5,879 matches
-
adoptivă, scriitorul Își balansează rațional viața. În ciuda multor realizări, inclusiv financiare, omul Își resimte precaritatea vieții, pe care o reculege de la cei din preajma sa. Instaurarea inechității sociale Îl determină pe poetul Alex Cetățeanu să clameze, deloc consolator, tot În metrică folclorică: „Fie Doamne, numai fie / Draga de copilărie, / Portocale tu să-mparți/ La săraci și la bogați// Toată-această lume goală / E-un surâs de portocală!” Răsucirea spre simbol și semnificație, din ultimele două versuri, trimite spre o filosofie a experimentului
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
de pildă, preocupările pentru "aforismele" sau pentru artă fotografică a sculptorului român), iar, pe de altă parte, insistența de a sublinia modelul pe care viziunea brîncușiană îl poate oferi postmodernității, în special în ceea ce privește integrarea profundă, creatoare a tradițiilor (ontologice, culturale, folclorice). Pentru exemplificarea acestora, semnalam în continuare șapte recente repere ale exegezei brâncușiene, care reconfirmă, cu asupra de măsură, posteritatea vie, în continuă efervescenta reinterpretativă și reevaluatoare, a personalității și operei sculptorului român în secolul XXI. Brâncuși inedit. Însemnări și corespondență
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
curentele emergente - de la abstracționism și cubism la neoplasticism -, fără a intra niciodată în competiție cu exponenții acestora". Ion Miclea, Brâncuși at Târgu Jiu Editură Grammar, București, 2003 "Brâncuși nu s-a rezumat la o simplă transpunere a motivelor arhaice și folclorice, fiindcă știa foarte bine că nu aceasta va transcende picturalul, ca multe lucrări realizate în acest fel sunt destinate a rămâne simple documente într-o istorie moartă a ideilor. Pentru Brâncuși, semnul grafic sau pictorial și lemnul sculptat aparțineau mediului
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
lui Brâncuși a unei înscrieri în natură a plăsmuirii sale, a unei intimități a artei cu entitățile vegetale înconjurătoare și cu respirația înțeleaptă a țărînii. Cultul pămîntului ancestral, al arhetipurilor ce s-au ivit din exercițiul imemorial al unei spiritualități folclorice, naturist impregnate, care a caracterizat concepția lui Brâncuși, e flagrant nesocotit. "Cumințenia pămîntului" e dată la o parte. îmi aduc aminte că la începutul deceniului cinci al veacului de curînd încheiat Parcul Amarului Tîrg n-avea nici o alee asfaltată, pășeam
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
cu tonuri într-adevăr diferite, revista Facultății de Litere poate da lecții unor reviste mortal de plicticoase (cum ar fi Contemporanul. Ideea Europeană). Pentru cei care nu mai știu care e pulsul studențesc, Cronicarul citează chestiunile mai generale din rubrica "folclorică" anonimă și, presupun, colectivă Ne plac / Nu ne plac: " Ne plac - Spectacolele de lectură de la Act, lansările din Cărturești, cu ceai cu tot, intelectualii relaxați, cărțile scrise pe bune, fără textualisme de carton. Nu ne plac - Colegele care vorbesc cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
amândouă/ Frânte-n ochiul de fântână/ Aplecată într-o rână/ Peste trupul lui subțire/ Tras printr-un inel de mire (...)". Indiscutabil, colindele sunt o performanță semantică și prozodică cu atât mai originală, cu cât ridică la putere nestematele liricii noastre folclorice, cu toată poliedrica ei putere sapiențială, mitopoetică, emoțională. Cele unsprezece pseudoelegii, tot atâtea autoportrete, amintind de eroinele lui Strindberg și de psihodramele în peisaj din poezia lui Ion Vinea, se adaugă stenogramelor metabolizării doliului din ciclul "Clepsidra" și viziunilor prozopoematice
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
cealaltă. Ceea ce pare, la prima lectură a cărții, un fascinant aspect compozit, se dovedește, la nivel secund, un discurs teoretic unitar, extrem de bine structurat, despre posibilitatea reconstruirii mitologiei pre- și protoromâne, pornind de la informațiile subiacent conservate de manifestările și textele folclorice. Aceasta este miza cărții, formulată în cuvîntul introductiv: "Un rezervor practic nesecat de informații privind mitologia română îl constituie manifestările și textele folclorice, chiar dacă acestea au fost culese abia de jumătatea secolului al XIX-lea. Relația dintre mitologia populară românească
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
structurat, despre posibilitatea reconstruirii mitologiei pre- și protoromâne, pornind de la informațiile subiacent conservate de manifestările și textele folclorice. Aceasta este miza cărții, formulată în cuvîntul introductiv: "Un rezervor practic nesecat de informații privind mitologia română îl constituie manifestările și textele folclorice, chiar dacă acestea au fost culese abia de jumătatea secolului al XIX-lea. Relația dintre mitologia populară românească, pe de o parte, și mitologia pre- și protoromână, pe de altă parte pare a fi problema cea mai delicată cu care se
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
fenomenelor culturii și mentalității populare autohtone. Este vorba de o lucidă și corectă măsurare a aportului - cantitativ și calitativ - al structurilor și motivelor mitice arhaice în cadrul fenomenului cultural complex al mitologiei române". Metoda ca atare, de "a citi" în textele folclorice o realitate veche, ascunsă, primește un nume sugestiv - arheologie culturală. O metodă prefigurată în două articole-manifest, puțin cunoscute și puțin comentate, ale lui Mircea Eliade - Folclorul ca instrument de cunoaștere și Speologie, istorie, folclor.
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
din Craiova, un spectacol melancolic, cald, sentimental, doldora de amintiri, despre care am scris cu o enormă plăcere la momentul premierei; cu Electra lui Mihai Măniuțiu mutată din Grecia antică pe valea Izei, o întîlnire fericită între Marian Râlea, grupul folcloric Iza din Maramureș și trupa Teatrului de Stat din Oradea, poate cel mai bun spectacol al lui Măniuțiu din ultimul timp, despre care am vorbit și în numărul trecut; cu rigoarea din spectacolul lui Tompa Gabor Noul locator de Eugčne
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
solemnitate, care-l impune. Livresc (în maniera cu totul serioasă a autodidacticului), cu lecții de mitologie bine însușite, clasificate pe simboluri și apreciate după folosul didactic, V. Voiculescu rămîne, în esență, un vitalist, un "primitiv" prin cultivarea eresului de extracție folclorică. Cum confortul unei gîndiri dialectice cu efect implacabil pare a i se refuza, se dovedesc valabile rupturile care produc răni în spiritul dezbinat, hărăzit celor mai teribile încercări: În fundul existenței zac ca-ntr-o groapă, / Pereți de lut mă strîng
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
texte au ca motiv principal "fortuna labilis". Eugen Negrici analizează aici poemul Viața lumii al lui Miron Costin. Spiritul didactic al smereniei creștine nu mai interesează cititorul modern. Vocația insolitului și a peripeției adună povestirile istorice versificate, cu corespondențele ei folclorice, vicleimul și cântecul de stea, majoritatea anonime și interesante, poate "primele manifestări poetice apărute în chip organic" la noi: "Ele sunt literatură și nu o literatură minoră, exponentă a mentalității păturilor intermediare. Ele constituie însăși literatura reprezentativă a secolului al
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
care inaugurează o categorie de sensibilitate țîșnind din subconștient ca dintr-un fel de stil latent al spiritualității românești", dovedindu-se un creator de expresie specifică. Tudor Vianu combătea expres concepția potrivit căreia paginile scriitorului ar constitui "o simplă culegere folclorică sau un medium întîmplător, prin care se rostește fantezia lingvistică a poporului (...). Zicerile tipice sînt în Creangă mijloacele unui artist individual. Prin ele ne vorbește un om al poporului, dar nu un exemplar impersonal și anonim". Iar I. Negoițescu îl
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
nu e de umplutură, textul fiind o adevărată provocare pentru cititorii de tipul Bibliotecarul-detectiv care iubește corespondențele livrești și ambiguitățile mistic-oculte. "...nu cunosc omul decât prin lectură", așa începe unul dintre modulele prozei. Melanjul de registre (parabolic, livresc, gnostic, urban folcloric) creează o suprafață alunecoasă ale cărei sclipiri pot fi strălucirile sensului sau doar efectele stilului. Aceasta pare să fie avertismentul lansat preventiv de vocea naratorului cufundat apoi cu totul în străfundurile textului. Ceea ce poate părea carnația sensului, ar putea fi
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
și, deci, "Hai la țepe..." (Traian Băsescu, localitatea Basarabi - }ara Românească). Însă, nu doar din punct de vedere patriotic și istoric, zicerea apare ca fiind inedită, ci ea, ca expresie (mă rog, electorală), poate da naștere și la o interpretare folclorică, adică să fie vorba pur și simplu despre un joc dobrogean-marinăresc încă necunoscut - "Țepele" - care, împreună cu jocul "Mitocanul", cules și interpretat de domnul Adrian Năstase la Corn(u), să constituie o suită coregrafică în primă audio-vedenie la televiziune... Constatând toate
"Țepele" – joc dpbrogean de la Basarabi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12414_a_13739]
-
amfitrion, programul (inteligent) încărcat al celor două zile, inaugurând salonul editorial "Serile la Brădiceni". Au urmat un recital de muzică și poezie la Teatrul Dramatic, recital coordonat de directorul Școlii Populare de Artă din Tg.-Jiu, Viorel Gârbaciu, un spectacol folcloric La Căminul Cultural din Brădiceni, o vizită la casa din Hobița în care s-a născut Constantin Brâncuși etc. S-a bucurat de succes ideea (simpatică) a organizatorilor de a-i transporta pe scriitori de la Peștișani la Hobița cu un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
Hasdeu, tentînd un Lexicon pentru cărturari, un dicționar de neologisme lăsat, din păcate, sub schelele ambițioasei intenții. Este cu atît mai interesant faptul că }iganiada apare nu din limbajul elaborat al eruditului autentic, cît mai ales din alegoria de extracție folclorică, purificată și aceea de regionalisme. Lipsa particularităților dialectale îl miră profund și pe Iorga, care îl știe "ardelean născut în părți unde nu se vorbește o limbă curată". Chiar dacă cu bine-cunoscuta și atotprezenta ironie își numește poema "jucărea", talentatul scriitor
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
fără nici o urmă de vană dorință a supremației. Umanul în ipostaza lui mitică, așezat în spațiul unei etnografii difuze, zoologicul și insemnele unor civilizații atemporale au trăit permanent în același unic registru al unei lumi nediferențiate. Derivate, aparent, din eposul folcloric și din suculența narativă a imaginarului rural, ca un simplu exercițiu ludic sau doar ca un imens spectacol suficient sieși, compozițiile Georgetei Năpăruș sînt, de fapt, comentarii ample asupra creației, asupra energiilor generatoare și a imperativului reactualizării. Asemenea Creatorului însuși
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul său despre spiritul basarabean ar fi meritat să figureze în antologia pe care a realizat-o. Rețin numai câteva propoziții corozive: ,Basarabenii sunt cei mai mioritici dintre români. Naivi, folclorici, cantonați într-o ideologie sămănătoristă, ei sunt prea puțin âjmecheri> pentru a fi și balcanici. Un Mitică basarabean (...) e mai greu de închipuit. (...) Chirița, pe un fond străin slav, e mai aproape ca model: nițică pricopseală, nițică fudulie, o cultură
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
funcție autoreflexivă față de textul prim, de care este dependent, aducându-i servicii. Dacă ar fi nevoie de o clasificare riguroasă, la esență, notele de subsol s-ar distinge între cele documentare, ce lămuresc aspecte non ficționale ale poemei (istorice, filologice, folclorice) și celei interpretative, care privesc ficțiunea și mijloacele ei (poetul și ,obrăzuirea poetică", versul, falsul document, satira, alegoria, ironia, trimiteri la exemple similare din literatura universală etc.). Nuanțele intermediare sunt multiple. Cu toate că lectura notelor, obligatoriu simultană cu parcurgerea textului, produce
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Dar una care nu dă satisfacții demne de luat în seamă unui cititor de la începutul mileniului trei, situat în afara spațiului basarabean. Povestea cu cocoșul roșu e un produs literar prea specific locului și prea datat, deci perimat. Din motivele pitorescului folcloric place cititorilor basarabeni tradiționali și din aceleași motive nu cred că și-ar găsi aderenți în afară. Dar să vedem, oricât de sumar, despre ce e vorba, care sunt personajele, intriga, narațiunea și recuzita. Plecat la târg să cumpere ceva
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
civile. Părțile adverse se înfruntau personal sau (cînd era vorba de clerici, femei sau mari feudali) prin reprezentanți. În Moldova și }ara Românească "duelul judiciar" nu a prea fost practicat și nu este atestat în ius valachicum. Totuși, în documente folclorice au supraviețuit unele ecouri ale "duelului judiciar", dar nu cu arme, ci prin "luptă/trîntă voinicească". Cînd în basme sau balade eroii au de ales să se înfrunte "în săbii", "în puști" sau "în luptă", opțiunea este întotdeauna aceeași: "Ba
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
în 1940 de volumul de eseuri Imaginea în artă. Războiul îi fracturează dramatic biografia, afectată apoi profund și de constrângerile regimului sovietic. Obligat, pentru a se menține în actualitate, la oportunism, activează modest în publicistică și scrie poezie de inspirație folclorică și basme în versuri pentru copii, cu gândul la modernismul pe care este nevoit să-l abandoneze, pentru că îi este sever imputat ca un trecut inacceptabil. O cotitură benefică se petrece începând cu 1969, când îi este reconsiderată poezia din
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
ca semn nefast al unei devitalizări și căutarea energică a unui echilibru tonic prin apelul la resursele tradiției e mai cu seamă interesant în poezia lui George Meniuc. Un conflict niciodată rezolvat definitiv. Conjunctural, după 1940, va exploata un filon folcloric, salvator. Șoltuzul Graur, din 1945, e un poem epic patriotic cu o versificație patetică, în metru popular, și o narațiune amplă, ce nu mai sunt în genul poeziei care ne interesează astăzi. Baladescul și colindul se potrivesc dispoziției ludice a
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
și o narațiune amplă, ce nu mai sunt în genul poeziei care ne interesează astăzi. Baladescul și colindul se potrivesc dispoziției ludice a versului. Colindul cerbului, din 1965, pare o rescriere palidă a poemului labișian Moartea căprioarei, după un model folcloric cunoscut. O intelectualizare marcată distinge poezia lui George Meniuc după 1969, printr-o reconsiderare fermă și o sincronizare subtilă cu literatura din România. Exotismul (în Africa, poem din 1980) și dorința de călătorie și explorare a lumii (în Columb, Raigardas
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]