5,845 matches
-
melodioasă și răsunătoare “Doru mieu e numai dor”. Profesoara de limba română Alina Ileana Popescu a interpretat un cântec de dragoste interzis în comunism. Sărbătoarea Dragobetului, așa cum a fost ea concepută la Ploiești, a reușit să transmită vigoarea unui filon folcloric ancestral și complexitatea unui sentiment universal în multitudinea formelor sale de imortalizare prin poezie, muzică și imagine. Referință Bibliografică: DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEȘTI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1456430906.html [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
pe parcursul timpului să cânte cu măiestrie la 15 instrumente tradiționale de suflat, stăpânind tehnici diferite de emisie a sunetului și o paletă timbrală de mare diversitate. Susține recitaluri solistice schimbând un instrument cu altul, trece cu ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța poștei, Sârba rândunelelor, Dans țărănesc (de Constantin Dimitrescu), Ciocârlia. Dumitru Zamfira a contribuit
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Gala Folclorului Românesc- 2002, Consiliului Județean Gorj pentru promovarea imaginii Gorjului natal în țară și în lume, din partea Ministerului Administrației și Internelor la ediția a IX-a a Festivalului instituțiilor M.A.I., din partea prefecturilor din Botoșani și Iași, din partea Ansamblurilor Folclorice ,,Maria Lătărețu" din Târgu-Jiu și ,,Doina" al Armatei. A primit titlul de Maestru al cântecului la Festivalul ,,Fluierul de Aur" al Sârbilor din Balcani, 2001. A fost distins cu Ordinul Național ,,Pentru Merit" în grad de ,,Cavaler", acordat de Președintele
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
cu fast în stilul Restaurantului Crystal. În salonul Crystal alături de dumneavoastră va fi una din cele mai spectaculoare formații live, Formația Style. Iar în salonul Rubin, Dj Andrei Dumitrașcu va asigura o atmosferă electrizanta. Datinile ne sunt prezentate de ansamblul folcloric Doina Carpaților iar trecerea dintre ani o sărbătorim cu fast alături de un pahar de șampanie și un minunat foc de artificii. Citește tot... Revelion 2017 @ Hunter’s Pub Sărbătorim trecerea în noul an alături de cei dragi, în locul în care te
Revelion 2017 Restaurante Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/revelion-2017-restaurante-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/94765_a_96057]
-
la Sala Mare a Teatrului Național București, pe 8 Iunie 2015 , spectacolul fiind organizat de Project Events,cel care ne-a transmis acest comunicat de presă. Celebrul cantautor a pregătit pentru fanii săi un nou album, cu melodii de inspirație folclorica, din zona Maramureșului, a Bihorului, a Mureșului, etc. Acesta se va numi „Cântece de-acasă” și va fi lansat în luna mai a acestui an, în luna imediat următoare artistul pregătind pentru fanii din București un concert ce va conține
STEFAN HRUSCA VINE IN ROMANIA SA ISI LANSEZE ALBUMUL´´CANTECE DE-ACASA´´. PE 8 IUNIE 2015,VA SUSTINE UN CONCERT LA TEATRUL NATIONAL DIN BUCURESTI,ORGANIZAT DE PROJECT EVENTS de MIHAI MARIN în ediţia n by http://confluente.ro/mihai_marin_1427711018.html [Corola-blog/BlogPost/340993_a_342322]
-
Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Crezul lui Gheorghe Zamfir Cel mai cunoscut ambasador cultural al României pe cele cinci continente, maestrul Gheorghe Zamfir cu (300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal simfonic, variete și modern) și milioane de discuri vândute, deținător a 120 de discuri de aur și de platină, interpret de geniu la naiul sfânt, compozitor și dirijor, pictor, scriitor și poet, a lansat la Muzeul
CREZUL LUI GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1484977388.html [Corola-blog/BlogPost/353372_a_354701]
-
Doamna Sava Negrean Brudașcu este o prezență placută și se bucură de un succes fulminant pe scenele țării și peste hotare . Apare aproape săptămânal pe ecranele televizoarelor și la posturile de radio naționale, particiupă frecvent la spectacole și concerte muzical folclorice pe întreg cuprinsul României, dar și la românii din țările vecine.. Dan Brudașcu și Sava Negrean sunt părinții lui Eileen Sava, avocat în Baroul Cluj, de la care au un nepoțel, Petru - Sabin. De amintit și faptul că este rudă cu
LA ANIVERSAREA CELOR ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/La_aniversarea_celor_sase_decenii_de_viata_.html [Corola-blog/BlogPost/355756_a_357085]
-
nici la București nu există o clasă de nai ca la Chișinău? Vasile IOVU: Marele naist Gheorghe Zamfir și alți naiști ca Stanciu Radu Simion au absolvit școala populară de artă. Exista și o clasă de nai, bazată pe piese folclorice. În cazul nostru, al basarabenilor, drama ruperii de la Țară, înstrăinarea ne-a făcut să fim mai perseverenți. Ca să nu ne pierdem legătura cu țara, trebuia să reînviem nestematele folclorului, valorile și tradițiile populare. În muzică, ca și în literatură, arte
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
Daniel Iftode dar și de costumele populare românești din Bucovina. România a fost prezentă (11 mai) și în parcul Bohmischer Prater, la “Poarta maramureșană”, instalată acolo din 2007, cu un program cultural oferit de formații din județul Alba, de grupurile folclorice din România și Austria și cu expoziții de artă în aer liber. Astfel, Primăria sectorului 10 din Viena, Ambasada României la Viena, Asociația “Cercul cultural româno-austriac Unirea”, președinte Ioan Godja, (Radio TV Unirea), împreună cu Uniunea Internațională a Femeilor Române (UNIFERO
VIENA, MAI, 2013 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_viena_mai_elisabeta_iosif_1368880506.html [Corola-blog/BlogPost/354902_a_356231]
-
ani. În cuvântul său, ministrul Culturii, regizorul Ion Ungureanu (după opinia mea, cel mai bun ministru de cultură posibil!) compară destinul statuii cu cel al poporului acestei provincii, adus la condiția unei rezervații de piei roșii, bun doar pentru dansuri folclorice și de turnat vin în pocalele stăpânilor. Președintele Snegur vorbește sobru despre lupta neamului și contribuția marilor scriitori patrioți: Vieru, Matcovschi, Lari, Dabija ș.a, la realizarea unei atmosfere de coeziune și dăruire fără preget în slujba idealului național. Cuvântul
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_calator_lucia_olaru_nenati_1377854141.html [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
pot face. Ne aflăm în fața unei construcții din poeme de natură diferită, dacă nu contrastantă: poeme ample, în vers liber, viguroase expresiv, dominante în prima parte, stau alături de texte concentrate, aparent „senine”, multe cantabile în vers clasic și în prozodie folclorică. Deși inegală ca valoare expresivă, cartea lui Ion Iancu Vale atestă un poet de excepție, diagnostic pus încă de Cezar Ivănescu, în 1997. Și mai mult de atât - original. Concepția despre poet și poezie este una modernă, artistul fiind văzut
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
o Prefață de Livia Ciupercă, Editura Singur, Târgoviște, 2015 Colaborator la realizarea „Monografiei învățământului ploieștean”, Editura Karta Graphic, Ploiești, 2007 Colaborator și consultant al „Dicționarului enciclopedic de marină”, ediția a II-a, Editura Semne, București, 2010 Reportaje și cronicidespre sărbători folclorice, religioase, literare, articole de literatură, lexicologie, metodica, gramatică publicate în reviste: „Glas comun”, „Slova creștină”, „Slova copiilor” „Analele Universității din Craiova”, „Citadela”, „Confluente literare”, „Agero-Stuttgart”, „STARPRESS”, „Cetatea lui Bucur” „Buletinul informativ” al Inspectoratului Școlar Județean Prahova, „Școală Prahovei”, „Prahova eroica
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
Confluente literare”, „Agero-Stuttgart”, „STARPRESS”, „Cetatea lui Bucur” „Buletinul informativ” al Inspectoratului Școlar Județean Prahova, „Școală Prahovei”, „Prahova eroica”, „Limba română”, „Siamo di nuovo insieme,” „Landul cuvintelor”, „Națiunea”, „Carte și arte”, „România maritimă și fluviala”, „Armonii culturale”, „Tricolorul,” „Cervantes”, despre sărbători folclorice, religioase, literare, ade literatura, lexicologie, metodica, gramatică publicate în reviste: „Glas comun”, „Slova creștină”, „Slova copiilor” „Analele Universității din Craiova”, „Citadela”, „Confluente literare”, „Agero-Stuttgart”, „STARPRESS”, „Cetatea lui Bucur” „Buletinul informativ” al Inspectoratului Școlar Județean Prahova, „Școală Prahovei”, „Prahova eroica”, „Limba
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
după care Tea Tocai, elevă în clasa a XII-a B la Colegiul Național "Mihai Eminescu", a prezentat tradiții și obiceiuri specifice acestor meleaguri, urmate de un scurt istoric al României. Cel mai așteptat moment a fost cu siguranță programul folcloric. Acesta a debutat cu o suită de dansuri de pe Valea Crișului, prezentate de membrii Ansamblului „Florile Bihorului" de la Palatul Copiilor și Elevilor, urmat de un moment muzical susținut de orchestra ansamblului formată din prof. Marius Marcu, conducătorul orchestrei, la taragot
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 by http://confluente.ro/Comunicare_fara_frontiere_dialog_romano_nipon_in_municipiul_de_pe_cris_.html [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
a dezvăluit oaspeților niponi meșteșugul încondeierii ouălor, iar Catița Stan, din Remetea, soția meșterului Alexandru Stan, a venit pregătită să le dezvăluie arta prelucrării lemnului. Nici japonezii nu s-au lăsat mai prejos, oferindu-le alor noștri momente de dans folcloric japonez, chiar dacă nu sunt profesioniști. Apoi, pentru a afla mai multe despre misterioasa cultură japoneză, s-au organizat patru ateliere de lucru, în cadrul cărora oaspeții niponi le-au prezentat gazdelor ceremonia ceaiului, expoziții de kimonouri și de caligrafie japoneză, precum și
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 by http://confluente.ro/Comunicare_fara_frontiere_dialog_romano_nipon_in_municipiul_de_pe_cris_.html [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale, Vera, pe care o consideră primul său profesor, trecută la cele veșnice la 2 iulie 1936, când feciorul său, Nicolae, nu
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
și accesorii ca brățara, cercelul, inelul... Bunătatea umană întrece în frumusețe un zăcământ de aur, o garderobă imperială, un lanț de bijuterii! Lăsându-le deoparte pe toate, după ce dăm ochilor ce e al ochilor, de față cu interpreta de muzică folclorică oltenească Mariana Ionescu Căpitănescu, detectăm prima frumusețe a ei, activă prin harul glasului muzical dar, mai cu seamă, profunda frumusețe: bunătatea. O bunătate naturală, o bunătate în tot: în surâs, în privire, în îmbrățișare, în generozitate cu oamenii...! Aceasta e
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446032993.html [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
din câmpia Olteniei, începând cu inima Gorjului și a ne rezuma la atât, nu am vorbi complet. Artista Mariana Ionescu Căpitănescu este în primul rând un om foarte frumos, și cu aceasta farmecă cel mai mult. Cu harul interpretării melosului folcloric bucură și face fericit pe cel ce-o ascultă, dar aceasta-i consolidează frumusețea, nu i-o zidește în ființă. Cântăreț poți să nu fii pe viață, dar frumos, da! Chiar și de n-ar cânta, Mariana Ionescu Căpitănescu tot
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446032993.html [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
printre rafturile unei biblioteci comunale unde bibliotecara era plecată la păscut vaca. - Muuuu!!...Îți creiem atmosferă, dacă vrei! - Ei, nu vrea! Nu vedeți cât de neinspirat e? Trage-ți o povestire nene cu temă rurală! La țară, pe tăpșan, ceva folcloric cu idilă plângăreață. - Ai putea pune titlul “Cu bibliotecara, la păscut vaca”. - Că bou avem, oricum. Țac-pac! M-a prins flama. Din această cauză nu vedeam unde este animalul ce aparținea comunității semnelor de punctuație. Mă uitam în toate direcțiile
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
două și iar două. Precise, clare și egale. Nu știu la care “două” mă aflam în momentul deschiderii porții pentru că, aveam în fața lapsusului meu două personaje aproape identice, bune de pus pe hârtie. Zic “aproape” deoarece, cu toate că erau îmbrăcați la fel de folcloric, unul era scund și unul înalt, unul era gras și unul slab, unul avea pălărie și unul căciulă, unul era Păcală și unul Tândală ... De unde știam numele lor? - vă întrebați. Păi, ce credeți? În capul meu intră orice și oricine
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Pacala_si_tandala_sautandal_lica_barbu_1377417966.html [Corola-blog/BlogPost/346595_a_347924]
-
evlavie, cu sacrificiu. Și roadele s-au văzut și se văd necontenit. Sute, poate chiar mii de artiști, interpreți vocali și instrumentiști, creatori de straie și păstrători de datini au fost promovați în acest cadru mirific care este emisiunea „Tezaur folcloric”. Încă de la primele imagini și acorduri din generic, pe muzica inegalabilului artist Dumitru Fărcașu, într-o splendidă imagine a unei românce alergând pe calul ei alb, în cadru natural de o frumusețe mirifică, inima românului tresălta de emoție și bucurie
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
nesugrumată. Glasul inconfundabil, tremurat de adâncă emoție al realizatoarei emisiunii făcea să vibreze până și brazii, stejarii, firul de iarbă, cântecul păsărilor, cele mai mici făpturi create de Dumnezeu. Imaginile, ipostazele românilor adevărați din toate colțurile țării, din toate zonele folclorice recunoscute dar și din cele descoperite, erau sub privirile nesățioase ale tuturor spectatorilor, nu putea sta nimeni indiferent la toate aceste „minuni” cu parfum românesc autentic. Adevăratul chip al românului transpare în fiecare notă muzicală, în fiecare floare cusută-n
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
efervescență, o asemenea emulație artistică, de când s-a înființat televiziunea. Pe oricine ai întreba care este cel mai îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i românesc
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
mari corifei, interpreți de o virtuozitate greu de atins și egalat. Toți exponenții acestei mișcări artistice de masă, aveau să devină notorii și să poarte în sufletul lor, sămânța sănătoasă a spiritului românesc. Și pe plan local, realizatoarea de emisiuni folclorice Mărioara Murăresc avea să-și afle moștenitorii ei. Conform bunului obicei de a răspunde prezent la orice eveniment, fie pe plan național sau internațional, Fundația ÎMPREUNĂ din Galați, aduce omagii prin iubitorii ei de folclor, fie interpreți, fie doar admiratori
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]