99 matches
-
salmastru de la suprafață trăiesc pești de apă dulce: în partea mediană cu apă sărată fără H2S se găsesc specii marine ca batogul, bibanul, steaua de mare, iar la fund, în condițiile apei sărate Ă32g/l) și H2S, bacterii. MOSTIȘTEA - liman fluviatil, lângă Dunăre, al cărui mal vestic este supus acțiunii de abraziune în depozite loessoide, groase de 25-30 m, între localitățile Coconi și Sultana. Lacul cuprinde în interiorul lui 2 insule - din care cea mai mare ĂGrădiștea) are 30 m înălțime, ambele
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Caragea Dermen și Cișmea se află puțurile de exploatare a apei subterane pentru alimentarea orașului Constanța. Pe lângă funcția de agrement lacul este și un important obiectiv de cercetări hidrologice prin observații asupra nivelului evaporației, temperaturii, valurilor, scurgerii subterane. SNAGOV - liman fluviatil pentru recreare și sporturi nautice pe râul Ialomița la 40 Km de București. Pe o lungime de 16 Km lacul are mai multe ramificații în punctele de confluență numite cozi ĂCățelului, Rece, Lungă, Țigăniei). Pentru primenirea apei se aduce un
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
în diametru și peste 30 m înălțime. În mănăstirea Snagov, ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1457, Matei Basarab înființează în 1463 o tipografie. TECHIRGHIOL - cel mai sărat liman fluvio-marin al Mării Negre. Situat într-o depresiune alungită, formată prin eroziune fluviatilă, abraziune marină și procese carstice, lacul este separat de mare printr-un cordon de nisip de 200-300 m lățime, folosit ca plajă, pe care se află lacul Belona. Dintre particularități se remarcă scurgerea superficială redusă, predominarea alimentării subterane prin izvoare
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Sumatra a statului Indonezia, este situat într-o caldeiră cu o insulă în centru, având un contur aproximativ rotund. Situarea lacului în apropierea Ecuatorului face ca temperatura apei să fie aproape uniformă pe întreaga adâncime. TONLE-SAP - cel mai mare lac fluviatil din Peninsula Indochina, situat în zona cursului inferior al Mekongului, este considerat ca o ,,supapă de siguranță’’ a acestui fluviu în perioada apelor mari. În timpul sezonului umed, din intervalul aprilie octombrie, corelat cu topirea ghețarilor și zăpezilor din Tibet, apele
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
destinul ținuturilor noastre. Cu cât munții au îndrăznit să-și înalțe mai mult fruntea, cu atât eroziunea i-a lovit mai puternic, pentru a-i frânge. Din această confruntare între forțele interne (telurice) și agenții externi care li se împotrivesc (fluviatilă, eoliană, glaciară etc.), se făuresc formele de relief care se întind între munți și mare. Însuși chipul Carpaților, în forma actuală, s-a modelat în perioada glaciațiunii, când sub efectul artistic al ghețarilor i s-au trasat liniile caracteristice din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Chiriță, iar la sud dealurile Rușilor (Crucii), Drencea și dealul Holmului (Pl. 2/2). Tipurile genetice de relief aflate în zona imediată de influență a așezării sunt: interfluvii sculpturale, forme de relief sculpturale deluviale și forme de relief de acumulare fluviatilă și deluvială. În cadrul interfluviilor sculpturale se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
accentuate, pe care predomină alunecările de teren, apar în zona coastei Bahluiului, fiind favorizate de energia pantelor (70-90 m) și de înclinarea acestora ce variază între 100 și 200 (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183-184) (Pl. 3/1). În cadrul reliefurilor de acumulare fluviatilă și deluvială întâlnim șesuri aluviocoluviale inundabile și glacisuri proto-coluviale. Din cadrul șesurilor aluvio-coluviale, important din punctul de vedere al obiectului nostru de studiu este șesul Bahluiului, orientat V-E, cu lățimi între 1200-1800 m și o pantă generală de cca. 0
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
factorii care favorizează manifestarea proceselor geomorfologice? Care sunt cauzele intensificării proceselor geomorfologice? Care sunt consecințele pentru societatea umană? Răspunsurile formulate vor fi înscrise în prima coloană a tabelului: Exemple de procese geomorfologice: procese de versant (alunecări de teren, surpări, rostogoliri), fluviatile (eroziunea, colmatarea), litorale, glaciare, etc. Manifestarea proceselor geomorfologice depinde de: caracteristicile geologice, ale reliefului, ale climei, de modul de utilizare a terenurilor ș.a. Cauzele intensificării proceselor geomorfologice pot fi: manifestarea brutală a fenomenelor naturale, utilizarea nejudicioasă a teritoriului/resurselor, neglijență
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
soluri este sunt reprezentate de aluviosoluri, soluri cu proprietăți și condiții de pedogeneză speciale. Aluviosolurile ocupă porțiuni întinse în cadrul luncii Siretului și afluenților săi. Acest tip de sol se găsește în diferite stadii de evoluție și se formează pe depozite fluviatile, nisipoase, lutoase, argiloase, lutoargiloase, nisipolutoase. Antrisolurile (soluri neevoluate după SRCS 1980) Erodosolurile eroziunea și alunecările de teren explică prezența acestor soluri, existența lor fiind condiționată însă și de substratul friabil, slab sau neconsolidat (marne, argile, nisipuri, loessuri), sau de intervenția
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
slab sau neconsolidat (marne, argile, nisipuri, loessuri), sau de intervenția brutală a omului. Se întâlnesc pe versanții râurilor. Aceste soluri au o fertilitate foarte scăzută. Hidrosolurile (soluri hidromorfe după SRCS 1980): Sunt reprezentate de gleiosoluri care se dezvoltă pe depozite fluviatile. Ele apar în jurul izvoarelor și meandrelor din albia majoră a Siretului. Sunt soluri umede, caracteristice pentru luncile și terasele (mai ales inferioare) slab drenate ale râurilor, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cum mai sunt cunoscuți, au atras turiști din toată țara, dar și mulți drumeți străini, în special germani. Munții Cindrel și-au păstrat altitudinile ridicate și masivitatea în ciuda faptului că o serie de zone joase din jur au stimulat eroziunea fluviatilă, care a dus la erodarea puternică a văilor. Munții păstrează și urmele ghețarilor cuaternari, căldările glaciare de la obârșia Râului Mare - Iezerul Mare, Iezerul Mic și Gropata - sunt cele mai bine schițate, primele două adăpostind și lacuri glaciare. Iezerul Mare, situat
Agenda2004-49-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283137_a_284466]
-
bălți. Explicarea stă în aceia că, apa Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte și de alta, albia minoră a Prutului, prutețelor și gârlelor, alcătuind un fel de diguri naturale ale cursului de apă. Proveniența lor este de natură sedimentară
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte și de alta, albia minoră a Prutului, prutețelor și gârlelor, alcătuind un fel de diguri naturale ale cursului de apă. Proveniența lor este de natură sedimentară, materialul constitutiv al acestora fiind format din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
straturilor formate aici va fi mai mare decât a acelora dinspre luncă, unde aluviuni ajung mai puține și în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului revărsările fiind mai dese, iar cantitatea de aluviuni mai mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă că în zona porții de la Albița Leușeni grindul fluviatil este mai ridicat, cam cu un metru, decât în zona basinară a luncii dintre Fălciu și Râșești. Această diferență de nivel se explică prin aceea că în epoca marilor viituri nivelul apelor Prutului este mai ridicat în zona porții, ele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
arată pentru localitatea Drânceni-Albița o medie a apelor mari de + 402 cm., deasupra etiajului, iar pentru Leova, din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
generale ale cadrului natural al țării noastre, ating și teritoriul analizat în lucrarea de față. Astfel, sunt de remarcat referirile cuprinse în lucrările mai largi. Emnuelle de Martonne în "Cercetări asupra morfologiei Alpilor Transilvaniei" (1907ă și N. Popp în "Terasele fluviatile din Muntenia Centrală" (1935) sau "Subcarpții dintre Dâmbovița și Prahova"(1938. Asupra acestei zone apar observații referitoare la nivelele de eroziune în lucrarea lui G. Vâlsan- "Morfologia văii superioare a Prahovei și a regiunilor vecine"(1939ă în care se face
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și terase fluviatile (Culoarul Siretului). Culmea dintre valea largă a Siretului și Câmpia Moldovei se desfășoară pe o lungime de 130 kilometri (de la granița de nord până în dreptul orașului Roman) și are o lățime maximă ce abia atinge 20 kilometri în dreptul Hârlăului. Pietrișurile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
animal nu poate fi admisă. Trebuie totuși să spun că naturaliștii nu se înțeleg asupra alcătuirii buretelui [...]. Clasa spongierilor cuprinde aproape trei sute de specii care se întîlnesc în multe mări și chiar și în unele ape curgătoare, unde sînt numite "fluviatile"; dar apele în care se dezvoltă cel mai bine sînt Mediterana, Arhipelagul grecesc, coasta Siriei și a Mării Roșii. Aici cresc și se înmulțesc bureții aceia fini care prețuiesc pînă la o sută cinzeci de franci [...]. J. Verne, p. 224
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip de relief-regiune geomorfologică: Podișul Fălticeni. b) Aspecte pedologice: pădurea azonală (de luncă) de la Mircești se află pe un sol de luncă neinundabilă: a) conținutul în humus descrește treptat de la suprafață (3,5
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de cutare ale orogenezei alpine, deci este o unitate de orogen. Așa cum ne menționează Harta Geologică a României, Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]