8,790 matches
-
uneori pe fereastra deschisă), sadomasochismul ("m-am legat cu lanțuri de mitologia vegetațională/ fluturînd o eșarfă ca pe o stîngăcie sadică" (l-am lăsat să mă îmbrace în penumbră), estetoerotismul ("șoldurile mele prind din senin tumultul plutei ce supraviețuiește unui fluviu/ capricios îți aprind cu vîrful degetelor o elipsă în jurul frunții/ și deîndată Bach ne recuperează ritmul ca pe un pește somnoros/ trezit prea devreme din metrica altei era geoerotice" - preludii la Pasiunile după Sfîntul Matei). Dacă, așa cum s-a constatat
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
p.226. 114 Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării..., p. 59. 13 Drogurile, cafeaua, tutunul, precum și mulțimea produselor afrodisiace moderne se alătură alcoolului și reprezintă pentru majoritatea celor ce le consumă, doar niște pârâiașe firave care se îndreaptă tot spre fluviul învolburat al desfrâului 115. Un rezumat al cauzelor ce generează desfrâul ni-l face Sfântul Paisie Velicikovski când spune: Pofta trupească se naște în om din prefacerea cea călduroasă sau din mâncarea cea multă, sau din somn mult, sau din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în Guinnes, poate să dea o idee despre acest paradis - sau Babilon - al artei moderne și contemporane care este Tate Modern, gazda expoziției Brancuși. Ca să ajungi la el, treci Tamisa dinspre Catedrala St. Paul pe splendidul Millenium Bridge, aruncat peste fluviu numai pentru traversările pedestre. în ianuarie 2004, în așteptarea întâlnirii cu opera artistului român, sculptura părea a se bucura aici de o atenție specială. Ca să nu amintesc decât de americanul Paul Mc. Carthy, ori de instalația despre vreme, "The Weather
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
regat al odrisylor, cea dintâi formațiune statală în această zonă geografică, la prezența sciților în Dobrogea, a macedonenilor (campania lui Alexandru cel Mare la Dunăre, ocazie cu care sunt atestați în scrierile vremii pentru prima dată geții de la nord de fluviu și, evident, este evocat - de acum celebrul - episod cu Lysimach și conducătorul trac Dromichaites). De asemenea, autorul face referire și la prezența celților la Dunărea de Jos (sunt trecute în revistă toponimele de sorginte celtică din această regiune) și a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
firesc și la descoperirile arheologice, ca expresie a culturii materiale, fiind amintite o serie de descoperiri celebre în literatura de specialitate, cum ar fi tezaurele de la Agighiol, Rogozeni sau Vrața în sudul Dunării și Peretu sau Craiova la nord de fluviu. Nu este dată uitării nici monetăria geto dacă, tezaurele monetare descoperite și publicate în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nouă viață. O, gliei aripi de nu m-ar răpi, Să tind spre el, cu el în față! Aș vrea în raze veșnice de-amurg Să-mi văd tăcuta lume la picioare, Aprinse culmi, văi calme, și cum curg În fluviu de-aur argintii izvoare. Nu m-ar opri-n divina goană-apoi Nici muntele cu rîpele-i cumplite; Cu golfuri calde marea se deschide În fața ochilor uimiți și noi. Dar zeul pare-n jos s-o țină; Și se trezește nou impuls
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
trimis, cu ceva vreme în urmă, patru poezii, fără nici un rând însoțitor. Spre uimirea mea, Domnia Sa le-a publicat. Asta a fost tot. Ba nu. Mai e ceva: Nu credeam să-nvăț a muri vrodată". (M. R.) o scamă pe fluviu cât vezi cu ochii stângace animale sufletești în derivă larma lor adoră idei zmălțuite în foc și ce trecere ce secere se aprinde chivotul cu incunabule ca un meteorit într-un suflet topit privirea ta o acuarelă de codobatură-n
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
un meteorit într-un suflet topit privirea ta o acuarelă de codobatură-n zbor dar pe cine lauzi la miez de noapte odată cu galioanele vremii se duce și caligrafia unui oracol asemeni unui cal huțan și încă o scamă pe fluviu sufletul intră-n vitralii divine vedenii ca spumele fumegă prin scorburi de schismă prin corturi de rugă și frig s-ar zice că vântul husit s-a scurs printre brusturi de mit așa cum a fost cu degetele înroșite de veghe
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
și tocmai lucrul acesta nimeni nu te ajută să-l înțelegi atât de bine ca marea, pentru că marea este cea care, în timp ce o privești, tăcut și solitar, încarcă gândirea cu vestirile infinitului. Poți desigur rămâne visător pe marginea lacului, a fluviului sau a râului, și poți medita stăpânit de priveliștea dinainte-ți, înfrățit cu ea. Dar o asemenea reverie rămâne de obicei o reverie a apei, în timp ce visările mării transcend substanța care le provoacă, încurajate de inexistența unui al doilea țărm
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
dibui-va dincoace de tăceri dincolo de strigăt înțelesul luminii? pecetea răsfrântă își întinde rugina pe nesfârșirile frunții înscrisul timp din pedeapsa zadarnic răzvrătită a cărei năruiri se ridică semnul care va să fie? de-a stânga și de-a dreapta curg fluvii de iertare de-a dusul și întorsul timpul își înscrie eliberarea de opreliști
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
cu nume tristețe te bucuri de ceasul din urmă al zilei de întâiul din noaptea ce se năpustește asupră-ți cu vocea copiilor rămași nefecundați cu plânsul din zid al lapidaților cu suspinele femeilor părăsite într-un port îndepărtat pe fluviul lipsit de maluri visezi mulțimi regate mari și secte sesam al unei lumi ce nu revii hoarde de mâl oștiri de trestii triburi de branhii și stihii stoluri de păsări fremătânde vă-ndepărtați ca o cometă spre-a rutului democrații
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
Monte, partea din Los Angeles unde locuiam, am fost vizitat de Dan Iordăchescu pe care l-am admirat pentru voce dar nu și pentru bancuri. Dintre străini, la New Orleans am schimbat câteva cuvinte cu Jacques Cousteau, venit să exploreze fluviul Missisippi: cum m-am adresat În franceză, m-a luat cu plăcere drept acadian (cajun), adică făcând parte dintre francezii exilați din Canada de englezi: În jur de 1770 aceștia au coborât pe Mississippi până-n Louisiana. Ajuns În Florida, am
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
ca o conversație a morții cu moartea nu-mi pot așterne nici testamentul pe toate cicatricile fricii n-am încă mirosul cenușii și nici cel al cărții dintâi. Cui să te spun pedeapsă amară? T: Sunt un buștean plutind pe fluviul destinului am toate inscripțiile morții și toate gloriile necesare unui înfrânt cineva credea că este rege peste toți morții - eu nici asupră-mi dușman îmi sunt în mărăcinii căinței fața mea nu va mai cunoaște niciodată râsul voi fi o
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
liric, În care colinele pretextului, pădurile textului și pășunile alpine ale subtextului Își unesc fericit teritoriile. Dumitru M. Ion WHITE LION sunt puternică, dragul meu, sunt un leu alb. șiam să mă ridic din ochiul lacrimei... am plâns cât un fluviu, pentru că am văzut În viitor! știam că tu mă vei părăsi, iar! pentru alte femei. am plâns și plâng, si poate voi mai plânge, nu am cum să Iți explic câți fluturi zboară În interiorul meu, cum mor și mă lasă
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
lup flămând, De toți prădalnicii rămas nenfrânt ?! Purtat deasupra pletelor vânjoase Cu capul gol și pieptul larg deschis, Nu fu lăsat pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia statornicit sub soare De rădăcini legat, vânjosul ram. Rătăcitoare ginți se Învârteau Jur Împrejur, germani, iasigi, sarmați Călătorind cum Îi aduse vântul În zale de dușmani sau aliați, Dar Roma Însăși cu-al ei pas de
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea, au sfârșit În gropi comune, În lagăre, acoperiți de nisipul deșertului, de apele mărilor și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi auzit le este refuzat acestor oameni, căci ar atrage atenția asupra existenței
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
dumnezeiască este cu totul neîmpărțită dar lucrările sunt multiple, necreate și împărțite nedivizat în fiecare din noi. Dar dacă ființa lui Dumnezeu este cu neputință de înțeles, de ce să mai vorbim de ea? Oare pentru că nu pot să beau tot fluviul să nu iau cu măsură nici ceea ce-mi folosește? Oare pentru că nu pot cuprinde tot soarele cu privirea, să nu văd nici cât este de ajuns pentru trebuința mea? Sau, pentru că nu pot să mănânc toate fructele mare grădină
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea, au sfârșit În gropi comune, În lagăre, acoperiți de nisipul deșertului, de apele mărilor și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi auzit le este refuzat acestor oameni, căci ar atrage atenția asupra existenței
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
fotografiat deoparte pentru a Începe „un roman natural”, roman care s-a dovedit cam prea natural din punctul meu de vedere. Structurat În nu mai puțin de 47 de capitole... (știu, WOW!.... ați putea crede că are dimensiunile unui roman fluviu, dar nici pe departe), romanul conține o poetică explicită, dar nu superfluă, dublată de o proză analitică, fragmentară, care nu lasă niciun moment de respiro cititorului obligat să recompună, să umple golurile, să prindă schepsis-ul acestei cărți deloc facile
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
între doi colegi, corespondența lui Ionel Perlea cu Nicolae Lubomirov este un tezaur de idei, de sentimente umane, de surse de viață clocotitoare, de artă adevărată, consumată într-un mediu de intensă profesionalitate muzicală. Dirijorul obișnuia să scrie o epistolă fluviu (17 pagini, de pildă în 1947) care, trimisă soției, Lisette Cotescu sau prietenului Lubomirov, circula - spre luare la cunoștință - în mâinile lui Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Nicolae Missil, Dinu Bădescu etc. Impactul dirijorului român cu orchestra din Milano de la Scala
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
știință, scriitor, pictor Vasile Parizescu i-a conturat cu mult sârg și căldura sufletească portretul-icoană: „A strâns bucurie cu bucurie, fericire cu fericire, lacrima cu lacrima și le-a prins în sufletul său dogoritor, însetat și luminat că izvoarele unui fluviu și că strălucirea unui răsărit, într-un ocean de ceruri, într-un imposibil finit al infinitului și, toate, nu mărgăritare, nu diamante, nu stele, ci pământești împliniri, de la începuturi și până departe, încoace, spre zilele și timpurile noastre de oameni
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
nervii îți sunt un coș de țipari tăcerea ta adăpostește o monahie de pelicani ce râu spală picioarele noastre de sumbri magiștri ai unei științe inutile ce râu ne răpește iubitele și le duce în Hades ce viitură întunecată de fluviu tulbure de dorinți și de spaime ne mână de la spate cu vaiete elevi îndărătnici ce-au orbit cu cărțile-n brațe tomuri cu aurite cotoare cu semne ce nu ne-nvață măcar să ne stingem cu grația cu nesfârșita blândețe
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
și Paraschivescu au vorbit "poezie, traduceri și diverse lucruri mai puțin precise". Cel mai vârstnic a găsit potrivit să-i povestească celuilalt o veche fabulă rusească. E vorba de o vacă păscând la poala unui munte magnific, pe malul unui fluviu majestuos. Ierbivora scrutează din când în când muntele, care o plictisește, nu mai puțin decât apa. O fată e scandalizată de aerul obtuz al vacii. Concluzia: "dacă vreți să scrieți poeme pentru a seduce fetele, s-ar putea să aveți
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
refugiaților de diverse naționalități dincolo de Nistru, în Ucraina. Cu smerenie, răbdare și o uimitoare capacitate de adaptare, membrii familiei Cioflec parcurg, cu trenul, apoi cu vaporul, distanțe și rute incredibile: Elisavetgrad, Poltava, Harkov, trec Donul, Samara, Celeabinsk, Kurgan, Omsk, trec fluviul Obi, traversează taigaua, Krasnoiarsk Enisei, Irkuțk, Baikal, Manciuria, Vladivostok. De aici, se îmbarcă pe un vas care îi va purta prin Japonia, China, Singapore, Sri Lanka, India, Marea Roșie, Canalul de Suez, Port Said și-i va debarca pe continent la Raguza
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
și când poetul N.D. mi-a cerut un fel de definiție lirică a Deltei, i-am răspuns, inspirat, că foarte expresivă ar putea fi aceea de palimpsest, (ca un neomodernist târziu ce sunt, am fost foarte încântat de metaforă): marele fluviu aduce, nu-i așa, straturi mereu noi de aluviuni, muzica țărilor, devenite Triunghi, putem citi, apoi, marea cu verzi răsfoiri sărate , geometria eliberată-n larguri, păstrând totuși o amintire de linii drepte, o rază din marele Ochi. Și tot răspunzând
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]