor. În peștera Cioclovina Uscată s-a descoperit o calotă craniană de om de Cro-Magnon. Depozitul
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
ha Rezervație paleontologică ce adăpostește moluște fosile, bivalve, gastropode și amoniți, de vârstă Cretacică. 2522 Cheile Crivadiei - IV, m Comuna Bănița, satul Crivadia, 10,0 ha Rezervația naturală este amplasată lângă monumentul feudal Turnul Crivadiei. Are o deosebită valoare peisagistică și floristică, constituind o enclavă de specii termofile și elemente dacice și daco-balcanice, inclusiv 4 specii endemice: Thymus comosus, Hepatica transsilvanica, Symphytum cordatum și Sorbus borbasii și 2 specii rare: Dianthus petraeus și Sesleria rigida. Se întâlnesc și exemplare de liliac sălbatic
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
liliac sălbatic, Syringa vulgaris, mojdrean, Fraxinus ornus și sorb, Sorbus borbasii. Aici este prezentă și vipera cu corn, Vipera ammodytes. 2523 Dealul și Peștera Bolii Dealul Bolii - IV, m Peștera Bolii - III, m Comuna Bănița satul Bănița 10,0 ha Ansamblu floristic, peisagistic și speologic. Dealul Bolii adăpostește specii termofile, liliac sălbatic - Syringa vulgaris, mojdrean - Fraxinus ornus, precum și endemitele Hepatica transsilvanica și Sorbus borbasii. Peștera Bolii, clasa B, este lungă de 455 m și străbătută de apele pârâului Jupânesei. Aici s-
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
unei așezări eneolitice, precum și fragmente ale unei faune pleistocene. 2.531. Cheile Taia - IV, m Orașul Petrila, 2,0 ha Rezervația naturală este amplasată la nord de orașul Petrila, pe Valea Tăii care străbate cheile. Are o deosebită valoare peisagistică și floristică, constituind o enclavă de specii termofile de pe versanții calcaroși cum sunt Syringa vulgaris, Dianthus sp., Saxifraga sp., Fraxinus ornus, Euphorbia sp. *1) Categorii de arii protejate: I - Rezervații Științifice; III - Monument al naturii; IV - Rezervație naturală. Tipul ariei protejate
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
înălțimi de 3-10 m și este importantă pentru urmele de locuire descoperite, acestea acoperind toată cronologia arheologică. Este singura peșteră amenajată din punct de vedere turistic. Prin introducerea unui albedou mai ridicat, calcarele creează un microclimat specific, favorabil dezvoltării elementelor floristice și faunistice de stâncărie, care includ numeroase endemisme și specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Sorbus borbasii, Spiraea chamaedryfolia, Hepatica transsilvanica, Asperula capitata, Doronicum columnae. ... ... 2.2.3. Hidrografie Zona de la Grădiștea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaș castel natural de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
management conține o listă foarte detaliată și laborios elaborată a plantelor identificate pe raza parcului. Pentru completarea acesteia, cu ocazie identificării și cartării habitatelor, activitate ce a însemnat parcurgerea integrală a terenului, s-au efectuat un număr de 445 relevee floristice conform metodologie Braun Blanquet în sezoanele de vegetație ale anilor 2014 și 2015. Importantă de menționat este prezența speciei Narcissus poeticus ssp. radiiflorus, cu distribuție grupată în zona Vârfului Jigoru Mare unde a fost confirmată prezența habitatului 4060. Zona identificată
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
de vedere al legislației din domeniul patrimoniului sunt prezentate la subcapitolul 2.1.3 . ... 2.4.7. Obiective turistice Arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina cuprinde un complex de obiective de o deosebită importanță arheologică, antropologică, etnografică, geologică, speologică, faunistică și floristică. Ca atare, potențialul pentru turism este ridicat și în același timp diversificat. Datorită existenței cetăților dacice și a peșterilor, zona este din ce în ce mai vizitată de turiști și speologi, mai ales în timpul sezonului cald. În plus tradițiile
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc". Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii. Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
amenajamente pastorale se vor întocmi de colective de specialiști pratologi și vor conține în mod obligatoriu recomandări cu privire la conservarea pajiștilor pentru speciile de interes conservativ. Pentru pajiștile din sit se vor evita recomandări care vor prevedea schimbarea structurii floristice prin însămânțări, creșterea fertilității prin aplicarea de îngrășăminte chimice, tăierea în totalitatea arborilor și arbuștilor din pășune. A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor A04.01.01 pășunatul intensiv al vacilor A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice B.01 Plantarea de pădure pe
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
agrosilvopastoral ... – Clasificarea și identificarea sistemelor agrosilvopastorale, din țara noastră și stării lor actuale de întreținere/ folosire; ... – Realizarea unor structuri de amestecuri de pajiști pentru reînsămânțarea /supraînsămânțarea pajiștilor permanente degradate, adaptate diferitelor condiții staționale și moduri de folosință; ... – Determinarea dinamicii compoziției floristice a pajiștilor permanente îmbunătățite prin diferite metode; ... – Determinarea producției și calității furajului în funcție de tipul amestecului și a metodei utilizate pentru îmbunătățirea pajiștilor degradate; ... – Creșterea fertilității solului datorată mineralizării sistemului radicular al amestecurilor de graminee și leguminoase perene comparativ
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
generale de îngrijire - curățirea și nivelarea terenului, combaterea vegetației lemnoase și ierboase, etc., aplicarea îngrășămintelor chimice și organice, supraînsămânânțarea, etc.); ... – Sporirea producției cantitative medii a pajiștilor permanente din arealul menționat la 15-20 tone de masă verde/hectar; ... – Îmbunătățirea semnificativă a compoziției floristice a pajiștilor naturale prin dominarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene și creșterea implicită a indicatorului valoare pastorală la un procent cuprins între 40-75; ... – Stabilirea în cadrul amestecurilor a raportului optim de graminee/ leguminoase și a celor mai eficiente
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
participarea beneficiarilor; ... – Diseminare ghidului privind managementul sistemelor agrosilvopastorale noi sau existente pe zone altitudinale; ... – Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului. ... Proiectul ADER 15.2.2: Elaborarea și standardizarea unor amestecuri de specii furajere perene pentru zonele cu potențial pentru îmbunătățirea compoziției floristice, reconstrucția ecologică a zonelor pastorale afectate de schimbările climatice, moduri de folosire - pășune, fâneață, reconstrucție ecologică terenuri degradate, sechestrare carbon, estetica peisajului etc., în condițiile schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.400.000 lei Total lei
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]