214 matches
-
și puternice, iar coada este lungă. Talia este de la 46 la 66 cm, cu o greutate cuprinsă între 2 și 9 kg. Trăiește între 4 și 10 ani în captivitate și între 4 și 8 ani în libertate. Este denumită „fluieraș” întrucât atunci când este în pericol, ea fluieră pentru a alerta celelalte marmote, care se vor refugia în vizuină. Marmota trăiește în munți la altitudini cuprinse între și de metri. Această amplitudine altitudinală ar putea fi explicată prin răcoarea hibernală pe
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
Helena, află despre aceasta și se hotărăște să-l înștiințeze pe Demetrius pe care-l place (și cu care s-a iubit). Totuși, Demetrius o iubește pe Hermia. Helena speră să se întâlnească cu toții în pădure. Între timp, Gutuie, Poponeț, Fluieraș, Slăbănogu’, Blându’ și Botișor pun la cale o reprezentație pe care să o prezinte la nunta lui Theseu. În pădure, Oberon (regele zânelor) se ceartă cu Titania (regina zânelor) pentru că vrea să-l aibă ca paj pe copilul ei orfan
Visul unei nopți de vară () [Corola-website/Science/304781_a_306110]
-
și, respectiv, Hermia. Nobilii sunt de acord să le permită să se căsătorească. Poponeț se trezește și nu își amintește de întâmplările nopții. La cină, cu toții ascultă scurta piesă tragică, plicticoasă, a lui Gutuie. În această piesă, Thisby (jucată de Fluieraș) și Pyramus (jucat de Poponeț) își șoptesc dragostea printr-o crăpătură dintr-un zid (jucat de Botișor). Cei doi își dau întâlnire la mormântul lui Ninny, dar un leu (jucat de Blându’) o atacă pe Thisby. Vine Pyramus care-i
Visul unei nopți de vară () [Corola-website/Science/304781_a_306110]
-
repertoriu și a unui colectiv de mare valoare artistică. Vechea orchestră „Ciocârlia” s-a mărit cu 60 de persoane. Au sosit cei mai bun soliști din țară, precum violoniștii Florea Cioacă și Varga Zoltan, taragotiștii Iosif Milu și Ion Murgu, fluierașul Marin Chisăr, cobzarul Ion Șerban (zis Tarzan), clarinetistul Adolf Guți etc. În paralel, a preluat cu jumătate de normă, conducerea proaspetei Orchestre de muzică populară a Radiofuziunii Române, având drept obiectiv înregistrările și concertele în direct. Dacă la Ansamblul „Ciocârlia
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraș Istrate cu soția Dotye și cu familia Domniei sale Aximie și Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veșnică. Anul Domnului 1802.” Turnul înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnulețe în stil maramureșan
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
august 1935 în comuna Volintiri, Raionul Ștefan Vodă, Moldova, într-o familie de oameni simpli, privați de pretenții în ale artei muzicale.Părinții ei au fost Luca și Tatiana Bieșu. Maria Bieșu debutează ca solistă în cadrul formației de muzică populară „Fluieraș"" cu piesa "Struguraș de pe colină" la un concurs raional, alături de celebrii "Tamara Ciobanu" și "Serghei Lunchevici". A fost nevoită să treacă prin emoțiile provocate de nedumeririle părinților ("„artistă... ce fel de specialitate este asta?”"). Apoi, la festivalul republican, ministrul culturii
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
Cultura Moldovei" (13 mai 1962) scria: "Rolul central al operei - Floria Tosca - și-a găsit o reușită interpretă în persoana absolventei Conservatolui din Chișinău, Maria Bieșu. (...) De câțiva ani o cunoaștem ca o talentată interpretă de cântece populare (cu orchestra Fluieraș. - A. D.)". Atunci a fost pentru dânsa prima întâlnire cu scena teatrului de operă, atunci începea o nouă eră în arta vocală interpretativă moldovenească. Maria Bieșu făcuse atunci cunoștință cu tânărul regizor Eugen Platon (deși spectacolul a fost montat de G.
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
A cîntat mai întîi într-un colectiv de amatori, iar din februarie 1959 - în capela corală „Doina”. În perioada 1961-1965 a făcut parte din ansamblul de tineret al Filarmonicii chișinăuniene. Din 1965 este solist al orchestrei de muzică populară moldovenească „Fluieraș”, iar din 1970 devine solist al ansamblului „Lăutarii”. Vasile Zamfir - virtuosul viorist autodidact Vasile a lui Ion Zamfir s-a născut la Sadâc în 1910. Grație auzului muzical cu care e dotat, el a fost inițiat în domeniu de mic
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraș Istrate cu soția Dotye și cu familia Domniei sale Aximie și Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veșnică. Anul Domnului 1802.” Bisericuța a fost târnosită după refacerea picturii interioare, pe 22 iunie 1964, de către Episcopul Valerian Zaharia al Oradei
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
(n. 17 februarie 1912, Goicea Mare, județul Dolj - d. 24 noiembrie 1994, București) a fost un fluieraș, cimpoier și interpret de caval virtuoz român. „Micu a lu' Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept cel mai bun fluieraș din zonă și cântă la clăcile de tors lână, de curățat porumb și, mai târziu, la nunți. S-a căsătorit în 1932 și, datorită prestigiului de care se bucura în sat, a fost ales unul dintre „garanții” horei. Își îmbogățește
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
română de muzică populară. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum "Mi-am făcut bundiță nouă", "Fata neichii", "Sârba de la Deleni", "Ia mai zi-i măi fluieraș", " Merge satul la cules", "Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava. A absolvit liceul la Suceava, apoi
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
cele mai cunoscute cântărețe de operă și muzică populară ale Moldovei din a doua jumătate a secolului al XX-lea. În anii 1945-1951 a fost solista a Radiodifuziunii din RSSM, între 1951-1973 a fost solista a orchestrei de muzică populară „Fluieraș”. În anii 1973-1980 a lucrat ca conferențiara a Catedrei de Canto a Academiei de Muzică „G. Musicescu”. Artista a poporului din URSS. A interpretat rolul Tatianei în opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, și rolul lui Cio-Cio-San din opera
Tamara Ciobanu () [Corola-website/Science/314947_a_316276]
-
unde a cântat: Doina, Marioara, Leana, cântece care au devenit cartea de vizită a Moldovei. La acest festival a fost distinsa cu titlul de laureat și diplomă de gradul I. În anul 1950, după un turneu la Moscova cu orchestră “Fluieraș”, i se conferise Premiul de Stat al URSS, iar după asta fusese aleasă deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Și-a folosit statutul său de deputat pentru a ajuta o mulțime de oameni. După o altă prezența la Moscova
Tamara Ciobanu () [Corola-website/Science/314947_a_316276]
-
a trâmbițá / Și mielucu și-a zdera, / Crucița s-a legăna / Și oile m-or cânta”. (Rozavlea, 1920). Procedând la o reducție evidentă și la o contaminare cu un alt strat mental, secvența devine: “Iar la cap să-mi pui / Fluieraș de fag, / Mult zice cu drag! / Fluieraș de soc, / Mult zice cu foc! Vântul când a bate / Prin ele-a răzbate / Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge!” (varianta Alecsandri). Comentariile exegeților pe
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
Crucița s-a legăna / Și oile m-or cânta”. (Rozavlea, 1920). Procedând la o reducție evidentă și la o contaminare cu un alt strat mental, secvența devine: “Iar la cap să-mi pui / Fluieraș de fag, / Mult zice cu drag! / Fluieraș de soc, / Mult zice cu foc! Vântul când a bate / Prin ele-a răzbate / Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge!” (varianta Alecsandri). Comentariile exegeților pe această temă au variat în funcție de interesul de
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
crearea Operei Române din București în 1921. Tradiția muzicală a rămas în familie, fiul său, Ion Hartulary-Darclée, devenind dirijor și compozitor. Din păcate nu s-au păstrat înregistrări pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, ci doar două cântece românești: "Cântecul fluierașului" de George Stephanescu și "Vai mândruță dragi ne-avem" de Tiberiu Brediceanu înregistrate cu acompaniament de pian la o vârstă foarte înaintată dar la care păstra intacte calitățile naturale și tehnice ale minunatei sale voci. Artista a înregistrat pentru Casa
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
bucureșteni organizează la 13 decembrie 1918 o grevă revendicând programul economic și politic al social-democrației, precum ziua de muncă de 8 ore, înlăturarea cenzurii, garantarea libertăților cetățenești, etc. La începutul lunii februarie 1919, la București au venit social-democrații ardeleni Ion Fluieraș și Iosif Jumanca, miniștri în Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care s-au prezentat la regele Ferdinand cerând-i cu insistență deschiderea sediilor PSD și ale sindicatelor, libertatea întrunirilor și oprirea teroarei împotriva social-democraților. Regele și primul ministru Ion I. C. Brătianu
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
înainte de a demisiona, la cererea regelui Ferdinard. Pe Brătianu îl irita mai ales articolele lui Constantin Titel Petrescu publicate în ziarele „Lumea Nouă” și „Socialismul” și nu uita faptul că tocmai acesta îi chemase la București, în decenbrie 1918, pe Fluieraș și Jumanca, punându-i într-o situație penibilă în fața regelui. De altfel, la începutul anului 1925 sosise un bun prilej spre a-i riposta gazetarului social-democrat într-o manieră brutală. Constantin Titel Petrescu, pe atunci avocat și redactor la ziarul
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
1949, Securitatea se putea lăuda că îi arestase pe toți social-democrații de vaza, chiar dacă aceștia nu erau decât simpli membri ai partidului. Mulți, enorm de mulți social-democrați au pierit în temniță, printre aceștia fiind eroii nationali precum Iosif Jumanca, Ion Fluieraș și George Grigorovici care au luptat pentru înfăptuirea României ca stat unitar, național, Ene Filipescu și Ilie Predaru fruntași ai partidului. Condamnat la muncă silnică pe viață, pentru fapte imaginare, Constantin Titel Petrescu este purtat din temniță în temniță, supus
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
admirându-le priceperea și pasiunea investite în respectivele obiecte făurite de către aceștia. Dar „târgurile” nu sunt singurele activități culturale unde se regăsesc copii cu dizabilități. Mai enumerăm aici, prețuindu-le: Expoziția de ouă încondeiate și de icoane în preajma Paștelui, Festivalul „Fluierașul vasluian”, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Zilele Culturale ale Vasluiului și cele ale Bârladului, Toamna culturală hușeană, festivalul „Cântec, joc și voie bună” de la Negrești și „Prietenia”, al doamnei profesoare AnușcaDoglan din Vaslui, „Sărbătoarea Toamnei” bârlădene, Concursul județean „Obiecte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Balan Ion 1966 Sculptor Născut la 13 august 1966, în comuna Ciortești, județul Iași. Studii: Liceul Racoviță, Iași, urmează Universitatea de Arte George Enescu, Iași, secția sculptură. Debut artistic - 2000 Ion Balan - Fluierașul Sculptură lemn Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Bărbuș Gheorghe 1932 2008 Sculptor S-a născut în anul 1932 în localitatea Hrip, jud. Satu Mare. Studii: Cizmar Debut artistic - 1975 Bibliografie și reprezentare
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
la clarinet, de asemeni unchiul, moș Ion Bradu. La noi în casă se făceau repetițiile înainte de Crăciun iar ferestrele bubuiau de tobe și alămuri. Pe mine mă puneau să cânt la oricine venea în vizită la noi, mai întâi cu fluierașul iar mai târziu cu acordeonul. La clarinet am învățat pe la 26 de ani, la Școala Populară de Arte. 10. V-ar fi plăcut să trăiți într-o altă țară? V-a “mușcat” să zicem așa, gândul de a rămâne acolo
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
corpul caprei era acoperit cu stuf, tradiție care mai este întâlnită în satele vecine cum ar fi Verești și Siminicea. Dansul caprei este săltăreț, intrepretând rolul zvăpăiat al acestor animale, totul se desfășoară pe ritmul și în acordul cântecelor unui fluieraș. Ca și la jocul urșilor și la jocul caprei sunt întâlnite mai multe faze printre care îmbolnăvirea, moartea și reînvierea. Cercetătorii presupun că dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice închinate morții și renașterii divinității. Jocul caprei este cunoscut ca
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
zice, Oile s-or strînge; Floierița mea, La cap să mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd vîntul a sufla, Floira-mi zicea, Oile-mi venea. Pe mormînt s-or plînge Cu lacrimi de sînge; Iar la cap să-mi puneți Fluieraș de fag, Mult zice cu drag, Fluieraș de os, Mult zice duios, Fluieraș de soc, Mult zice cu foc. Este o variantă a modului de așezare a celor două obiecte consacrate: fluierul la cap, lancea la picioare. Păstorul le folosește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]