442 matches
-
viteze de procesare și a unei puteri de ieșire corespunzătoare. Efectele lungimii de undă a laserului În general, lungimile de undă reduse sunt absorbite mai bine de către materiale [26]. Lungimea de undă determină, de asemenea, dimensiunea teoretică minimă a amprentei focalizate. Pentru un laser TEM00 dotat cu elemente optice pentru limitarea difracției, dimensiunea amprentei focalizate, s, este dată de: (1.8) unde λ este lungimea de undă, f este distanța focală, iar d este diametrul fasciculului (la intrarea în lentilă). Este
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a laserului În general, lungimile de undă reduse sunt absorbite mai bine de către materiale [26]. Lungimea de undă determină, de asemenea, dimensiunea teoretică minimă a amprentei focalizate. Pentru un laser TEM00 dotat cu elemente optice pentru limitarea difracției, dimensiunea amprentei focalizate, s, este dată de: (1.8) unde λ este lungimea de undă, f este distanța focală, iar d este diametrul fasciculului (la intrarea în lentilă). Este evident că amprenta focalizată este proporțională cu lungimea de undă a laserului. Atunci când lungimea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
TEM00 dotat cu elemente optice pentru limitarea difracției, dimensiunea amprentei focalizate, s, este dată de: (1.8) unde λ este lungimea de undă, f este distanța focală, iar d este diametrul fasciculului (la intrarea în lentilă). Este evident că amprenta focalizată este proporțională cu lungimea de undă a laserului. Atunci când lungimea de undă este înjumătățită, dimensiunea amprentei este redusă deci cu un factor egal cu doi. Lungimea de undă determină totodată și mecanismul de interacțiune: termic sau fotochimic. În plus, reflectivitatea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
este esențial determinată de geometria măștii și de calitatea lentilei. Valorile minime se cifrează la doar câțiva micrometri, marcajul putând fi citit exclusiv cu ajutorul microscopului. Pentru marcajele după linii și coloane sau scanate, grosimea liniei este funcție de dimensiunile amprentei fasciculului focalizat. Alți parametri precum viteza de scanare, densitatea de putere sau proprietățile materialului influențează, de asemenea, lățimea liniilor. Evaluarea poate fi realizată cu ajutorul unui dispozitiv de măsurare a texturii suprafeței tip Talysurf. Adâncimea marcării Adâncimea marcării depinde de densitatea energetică, de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
din punctul de vedere al costurilor decât instituirea unui control hipertrofiat. Abordarea strategică a acestor costuri obligă managerii la: - recunoașterea configurațiilor care induc creșterea lor; - adoptarea unui comportament proactiv care să împiedice proliferarea comportamentelor oportuniste; - crearea unui sistem de evidențiere focalizat asupra lor. 1.1.2.5. Costurile de transfertc "1.1.2.5. Costurile de transfer" Costurile de transfer sau de substituție (engl. switching costs) sunt asociate momentului schimbării unui partener într-o relație client-furnizor. Organizația care înregistrează această schimbare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
prevederi legale în țările de origine ale multinaționalelor sau în țările în care acestea își vând produsele, prin care sunt sancționate comportamentele antisociale în terțe țări; - generarea unor campanii media împotriva firmelor ce operează în această manieră; - declanșarea unor acțiuni focalizate ale organizațiilor activiste; - „poziționarea” defavorabilă în diferite clasamente naționale, internaționale sau speciale; - reacții adverse ale consumatorilor sau asociațiilor acestora, ca și ale altor parteneri de afaceri: furnizori, creditori, investitori etc. Organizația se poate conforma standardelor pe una dintre următoarele poziții
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
deosebit de atractiv. Viitorul pare să fie favorabil, dar lupta esențială se va da pentru fidelizarea clienților; - Grupul 5, al „polispecialiștilor în ambalaje agro-alimentare”, colectează segmente cu potențial slab și mediu, ce se adresează unui tip special de clienți și utilizării focalizate. Există o singură firmă de grup, dar partajarea de resurse între segmente este slabă; - Grupul 6, al „generaliștilor”, este reprezentat de o singură firmă, care abordează toate tehnologiile, dar cu aplicații pentru clienți fără pretenții deosebite. Ca și grupul precedent
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
nouă cu o raportare la alte sisteme de axe. Distanța față de concurenții ce folosesc alte materiale decât plasticul, spre exemplu, aluminiul și cartonul, s-a micșorat, iar generaliștii operează și cu aceste materiale. În figura 6.3. apar trei grupe focalizate doar asupra plasticului, dar s-au adăugat producători ce utilizează și alte materiale. Pentru axele de referință ale industriei ambalajelor din plastic „procedee/materiale” și ținta „clienți/aplicații” distribuția grupurilor strategice arată conform figurii 6.3. Figura 6.3 Analiza
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
noi tărâmuri; Olanda, Spania, Portugalia, Anglia și Franța au declanșat o adevărată cursa pentru descoperirea de noi teritorii, în timp ce pe bătrânul continent se desfășura competiția pentru ocuparea poziției de putere centrală. Spania și Portugalia intraseră în declin economic, Anglia era focalizata pe luptele interne între regaliști și republicani, Olanda se axa pe dobândirea unei poziții fruntașe în ceea ce privea supremația asupra Noilor Teritorii și a comerțului maritim, iar Germania, după Războiul de 100 de ani, era fărâmițata în zeci și zeci
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
denumită și „Mersul Tai Chi” sau „Pasul Lotus”, un loc cum ar fi plaja, o alee sau în casă, pe podea. Mâinile pot să fie unite la spate sau să atârne liber pe lângă corp, iar ochii trebuie ațintiți, dar nu focalizați, spre pământ la aproximativ doi metri în fața pasului dumneavoastră. Între zece și cincisprezece minute de qi gong prin mers, folosind respirația diafragmatică profundă, reîncarcă în totalitate întregul sistem. Dacă nu este posibil să practicați acest mers desculț, cea mai bună
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
acest exercițiu amplifică și circulația în Orbita Microcosmică, ridicând energia de-a lungul coloanei vertebrale, spre cap, la inspirație, apoi coborând-o prin partea din față, până în abdomenul inferior, în timpul expirației. Este, de asemenea, un exercițiu excelent pentru dezvoltarea atenției focalizate și a concentrării mentale în qi gong și pentru cultivarea conștiinței qi-ului care se deplasează prin corp. Relaxarea: colectarea și depozitarea energiei Este foarte important să încheiați fiecare ședință de qi gong cu o serie de manevre menite să colecteze
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
treia. Narațiunile la persoana întîi îi pun pe regizori în fața unor probleme de transpunere în mediul cinematografic, care sînt total diferite de cele din narațiunile la persoana a treia. Camera poate reda perspectiva spațială într-o manieră mult mai precis focalizată și cu mai mare ușurință decît narațiunea literară; totuși, camera se confruntă cu dificultăți considerabile în planul reproducerii detaliate a subiectivității unui personaj literar în forma în care apare aceasta în cadrul unei narațiuni la persoana întîi. Depășirea acestor dificultăți necesită
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de soluționare a acestuia, ceea ce cultivă preocuparea de căutare a celei mai bune variante de soluționare, dorința de reflecție, de investigare, de a lua hotărâri. În ceea ce privește prelucrarea didactico-metodică propriu-zisă a exemplului de caz se va avea grijă: - să fie bine focalizat pe obiective clare și pertinente; - să se valorifice la maximum potențialul pedagogic oferit de cazul dat, asigurându-se cadrul teoretic, conceptual, corespunzător analizei care se Întreprinde, raportarea lui la ideile, principiile, legile, teoriile etc. cunoscute de elevi; - ca nivelul de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sunt distincte; de asemenea, el sugerează că flexibilitatea ideației nu garantează prezența ideilor originale (vezi și Runco și Okuda, 1991). Prin intermediul manipulării informaționale Runco, Eisenman și Harris (1997) au evidențiat diferențele dintre instructajul explicit referitor la originalitatea ideilor și instructajul focalizat pe obținerea soluțiilor adecvate. Multiple definiții ale creativității menționează că multe astfel de instructaje necesită un indice de adecvație corelat originalității. Pentru o analiză a cercetărilor ce conțin instructaje explicite cu referire la creativitate, vezi Runco și Nemiro (1996)1
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domeniu dat. Cu toate că nu prezintă un grad înalt de structurare comparativ cu alte metode, iar nota de subiectivitate este foarte ridicată, auto-evaluarea poate fi utilizată ca un prim pas în formarea unei perspective generale asupra nevoilor percepute. b. Metoda grupului focalizat (focus grup) permite obținerea de date primare și subiective la nivelul unei secțiuni de populație, cu 6-12 participanți implicați într-o discuție structurată dar totuși cu o tentă informală, condusă de un facilitator. Focus grupul este util ca prim pas
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
multe ori volumul informațional este atât de amplu și variat, încât devine imposibilă încorporarea lui într-un singur program, existând riscul unei abordări superficiale a temelor și unei diminuări a calității învățării. Din atare considerente se optează pentru o interpretare focalizată fie pe un anumit domeniu, fie pe o constelație de discrepanțe, ariile neacoperite fiind reportate pentru o abordare ulterioară, fără a neglija însă prioritățile firmei. Nu lipsită de importanță este delimitarea informațiilor relevante pentru deciziile ulterioare de cele redundante, care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rezonabilă de a evita această capcană este să vă bazați și pe alte surse de informații, care să vină În sprijinul relatărilor primite, și să căutați, cu cea mai mare grijă, dovezi contrare. Un alt tip de interviu este interviul focalizat (Merton, Fiske și Kendall, 1990), În care subiectul este intervievat pentru o scurtă perioadă de timp - de exemplu, o oră. În astfel de cazuri, interviurile pot rămâne deschise, asumându-și un caracter conversațional, Însă este mai probabil că veți respecta
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
lor diferită; iată perspectiva din care vom examina în continuare matricea, în care vom integra câteva dintre modurile de definire a comunicării. În multe dintre capitolele rezervate domeniului se preferă primul plan, cel instrumental, rezultatul fiind o definiție directă și focalizată a comunicării; spre exemplu, „comunicarea este un proces în care oamenii își împărtășesc informații, idei și sentimente” (Hybels, Weaver, 1986, p. 6), „comunicarea este procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații (un mesaj) unei alte părți (numită receptor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deschideri operate în direcția îmbunătățirii activității instructiv-educative; în același timp, nu trebuie să uităm că tocmai aceste deschideri extraordinare pot permite pătrunderea și a unor variabile cu influență negativă asupra fenomenului educațional ca atare. De aceea, este necesară o analiză focalizată și nuanțată pe cât mai multe astfel de direcții de evoluție; referitor la aceste zone de influență exercitată prin intermediul comunicării, putem dezvolta o serie întreagă de indicatori, dintre care amintim aici: - situația sau contextul în care are loc comunicarea; contextul școlar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caracteristicile personale ale acestora au un impact profund asupra comunicării ca atare prin anumite atribute, dintre care menționăm: tipul de personalitate, experiența în acte de comunicare, vârsta etc.); - subprocese ca acordarea atenției, înțelegerea, acceptarea (care trebuie provocate, optimizate, întreținute și focalizate continuu); într-adevăr, la o primă vedere, construirea unui mesaj eficient pare a fi suficientă pentru ca succesul didactic să apară; în fapt, comunicarea este un proces permanent, așa cum am văzut, foarte sensibil la influența diferitelor variabile și de aceea întreținerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Importanța redirecționării atenției la modul în care formulăm întrebarea, în calitatea noastră de cadre didactice, este una dintre rezultantele utilizării unei astfel de metode. În acest mod, printre tipurile de întrebări întâlnim câteva cu impact major asupra dezvoltării educaționale: • Întrebările focalizate sunt utilizate pentru a direcționa atenția cursanților; ele pot determina ceea ce a fost învățat de elevi/studenți, pot motiva și trezi interesul acestora; • Întrebările motivante sunt acelea care ajută elevii/studenții să dea soluția corectă, chiar dacă au eșuat în încercarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deja -, o rezultantă a unei sume criteriale). În același timp, nu trebuie să uităm că și modul de focalizare a conflictelor poate fi considerat un criteriu relevant în clasificarea acestora: în acest caz, avem de-a face cu un conflict focalizat direct pe achizițiile care îi urmează. Acestea din urmă pot să fie informative sau să privească aspecte ale dezvoltării în ansamblu a persoanei respective deoarece, așa cum afirmă Winnykamen, este posibilă învățarea pornind de la erorile celuilalt. Modelul corect își păstrează, firește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se recomandă un stil de comunicare cunoscut sub denumirea de „negociere” (observăm că autorul respectiv consideră că negocierea este un stil de comunicare). Ținta acestui stil de comunicare este: 1) cunoașterea diferențelor de opinii; 2) formarea unei definiții a situației focalizate mai mult pe obiectivele comune decât pe dorințele sau cerințele individuale; 3) dezvoltarea unor abilități de prezentare a argumentelor și dezvăluire a motivelor, precum și a soluțiilor probabile. Pentru aceasta, preluându-l pe Crable, Goodall Jr. caracterizează argumentările drept „procese de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stărui. Figura 27. Analiza grupului în organizații (adaptare după T.R. Mitchell) În altă ordine de idei, tocmai motivațiile personale tranzacționate în timpul comunicării cu ceilalți (urmărim săgeata de la segmentul „factorii personali” spre „procesele de grup”) vor produce aceste ieșiri. Această analiză focalizată multiplu, pe centre variabile de dezvoltare a activității de interrelaționare, cuprinzând un feedback de profunzime, se poate face punând în legătură oricare dintre celelalte elemente subliniate și considerate definitorii de către Mitchell. 9.2. Caracteristicile grupuluitc "9.2. Caracteristicile grupului" Grupurile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fluența discuției. 13.3.2.6. Tehnica focus-grouptc " 13.3.2.6. Tehnica focus‑group" Printre metodele care utilizează potențialul de învățare și producția de idei în cadrul grupurilor se află și focus-group-ul. În cadrul acestei tehnici se va desfășura o discuție focalizată, care tinde să furnizeze un complex informațional calitativ (participanții nu emit doar propriile idei într-o manieră abstractă, ci, dimpotrivă, se dezvoltă o construcție de grup bazată pe interacțiunea și influențarea reciprocă a membrilor grupului). De altfel, dezvoltarea consensului nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]