689 matches
-
în care fluorescența proteinelor poate fi indusă, pentru a fi studiate anumite caracteristici structurale, fie prin reacții chimice, fie prin formarea de complecși. În aceste cazuri, trebuie să se țină cont de câteva aspecte, care trebuie să rămână, întotdeauna, valabile: fluorescența trebuie să fie măsurată numai pentru situl de legare a ligandului la molecula proteică; fluorescența depinde de condițiile de mediu; nu trebuie să fie afectate proprietățile macromoleculelor studiate. În studiul acizilor nucleici, marker-ii fluorofori utilizați sunt acridinele. În studiul proteinelor
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
prin reacții chimice, fie prin formarea de complecși. În aceste cazuri, trebuie să se țină cont de câteva aspecte, care trebuie să rămână, întotdeauna, valabile: fluorescența trebuie să fie măsurată numai pentru situl de legare a ligandului la molecula proteică; fluorescența depinde de condițiile de mediu; nu trebuie să fie afectate proprietățile macromoleculelor studiate. În studiul acizilor nucleici, marker-ii fluorofori utilizați sunt acridinele. În studiul proteinelor, fluoroforii extrinseci cei mai folosiți sunt: 1-anilinonaphthalene-8-sulfonate (ANS) și derivații săi, rodamina, fluoresceina și izomerii
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
proprietățile macromoleculelor studiate. În studiul acizilor nucleici, marker-ii fluorofori utilizați sunt acridinele. În studiul proteinelor, fluoroforii extrinseci cei mai folosiți sunt: 1-anilinonaphthalene-8-sulfonate (ANS) și derivații săi, rodamina, fluoresceina și izomerii lor de poziție. Sunt prezentate caracteristicile de absorbție și de fluorescență ale ANSului și derivaților săi. Fluoroforul extrinsec, ANS, are proprietăți specifice care fac ca fluorescența să fie nesemnificativă, în soluții apoase. Interacțiunile proteinelor cu fluoroforul extrinsec, ANS, sunt folosite, de exemplu, pentru a detecta prezența stărilor molten globule din structura
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
fluoroforii extrinseci cei mai folosiți sunt: 1-anilinonaphthalene-8-sulfonate (ANS) și derivații săi, rodamina, fluoresceina și izomerii lor de poziție. Sunt prezentate caracteristicile de absorbție și de fluorescență ale ANSului și derivaților săi. Fluoroforul extrinsec, ANS, are proprietăți specifice care fac ca fluorescența să fie nesemnificativă, în soluții apoase. Interacțiunile proteinelor cu fluoroforul extrinsec, ANS, sunt folosite, de exemplu, pentru a detecta prezența stărilor molten globule din structura împachetată a proteinelor sau expunerea spre solvent a suprafețelor apolare din structura acestora. În urma examinării
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
a detecta prezența stărilor molten globule din structura împachetată a proteinelor sau expunerea spre solvent a suprafețelor apolare din structura acestora. În urma examinării spectrelor fluoroforului. ANS și ale derivaților săi, s-a observat că, în medii nepolare, randamentul cuantic al fluorescenței acestor molecule crește semnificativ, iar spectrul se deplasează spre lungimi undă de emisie mai mici. Aceste efecte se manifestă și în solvenți cu polaritatea scăzută, comparativ cu aceia care au o polaritate semnificativă. Metoda Scatchard pentru determinarea constantei de legare
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
care concentrația de ANS va fi cuprinsă între 0 și 20 µM. Pentru studiul interacțiunii HSA ANS, se vor prepara probele. 2. Modul de lucru Se va urmări interacțiunea dintre proteina HSA și ligandul ANS, prin metoda de spectroscopie de fluorescență. Spectrele de emisie fluorescentă vor fi obținute cu spectrofluorimetrul Perkin Elmer LS55. Selectarea condițiilor pentru înregistrarea spectrelor de fluorescență reprezintă o etapă importantă a experimentului. Ca urmare, se va alege un sistem de fante pentru monocromatoarele de excitație și de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
prepara probele. 2. Modul de lucru Se va urmări interacțiunea dintre proteina HSA și ligandul ANS, prin metoda de spectroscopie de fluorescență. Spectrele de emisie fluorescentă vor fi obținute cu spectrofluorimetrul Perkin Elmer LS55. Selectarea condițiilor pentru înregistrarea spectrelor de fluorescență reprezintă o etapă importantă a experimentului. Ca urmare, se va alege un sistem de fante pentru monocromatoarele de excitație și de emisie care să confere atât rezoluție, cât și sensibilitate optime. Spectrele de emisie fluorescentă vor fi înregistrate cu o
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
µM) și se vor determina lungimile de undă la care apar maximele spectrale. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru HSA și ANS, aflate în soluții separate. Se va observa că proteina prezintă emisie fluorescentă (datorată cromoforilor intrinseci), în timp ce fluorescența ANS este, practic, insesizabilă. Se vor înregistra spectrele de emisie fluorescentă pentru probele preparate pentru studiul interacțiunii HSA ANS, la 25 oC, respectiv la 35 oC. Se va determina lungimea de undă la care emisia fluorescentă a ANS-lui este maximă
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
noiembrie 1895 profesorul Wilhelm Conrad Roentgen (1845-1922) studia radiația catodică produsă într-un tub Crookes. Radiațiile catodice sunt de fapt electroni accelerați într-un tub vidat și au proprietatea de a provoca emisia de lumină la unele substanțe, fenomen numit fluorescență, pe baza căruia se obțin astăzi imagini pe ecranul unui televizor obișnuit, dotat cu tub catodic. Făcând experiențe cu raze catodice a observat un fenomen neobișnuit și necunoscut până atunci: trecând un curent de înaltă tensiune printr-un tub din
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Crookes, devenea fluorescent numai când tubul era alimentat cu tensiune electrică, în cazul în care ecranul era lângă tub, dar și în cazul situării ecranului într-o cameră învecinată, fără lumină și cu ușa închisă. La acea vreme era cunoscută fluorescența platino-cianurii de bariu determinată de radiațiile catodice, ceea ce explică prezența acestei substanțe în laboratorul lui Roentgen. Însă radiațiile catodice nu trec prin sticla tubului. Reproducând de nenumărate ori acest fenomen, Roentgen și-a dat seama că a descoperit o radiație
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
la o putere a laserului de 90-100%, pentru a obține un raport semnal/zgomot de fond cât mai ridicat. Probleme deosebite au apărut la înregistrarea spectrelor din două motive. În primul rând, atât zgomotul de fond, foarte ridicat, cât și fluorescența sunt prezente în aproape toate spectrele înregistrate, iar benzile Raman sunt deseori difuze. În al doilea rând, pigmentul mineral este fin dispersat într-o pastă argiloasă, astfel încât semnalul Raman este slab. Cu toate acestea, au fost obținute spectre, sau doar
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acestea, au fost obținute spectre, sau doar linii Raman caracteristice, suficient de clare pentru a permite identificarea mineralelor din pigmenți (BUZGAR et alii 2010). Spectrele Raman înregistrate pe pigmentul alb se caracterizează printr-un zgomot de fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et alii 2007) s-a arătat faptul că pigmentul alb este o argilă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cedarea energiei luminoase absorbite în mai multe moduri funcție de structura chimică a produsului respectiv (Figura 1.1). O primă posibilitate de cedare a energiei constă în transformarea acesteia în energie cinetică, adică în final în căldură și este caracteristică coloranților. Fluorescența apare când molecula revine în starea fundamentală, cu o emisie de radiații cu energie mai mică și cu lungime de undă mai mare decât a radiației absorbite. Energia absorbită poate iniția și o reacție chimică în cadrul căreia slăbește atât de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Blue 9 pe un sorbent mixt (argilă activată și cărbune activ în proporție de 12:1) a fost studiată de Ho și Chiang (2001). 3.4.1. Argile naturale nemodificate Unii autori au investigat prin spectroscopie electronică de absorbție și fluorescență efectul hidrofob asupra adsorbției Rodaminei 3B pe particule de laponit (Lopez Arbeloa și al., 1998), hectorit (Chaudhuri și al., 2000) și montmorillonit (Lopez Arbeloa și al., 2002) în suspensii apoase. Compararea rezultatelor obținute cu cele anterioare pentru sistemul Rodamină 6G
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
pe laponit; afectează nu numai tendința colorantului de a se asocia, dar și structura geometrică a agregatelor. A fost de asemenea studiată adsorbția Rodaminei 6G pe mai multe argile de tip smectit în suspensie apoasă prin spectroscopie de absorbție și fluorescență (Lopez Arbeloa și al., 1998; Martinez Martinez și al., 2004; 2005a). Orientarea coloranților adsorbiți în spațiul intercalat al argilelor a fost de asemenea investigat prin absorbție în vizibil cu lumină polarizată și polarizare fluorescentă (Lopez Arbeloa și Martinez Martinez, 2006
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
metodei propuse: depistarea mărcilor caragialiene indisolubil legate de reprezentările specifice comicului și uneori ale absurdului, pe tărâmul epic și dramatic delimitat temporal și valoric de momentul Caragiale, presupune, în mod concret, un exercițiu tematologic și intertextual sinaptic, de reconstituire a fluorescenței literare caragialiene. Așadar, scopul acestei lucrări nu este simpla prezentare diacronică a ipostazelor literare ale comicului și ale absurdului în literatura română, ci descoperirea în cadrul acestora a reverberațiilor caragialismului, pentru a demonstra că, față de ceilalți "mari clasici", departe de a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de reflecție, colaterale totuși demersului nostru: problematica impactului cultural, a specificului național "caragialoeminescian" (Radu Cosașu), a negativismului asociat îndeobște cu "atitudinea Caragiale"39. Ceea ce ne va interesa este, așa cum am precizat deja, captarea unei imagini cât mai cuprinzătoare exclusiv a fluorescenței scripturale caragialiene, deci a succesoratului vizibil pe tărâmul literaturii românești. Trebuie să precizăm de la început că această moștenire literară caragialiană cuprinde scriitori de diferite orientări, dar nu exclusiv pe baza unei explicite declarații de apartenență, a unor confirmări a descendenței
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
La cîțiva pași distanță se afla cabina În care paznicul parcării Își ținea socotelile pe timpul zilei și seara. M-am aplecat peste tejghea și am pocnit de sus În jos Întrerupătorul principal al sistemului de iluminat, inundînd parcarea Într-o fluorescență nemiloasă. Strălucirea bruscă o făcu pe femeie să se Încrunte și să-și ferească ochii cu poșeta argintie. Plecă șontîcăind pe un toc rupt către intrarea În club, cu fusta mototolită și ciorapii rupți. — Stai! am strigat În urma ei. Chem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
tranziția. Atomii și moleculele se caracterizează printr-o mare instabilitate și tind să treacă într-o stare mai stabilă și să elibereze energia. Dacă la trecerea moleculei din starea excitată în starea inițială (fundamentală) aceasta emite lumină, fenomenul se numește fluorescență. Dacă însă trecerea se face printr-o stare intermediară, fenomenul se numeste fosforescență. In cazul cloroplastelor, aici există molecule capabile să absoarbă energia și, dintre acestea, cele mai importante sunt moleculele de clorofilă. R. Emerson în anul 1950 a arătat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și transformarea ei eficientă în energie chimică. Cuantozomii funcționează ca niște pile electrice (celule solare). III.7.1. Compoziția chimică a pigmenților Clorofila este alcatuită dintr-un nucleu porfirinic în centrul căruia se află un atom de Mg2+. Acesta dă fluorescența și culoarea verde clorofilei. Nucleul porfirinic prezintă două funcții: metanolul și fitolul Molecula clorofilei a conține acid clorofilinic a, iar colecula clorofilei b conține acid clorofilinic b. Richard Willstatter și Hans Fisher, laureați ai premiului Nobel au descoperit structura chimică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
discutate în capitolul următor. V.2.3. Dezintegrarea radioactivă în anul 1896 H.Bequerel a observat că mineralele de uraniu și compușii care conțin uraniu, emană radiații invizibile care : descarcă un electroscop ; străbat foițe metalice subțiri ; impresionează placa fotografică ; provoacă fluorescența unor substanțe ; ionizează gazele din jur ; sunt deviate în câmpuri electrice sau magnetice ; provoacă reacții nucleare ; produc efecte diferite de ionizare sistemelor biologice sau radiochimice. în anul 1903 E.Rutherford și Soddy au efectuat o experiență prin care au demonstrat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
tipuri, cu sau fără agent liant); alumina (este ușor bazică, având pH-ul în suspensie apoasă de 7,5); kieselguhr (este neutru, inactiv); celuloza (poate fi fibroasă, acetilată sau microcristalină); poliamida (pulbere, poate fi normală, acetilată sau cu indicator de fluorescență) - sticla pulbere (cu mecanism de separare asemănător silicagelului); geluri (în special xerogeluri sau geluri uscate). Faza mobilă Este un solvent sau un amestec de solvenți. Alegerea fazei mobile este determinată de natura substanțelor de separat și a fazei staționare. Timpul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
imersarea (scufundarea) cromatogramelor în soluția reactivului de revelare sau mai frecvent, pulverizarea benzilor cu soluțiile revelatoare. Spoturile revelate se identifică fie colorimetric, în funcție de reactivul revelator folosit, fie prin metode optice, prin absorbție în UV, dacă stratul subțire conține indicatori de fluorescență (fluoresceină, rodamină B etc.). La modul general, o bandă de hârtie cromatografică revelată poate arăta astfel: Dacă se dorește analiza cantitativă, se pot fie compara dimensiunile spoturilor de concentrație necunoscută cu cele ale spoturilor probelor etalon de concentrație cunoscută, fie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
inițială. 2.5.2. Proprietăți optice Fenomenele optice ale sistemelor coloidale se pot grupa în fenomene optice generale, care se produc în toate sistemele fizico - chimice (reflexia, absorbția, interferența etc.) și fenomene optice coloidale, caracteristice sistemelor ultramicroeterogene (efectul Tyndall, opalescența, fluorescența etc.). 2.5.2.1. Opalescența La trecerea luminii printr-un coloid incolor se observă o difuzie a luminii, solul apărând opalescent, uneori cu schimbarea culorii. Fenomenul de opalescență la coloizi este produs de difracția luminii de către particule. 138 Radiația
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt formate, moleculele coloranților organici se asociază prin suprapunere, formând micele lamelare stratificate, sub forma unor pachete de cărți de joc. La coloranții coloidali, în domeniul concentrațiilor critice micelare, se manifestă efecte optice caracteristice, cum sunt schimbarea spectrului de absorbție, fluorescența etc. Modificări asemănătoare suferă și alți coloranți, necoloidali, cum sunt indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2.2. Aplicațiile generale ale coloizilor de asociație Numeroasele aplicații ale agenților activi de suprafață au la bază
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]