1,627 matches
-
își exersează condeiul scriind și publicând literatură de specialitate silvică, dar, mai ales, poezie și proză de sertar; este un fervent animator cultural în zona editorial-literară, iar izbânda sa de mare prestigiu este revista „Oglinda literară”, unde va publica, în foileton, romanul „Un securist de tranziție”, inspirat de evenimentele din 1989, la Odobești. Tot în foileton va publica și romanul „Tarantula”, în Revista V, o altă inițiativă a sa, urmat de volumul „Templul iubirii”, la Editura Porto-Franco din Galați, într-un
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
proză de sertar; este un fervent animator cultural în zona editorial-literară, iar izbânda sa de mare prestigiu este revista „Oglinda literară”, unde va publica, în foileton, romanul „Un securist de tranziție”, inspirat de evenimentele din 1989, la Odobești. Tot în foileton va publica și romanul „Tarantula”, în Revista V, o altă inițiativă a sa, urmat de volumul „Templul iubirii”, la Editura Porto-Franco din Galați, într-un tiraj de 10.000 de exemplare, și de volumul „Moartea șobolanului”, în 1997. La propria
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Febrilitatea "provincială", deschiderea ingenuă pe care o vădește criticul în profesiile-i de credință și în însemnările confesive se manifestă de asemenea în analizele consacrate unor cărți și autori, probând "pe viu" că exegetul trăiește, vorba lui Hermann Hesse, "în timpul foiletonului". Calea pe care-o urmează e cea a depistării și încercuirii atente a unor nuclee ale creațiilor ajunse în vizorul d-sale, operație încununată de emisia câte unei observații care surprinde cu acuitate "specificul estetic": "Caragiale stă permanent în umbra
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
pragul celor 35 de ani de la care se consideră, într-un mod poate pripit, că ne-am maturizat... Un cronicar autentic este și Bogdan Crețu, chiar dacă debutul său editorial, dublu, îl arată disputat între formula criticii academice și aceea a foiletoanelor consacrate noilor apariții editoriale. Cum însă de studii universitar-doctorale e plină piața culturală românească, mi se pare mult mai important, în context, acest volum de Arpegii critice decât monografia Matei Vișniec - un optzecist atipic, apărută simultan. E interesant, ba chiar
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
Ciobotea o dă fascinației pe care a avut-o Cioran pentru ideile fasciste și chiar pentru persoana lui Hitler. Reportajul nu înseamnă însă numai teme cu miză istorică majoră. El este și senzaționalism, iar începuturile speciei stau sub semnul romanului foileton francez din secolul al XIX-lea. Existența underground, lumea interlopă, tenebroasele subterane ale orașului, cerșetorii, șuții, prostituatele, viața mahalalei, dar și traiul în înalta societate, marile baluri sau nopțile pierdute în cazinouri fac deliciul cititorilor de gazete într-o epocă
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
pe care, apoftegmatic (sic!), Gion îl încheie așa: "Toți ceilalți fanarioți se încercară să adoarmă pe Români; singur Nicolae P. Mavrogheni voi să'i vază deștepți într'una... dar și băgați în năbădăi ca el." Sub titlu de policier în foileton scrie Dr. Urechiă o lucrare medicală pe înțeles, din care, la 1896, volumul doi se-așteaptă: "Dacă microbii ne vor da răgaz, și Domnul Müller bani - ah! servituțile lumii editoriale... - partea a doua a lucrărei noastre nu va întârzia." Stilul
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
pauză al doilea romancier, dar sfîrșitul mi se pare cam moale. - Am alt sfîrșit, răspunse primul romancier, scoțînd din buzunarul jiletcii o cutioară de sidef. Mi-a lăsat cutia cu purici mie." Așa că romancierul "împroprietărit", care-și drămuiește proza în foiletoane, trece la treabă. Era într-o vreme cînd "țara", ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi scoate altă față, nu gravă, cum erau și cele desenate în respectul tradiției, și celelalte, întocmite din crize și deplîngeri. Kutyland-ul
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
și, în fond, avea o mare aversiune față de asimetriile moderne". Cu o acută conștiință de sine, Lovinescu ținea să arate că e, fără efort, Lovinescu: identitatea sa e născută din destinul său "natural". Tot ce a scris Lovinescu, de la simplul foileton critic la Istoria civilizației române moderne, de la Istoria literaturii române contemporane la Memorii și tomurile despre Maiorescu, provenea dintr-o irepresibilă nevoie a confesiunii.
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei ! Compensația, domnule Doctor , ne-o dă Cuvântul ! Pentru Dv., vă recomand romanul Ce mult te-am iubit (1968), de Zaharia Stancu. Scrierea a fost ecranizată de cineaștii maghiari și prezentată în foileton la Televiziunea din Budapesta. Talentul din literatura medicului Virgil Pătrașcu rămâne indestructibil, prea bine confirmat în actualul volum.
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
să invoc notele de literatură comparată pe care subiectul în sine le-a provocat diferențiat, în funcție de natura receptorilor ori ad libitum. Comentariile critice din cartea aceasta (comparatiste, este tice și de istorie literară) au înlăturat ab initio impre sionismul lecturii, foiletonul falacios ori ponciș pentru contemporanii săi ( nu și ai lui Mircea Eliade), căci întinsele lecturi din spațiile de cultură franceză, germană și americană i-au ținut judecățile de valoare în cumpănă dreaptă. Mărturisirile Profesorului Eugen Simion nu lasă dubii în privința
Trăind lângă modele. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_198]
-
înființat (împreună cu V.A. Urechia) revista „Vieața“, în 1901 (împreună cu George Coșbuc), „Semănătorul“, iar în 1909, revista pedagogică „Lumina“. A condus numeroase reviste literare și a fost redactor la mai multe publicații din București, Galați, Târgoviște ș.a. A scris articole, foiletoane, pamflete, poemul „1907“, versuri, romane, note de călătorie - „România pitorească“. A refuzat să devină membru corespondent al Academiei Române în 1896. În 1948 a fost ales membru de onoare post-mortem al acestui for. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 13 noiembrie - Sf.
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
Toată Franța s-a ocupat timp de mai bine de un an de aventurile prințului Rodolphe înainte de a se ocupa de propriile-i afaceri...” scria Th. Gauthier în „Istoria artei dramatice”, fără să exagereze cu nimic amploarea fenomenului. Apărute în foileton între anii 1842-1843, „Misterele” lui Sue sunt repede urmate de cele ale Londrei, Berlinului, Madridului sau Petersburgului ba chiar și de „Mistere din București”, apărute, ceva mai târziu (în 1862), sub semnătura lui I.M. Bujoreanu. Toate aveau aceeași formulă compozițională
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
viața cu 12 cărți la „activul” său scriitoricesc, apud. M. Șipoș). În toate „operele” lui... americane, Dovlatov face loc aproape tezist encefalitei politice. Fără, nu este posibilă publicarea în occident, cred. De aceea, Compromisul se constituie din 12 proze, gen foileton, având o structură standard: titlul, cules cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni construite
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
Valentin Chifor îl recomandă astfel: "Acest scriitor modernist, anchetator al generației sale, fusese pînă în 1940 un anume cu circulatieă. Cititorul care deschidea în deceniul trei orice ziar sau revista mai importantă descoperea numele lui dedesubtul sau deasupra unui eseu, foileton, nuvelă, fragment de român, însemnare critică etc., deconcertînd adeseori prin multitudinea manifestărilor literare. Aderca, care ne-a lăsat o operă proteica, aproape suspectă prin dimensiuni și în special prin multitudinea formulelor practicate, este un scriitor derutant pentru critică, pînă la
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
scriitor poporal" și de acest calificativ n-a putut scăpa. Asta deși, prin cîteva nuvele și povestiri (Popa Tanda, Scormon, Gura satului, apoi, în 1884 Pădureanca) Slavici e un mare prozator, de o înaltă artisticitate. Nici apariția, în 1894, în foiletonul Vetrei (în 1906 în volum) a extraordinarului român Mara nu-i crește cota literară. Și aceasta nedreaptă, îndărătnica opinie se menține pînă tîrziu între războaie prin condeie autorizate precum cel al lui Pompiliu Constantinescu. De-abia Călinescu, în Istorie, da
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
armate, președintelui Constantinescu, în chestiunea recursului, e și ea cît se poate de elocventa pentru imensele presiuni la care e supusă justiția în România de azi. * Cu un titlu spectaculos, Cincisprezece ani pentru trei zile, si cu un editorial în foileton, Cornel Nistorescu își declară și el neîncrederea în justiția română, la cel mai înalt nivel al ei, Curtea Supremă de Justiție, afirmînd că în privința lui Victor Athanasie Stănculescu nu există probe ca să fie condamnat pentru cele petrecute la Timișoara pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Toderită. În ordinea nu cronologică, ci a importanței estetice este, in sumarul acestui volum, "romanțul istoric" Ursita. Conceput drept primul episod dintr-un mare român istoric, Ursita e numai primul capitol (sau "epizodul I") și a apărut, în 1864, în foiletonul Buciumului, ziarul lui Cezar Bolliac. După 12 ani, în Revistă literară și științifică, autorul a revenit asupra romanțului, restructurîndu-l, eliminînd greoaiele subsoluri și dîndu-i rotunditatea unei nuvele. Firește că editorii reproduc, la variante, pasajele eliminate de autor și ne restituie
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
poftea, în porții duble, succesul a fost de asemenea proporții, încât notele sale au devenit, la cerere bănuim, tot mai lungi, chiar repetitive, pe un substrat obsesional. Despre partea Securității, s-ar zice că prin degustătorii ei în cizme, aștepta foiletonul următor cu nerăbdarea cititorilor din epoca ai lui Dickens. Luau lecții de observație psihologică de la un maestru. N-ar fi exclus că tocmai latura de ficțiune să-i fi fascinat: era calea spre forul suprem: Departamentul dezinformării. Îmi povestea Ion
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
analizat prin opera sa. Dificultatea de aici începe. Pentru că Nae Ionescu n-are operă filosofică scrisă, dacă exceptăm articolele pe teme filosofice din Cuvîntul și Predania și teza de doctorat, și ea postum publicată. Dar pot fi considerate operă filosofică foiletoane de gazetă? Eventual, alături de cîteva cărți. Dar, repet, acestea din urmă nu există. Mircea Eliade, alt student al său strălucit, cîțiva ani chiar asistent pe lîngă conferința lui Nae Ionescu de la universitatea bucureșteană, povestește, în Memorii, că în lagărul de la
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
ceilalți, ca a fost pasional, nedreptățit și că a avut și câte o bucurie pe ici, pe colo - toate acestea le-am aflat deja din paginile Jurnalului sau (Humanitas ^96. Dar în ce măsură ele s-au reflectat în articolele și în foiletoanele sale ne demonstrează astăzi d-na Maria Dinescu în volumul Mihail Sebastian publicist și romancier. Nu întâmplător am spus că "demonstrează", nu că "arată" (câți dintre noi mai pot vedea acum sute de articole apărute în ziarele anilor ^30?) sau
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
în prezentarea publicisticii lui Sebastian, autoarea afirmă cu onestitate de cercetător riguros că "îndoială de a fi reușit în alegere și prezentare este însăși metodă de lucru" și că, în fond, tot ceea ce a reușit a fost de "a expune foiletoanele într-o organizată dezordine". De fapt, dezordinea este mult mai organizată decât s-ar crede, si aceasta pentru că în finalul volumului d-na Dinescu enumeră sub formă de note la text ziarele și articolele la care face referire. Din nefericire
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
se întîmplă în Mînăstirea din Parma, Mizerabilii sau Război și pace. Sau cum se întîmplă, adesea, la Dumas. Unde lucrurile nu stau însă chiar atît de simplu - și așa, încet-încet, mă apropii de subiect. Contele de Monte Cristo, apăru în foileton în 1845-1846 (veți vedea că are importanță), unul dintre cele mai complexe texte ce s-au scris vreodată (nu sînt singura care o spune) nu e un roman istoric. Lumea narativa este totuși dominată de umbrele a doua figuri istorice
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
și Antony, personaje exclusiv ficționale, figurau printre reperele, fie ele persiflate, ale tinerilor parizieni din lumea bună din al patrulea deceniu al secolului trecut. Deși - notă bene! - rolul lor aproape că încetase în 1845-1846, adică atunci cînd Monte-Cristo apărea în foileton. Poate tocmai de aceea au și fost aleși. "Misteriosul" conte mai e însă comparat de alte personaje și cu lordul Ruthwen, un vampir byronian, alter-ego și porecla a(l) lui Byron însuși, dar - atenție! - si personaj central al dramei Vampirul
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
românul lui Dumas, literatura este pe același plan nu numai cu alte ficțiuni, ci și cu faptul divers din același an 1835. Seria de narațiuni din a caror suprapunere și înlănțuire rezultă textul este considerată drept "subiect posibil pentru un foileton" sau drept substitut al ziarului de seară. Se mai pomenește, în treacăt, la un moment dat, tot pentru augmentarea verosimilului, despre "furtul diamantelor domnișoarei Marș" și despre încoronarea reginei Victoria, care, în conștiința publică a francezilor, a jucat, în mare
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
scurtă: treizeci de ani despart momentul apariției primului capitol în "Journal des Débats" (1845) de incipitul diegetic al românului (1815), în timp ce punctul final este datat cu circa zece ani (ce pot fi foarte bine nouă) înainte de apariția ultimului episod al foiletonului. (Dată celei de pe urma apariții a "eroului" se cunoaște cu exactitate: 5 octombrie; anul este intenționat neprecizat: căci "eroul" e nemuritor, precum se știe; el dispare dincolo de linia orizontului într-un moment ce poate fi aproximat, dar nu specificat.) Acesta este
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]