8,429 matches
-
uneori și fenomenul urbanizării: Pe poarta orașului Trece fata Grecului. Grecul vine furios Cu un dinte veninos: -Vai de mine și de tine, Cheile nu sunt la mune! Ci-s la mama-n București Unde-s casele domnești... Referință Bibliografică: FOLCLORUL COPIILOR / Mariana Bendou : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 197, Anul I, 16 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mariana Bendou : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Folclorul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
cu poticneli. I-am fi înțeles și aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine să-i învețe folclorul autentic. E mare păcat că tezaurul strămoșilor rămâne fără de moștenitori. Copiii n-au nici o vină și, cu siguranță, așteaptă laude pentru străduința lor. Nu pun la îndoială că la fel de aprins ar dansa „Coasa”, „Alunelul” și alte piese populare românești, numai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
și un veritabil motiv literar. Autodefinitoriu”. Un subcapitol interesant, intitulat Basmul caragialesc-un tratament ambulatoriu, evidențiază, mai mult decât alte exegeze caragialiene, preocuparea lui Caragiale pentru crearea (sau prelucrarea?) unor basme culte. Desigur că aceste basme culte sunt ,,inspirate din folclor”, românesc sau oriental, fiind caracterizate prin ,,ironie, fantezie, umor, expertiză antitetică, spirit ludic”, iar ȘVM le rezumă, poate, pentru a stârni curiozitatea cititorilor, fiind cunoscute mai puțin sau deloc, cele mai multe publicate în diverse periodice. Titlul de doctor în Teatrologie îl
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
lucrările sale, apropierea de vechile icoanele bizantine, influența cărora rămâne însă pasivă, câtă vreme imaginația și fantezia artistului ne prezintă o altă realitate, cu forme surprinzătoare, fascinante. Am avut ocazia, cu alte prilejuri, să remarcăm în pictura sa elemente ale folclorului românesc, precum și prezența unor însemne iudaice, consecință firească a etapelor de formare și perfecționare a pictorului în tinerețea sa, el fiind născut în România și trăind o perioadă în Israel, înainte de a se stabili în Franța. Dar, mai cu seamă
EXPOZIŢIE LA HAGA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1479794166.html [Corola-blog/BlogPost/362836_a_364165]
-
coace pe ea cuvinte. Unui scriitor, la luarea doctoratului în literatură, căruia sexul frumos nu i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții de folclor „La fântâna dorului”: Cartea lui parcă-i o stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1430393209.html [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
acestui spectacol ADF a constat în includerea la final a lucrării „DANZON”, având la bază dansul tradițional cubanez, combinat cu mișcările contemporane riff (cuvânt provenit de la fraza melodică sau motivul care se repetă ca fond sau ca temă principală, specifică folclorului negru), executat de către minunatul cuplu Jamal Rashann - un adevărat prinț al grației - și Vanessa Valecillos, pe un superb, antrenant aranjament muzical de jazz și ritm cubanez. Trupurile celor doi dansatori se bucură, dansează, vibrează precum „dansul timpului vibrează etern în
12 IUNIE -26 IULIE 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1405310569.html [Corola-blog/BlogPost/349252_a_350581]
-
a lui Brâncuși Maria Tănase a fost fără doar și poate un simbol al culturii românești. Ea a rămas în memoria tuturor prin vocea să excepțională, dar și prin carismă și frumusețea deosebită. Cântăreața a adunat de-a lungul vieții folclorul românesc pe care a reușit să îl expună în piesele populare care au făcut-o celebra. Maria Tănase s-a născut în anul 1913 în București. În ciuda cântecelor folclorice care au fost interzise de către regimul Legionar, solista a trăit în
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasare Măiastra!”, fragment din „Brâncuși - Amintiri și exegeze” carte scrisă de Petre Pandrea. În același volum se arată că „“Brâncuși a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenței și a mondenității. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal (...) să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (n.r. - cum era alintat sculptorul de apropiați)”. Brâncuși nu a
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
Marele Premiu al Discului decernat de Academia „ Charles Cros ” din Paris (post-mortem, 1965). Interpreta inconfundabila, cu o uriașă capacitate de comunicare cu publicul, Maria Tănase rămâne, după o jumătate de veac de la dispariție, o prezență vie a unicității în tezaurul folclorului românesc pe care l-a stăpânit cu o autoritate profesională exemplara. Emisiunea filatelica jubiliara este alcătuită dintr-o marca poștală și un plic prima zi, iar ca formă de machetare au fost folosite minicoala de 8 timbre, coală de 32
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
popular” da glas versurilor „Du-du duduie tractorul / Care ară cu motorul / Ară repede și bine / Face plugul de rușine” sau, „Badea urcă pe tractor/ Eu l-aștept plină de dor”. Aș vrea să cred că Grigore Leșe, care distinge între folclorul autentic și cel contrafăcut (folclor de „tip nou”) nu a asistat la acest spectacol stradal și nu l-a văzut la TV, pentru a afla ce mai face „Badea” în vremurile noastre. Invitat cândva la „Antena 3”, și supus unui
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) by http://uzp.org.ro/antena-3-anaf-ul-2-si-anatema-1-ii/ [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
duduie tractorul / Care ară cu motorul / Ară repede și bine / Face plugul de rușine” sau, „Badea urcă pe tractor/ Eu l-aștept plină de dor”. Aș vrea să cred că Grigore Leșe, care distinge între folclorul autentic și cel contrafăcut (folclor de „tip nou”) nu a asistat la acest spectacol stradal și nu l-a văzut la TV, pentru a afla ce mai face „Badea” în vremurile noastre. Invitat cândva la „Antena 3”, și supus unui tir de întrebări tendențioase (cu
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) by http://uzp.org.ro/antena-3-anaf-ul-2-si-anatema-1-ii/ [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
cu ceea ce propun televiziunile noastre și media în general despre spațiul rural. Și am din păcate atâtea exemple, dar în acest context mi se pare o blasfemie să vorbesc de Las Fierbinți și fierbințeala manelisto-țigănească de pe posturile care sunt dedicate folclorului. O imagine mizerabilă sau mizerabilistă despre satul românesc este promovată și de sociologi sau de analiștii care se pricep la toate, mai puțin la regulile limbii române, că de cele ale bunului simț nici nu are rost să mai vorbim
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
INVITATĂ DE ONOARE: ÎNDRĂGITĂ INTERPRETA LIA LUNGU ANSAMBLUL FOLCLORIC "CĂ LA NOI" Str. Marasesti nr. 151/B/34, cod 600115, Bacău - România C.I.F 16777756 / 2004, cont IBAN RO70BPOS04003444914ROL01 Asociația Culturală „Că La Noi” desfășoară o activitate intensă în ceea ce privește descoperirea folclorului autentic de certă valoare și promovarea lui în rândul publicului larg pentru că împreună să împărtășim din comorile de suflet ale neamului nostru. Pentru perioada imediat următoare avem în vedere realizarea unui spectacol de datini strămoșești închinat mării sărbători creștinești a
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
noastre au crescut, dorim că acest eveniment să capete statutul de „Festival național de datini și obiceiuri”. Drept pentru care, în acest an spectacolul intenționăm a-l desfășura pe parcursul a două zile. Două zile în care datinile, tradițiile, obiceiurile și folclorul autentic vor face casă bună în Bacău. Astfel, pentru această ediție, ne-am propus să primim vizită unor oaspeți de seamă, virtuozi instrumentiști, interpreți de renume din România și Republică Moldova, precum și ansambluri de datini și obiceiuri care au promovat
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
bună în Bacău. Astfel, pentru această ediție, ne-am propus să primim vizită unor oaspeți de seamă, virtuozi instrumentiști, interpreți de renume din România și Republică Moldova, precum și ansambluri de datini și obiceiuri care au promovat și continuă să promoveze folclorul românesc de calitate. Sperăm că ediția din acest an să se bucure de participarea următorilor invitați: Vasilica Tătaru Nastase și Criști Nastase, Maria Tătaru, Anton Achitei, Viorica Macovei, Călin Brateanu, Angelica Flutur, Marius Zgaianu, Lăură Haidău, Andreea Chisălița, Constantin Bahrin
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
scriere și despre acest lucru. Merită pe deplin detalierea. Continuând șirul ideilor inițiale, deși nu ați lucrat cu copiii ca profesor, așa cum ați fi putut-o face având în vedere că sunteți licențiat în filologie, ați publicat două cărți despre folclorul copiilor. Foarte interesant! Ion Al. STĂNESCU: Nu aș vrea să vă contrazic, dar nici nu am prea multe argumente în problema în speță ca să o sustin. Într-adevăr nu am fost profesor titular niciodată, dar nici nu aș putea spune
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
este atât de gustoasă încât îți vine să nu mai pleci. Este precum o muzică, precum o serenadă. Să citești meniul acolo este ca și când ai citi poezie. Când te uiți în interior, vezi că designul vorbește românește, sunt simboluri din folclor, iar culoarea roșie este folosită peste tot. Mâncarea de acolo este sănătate curată, am sentimentul că este luată direct din grădina cuiva, aflată la nu prea mare distanță. Am mâncat un platou fantastic de brânză și carne acolo, în această
Șapte locuri în care să duci un străin în București by https://republica.ro/sapte-locuri-in-care-sa-duci-un-strain-in-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337861_a_339190]
-
este “un naturalism în descripția sociologică a indivizilor rudimentar precum și în examenul relațiunilor sociale, naturalism liric, izvorât dintr-o filosofie a cosmosului occult, cu legi inteligibile de pe felurite trepte ale pătrunderii metafizice, un realism mitic, în fine, care dintr-un folclor alăturea de tradiția atestata, cu rituri de popor vechi și cu spirit adânc, insondabil și pe deasupra dicțiunea aceea înflorita și baroca, de epos final și de document biblic. “ Toate articolele, prin diversitatea lor, formează o unitate de sinteză a cercetării
ARTUR SILVESTRI-UNIVERSUL LECTURILOR FERICITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Artur_silvestri_universul_lecturilor_fericite.html [Corola-blog/BlogPost/351178_a_352507]
-
dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
cunoască cât mai mult despre țara și strămoșii lor, despre cei care au contribuit la consolidarea prezentă și viitoare a patriei lor. Ionel Cionchin are o pregătire temeinică, solidă, nu numai în știința istoriei, ci în mai multe domenii: literatură, folclor, mitologie, lingvistică, semantică, semiotică, antropologie, estetică, istoria artelor, etc. Domnia Sa s-a concentrat asupra spațiului carpato-danubiano-pontic, asupra originii, continuității și dezvoltării locuitorilor acestor spații, asupra civilizațiilor, nucleul străvechi al civilizației europene. A combătut prin argumente solide dogmele originii exclusiv latine
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
îndurare puteau avea niște bieți oameni răpuși de vicisitudinile vieții, trecănd peste toate cu joc și voie bună, așa că, am căutat în poezia populară izvorul unei inspirații care constituie, după părerea mea, baza lirismului și oglindește sufletul nostru adevărat, căci folclorul este dătător de cultură. Așa am deprins arta narațiunii, pe buze mi se scurgea o adevărată arhitectură lirică, rimată, nepremeditată, rămănănd eu, însămi, uimită. Atunci am conștientizat înclinarea mea către vers, fiind fermecată de însuși cuvăntul poezie care mă rupea
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
explică faptul că un poet celebru parnasian, Ch. Baudelaire, în sonetul Corespunderi, formulează un principiu fundamental al simbolismului, corespondența între senzații: Parfum, culoare, sunet se îngână și-și răspund. Simbolul, cuvânt de la care a derivat termenul simbolism, îl descoperim în folclor, în mituri, precum și în poezia cultă, încă din cele mai vechi timpuri. Dacă în romantism, simbolul este apropiat de alegorie și e un simbol descifrat, așa cum este Luceafărul de Mihai Eminescu, în simbolism, el sugerează o gamă de sentimente și
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
cursurile Școlii elementare din Novaci, Liceul în Târgu Jiu, Școala Tehnică de Comerț din Craiova și Facultatea de Științe Economice a Universității din capitala Olteniei. Viața în mijlocul unui adevărat conservator de datini și muzică tradițională (Gorjul cu vetrele lui de folclor), la care se adaugă talentul nativ, calitățile umane și artistice personale evidențiate de timpuriu la Dumitru Zamfira, îl propulsează încă de la începutul carierei artistice ca solist instrumentist la Orchestra Populară ,,Doina Olteniei" a Filarmonicii de Stat ,,Oltenia", la Ansamblul de
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]