1,316 matches
-
Pamfile, considera Papadima, n-a supus din fericire tot acest ansamblu de creație patului procustian al unei viziuni unitare și personale, care l-ar fi obligat să selecteze numai ceea ce se conforma ei. El a făcut o admirabilă operă de folclorist culegător și sistematizator, lăsînd viitorimii sarcina de a interpreta întreaga viață atît de diversă a mitologiei noastre". Cum se vede, opiniile sînt împărțite. Oricum, scrierea lui T. Pamfile ține, negreșit, de o perioadă romantică a disciplinei, cînd culegerea folcloristică putea
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
noi, pînă tîrziu, constituind un mediu încă prielnic cercetării, culegerii și interpretării, în comparație cu alte țări ale Europei de apus. Nu e deloc o întîmplare că în școala monografică sociologică inițiată și condusă de Dimitrie Gusti au activat cu folos netăgăduit folcloriști și etnologi (Ernest Bernea, Ion Ionică, Constantin Brăiloiu, Hary Brauner), chiar un sociolog de suprafața lui Henri H. Stahl îndeletnicindu-se cu culegerea de povești populare de la țăranii unor sate supuse monografierii. Totul aproape, în aceste sate investigate, sub raportul
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
ciuma, holera, moartea, cățelul pămîntului etc. etc.). Următoarele două cărți ale acestui corpus integrator sînt consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și foarte avizat în alcătuirea unor ediții, cu tot aparatul critic necesar. De adăugat că textul e impecabil vegheat filologic. Se
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
cărți ale acestui corpus integrator sînt consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și foarte avizat în alcătuirea unor ediții, cu tot aparatul critic necesar. De adăugat că textul e impecabil vegheat filologic. Se repară astfel erorile incalificabile ale unei ediții de acum
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
plăcut aplecarea spre monografia socială a francezului Le Play și sociologia istorică a lui Paul Barth. Din 1925 a început seria de cercetare monografică a satelor românești, continuată pînă tocmai în 1948, adunînd, pentru aceasta, specialiști din diferite domenii (economiști, folcloriști, statisticieni, geografi, igieniști, învățători, agronomi) dar și studenți, încercînd studiul plurivalent al unui sat, pe sistema teoretică, de el elaborată, a "cadrelor" și "manifestărilor" sociale. Cercetările acestea monografice se organizau, de regulă, vara, în timpul vacanțelor studențești, cînd coechipierii cercetau exhaustiv
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
fost prim-tenor, și pe alte mari scene ale lumii. A făcut roluri remarcabile în operele „Carmen“, „Rigoletto“ și „Paiațe“. Miercuri, 26 februarie Bogdan Petriceicu HaSdeu Se împlinesc 165 de ani de la nașterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, istoric, folclorist și lingvist român. Întemeietor al lingvisticii, filologiei și lexicografiei științifice românești, el este și unul dintre fondatorii folcloristicii comparate din România. Opera sa literară cuprinde versuri romantice de inspirație socială și fantastică, proză de notație realistă („Duduca Mamuca“) sau de
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
unei caracteristici esențiale a „sufletului“ și a „spațiului” românesc. Datorită locului central pe care-l ocupă în literatura și cultura noastră, Miorița poate fi comparată cu poemul fancez medieval La Chanson de Roland. Începută cam în același timp, cercetarea de către folcloriști, istorici literari, scriitori, filozofi, sociologi, jurnaliști, și difuzarea lor prin intermediul manualelor școlare sau al tipăriturilor destinate marelui public, au fost atât de intense, încât, dacă ar fi adunate la un loc, ar forma o adevărată bibliotecă. O mare parte a
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Mircea Anghelescu Îmi amintesc destul de bine ce primire a avut volumul de Mărturisiri literare în care Iordan Datcu - cunoscut folclorist și editor, unul dintre veteranii vechii Edituri Minerva - a adunat seria de confesiuni publice pe care un număr de scriitori le-au făcut în anii 1932- 1933, la invitația profesorului D.Caracostea, în amfiteatrul Facultăț ii de Litere din București
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
de toate portul popular al locuitorilor obștiilor sătești din zona Orăștiei. Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute țin, în bună parte, de alimentația tradițională a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băița, cinci dintre acestea: „Colacu, - a doua zîce - / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereți-mi vin aminte ... / Și-acum și-o litră de vin / Și v’o două de rachiu, - / Fie zece-toate-or trece - / Vai, da bine
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
doua zîce - / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereți-mi vin aminte ... / Și-acum și-o litră de vin / Și v’o două de rachiu, - / Fie zece-toate-or trece - / Vai, da bine-ar fi!“.5 Cu mulți ani în urmă, împreună cu folcloristul clujean Virgil Medan am descins in localitatea Păucinești, din bazinul Țarii Hațegului, mergând pe urmele etnomuzicologului de renume mondial, Béla Bartók, care în anul 1912 a cules, un mănunchi de colinde de la țăranii de aici. Spre marea noastră uimire, prin
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
și cele depistate atunci, doar un singur vers a suferit o neînsemnată modificare, celelalte, câteva sute, au fost transmise de ceata de colindători, de la o generație la alta, neschimbate. Tocmai de aceea informațiile care se află în versurile colindelor regretatului folclorist C. Bogariu trebuie luate în seamă fară nici un echivoc fiindcă memoria colectivă se alterează în toate genurile și speciile folclorului muzical și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum, de
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora Soarelui, curtată de „Un baci de păcurari“ refuză mariajul cu acesta, căci îi este „urât“: „Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă variantă a baladei-colind „Miorița“15 iar la Răpolțel eroul principal al unui cântec de stea era chiar Sfântul Petru care păzea turma șezând „ ... în bâtă rezemat / Cu un fluier ferecat“.16 Zona Orăștiei cu o
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
vară, Santilie, Propojaniile etc. Pâinea are un rol important în viață țăranului român și în tradițiile creștine și precreștine, astfel că pentru fiecare sărbătoare există tipuri de pâine specifice și obiceiuri diferite. În cadrul campaniei vom identifica (în parteneriat cu un folclorist) principalele obiceiuri ocazionate de fiecare sărbătoare și tipurile de pâine folosite: colăci, prescure, bradosi etc. și modul de preparare/ rețetele lor. În caz că vă interesează participarea la această campanie, mi-ar face mare plăcere să colaborăm și în cadrul acestui proiect. Vom
Cultura si tainele painii [Corola-blog/BlogPost/98662_a_99954]
-
Moldovenesc (1977-2000), unde a editat revista de cultură folclorică „Miorița” (1991-1997) împreună cu un grup de profesori la fel de inimoși ca și domnia sa. Subiectul preferat a fost Eminescu și „Miorița”, adică exact acele două teme de studiu preferate de acest plăcut poet, folclorist și istoric literar. A vorbit cu multă căldură despre numele și viața lui Mihai Eminescu, despre anul nașterii poetului, dar și despre activitatea lui politică și cauzele morții. De altfel, ulterior am aflat că domnul Ion Filipciuc are „contribuții originale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
pentru toată iarna, reparațiile la acoperișuri, garduri, cotețe, grajduri și alte acareturi, se pun în pivniță, îngropate în nisip rădăcinoasele, bostanii se învelesc în paie, se fierb vinurile, se trec animalele pe nutret uscat și se duc scrofițele la vier. Folcloriștii spun că, în tradiția populară, fiecare săptămână a lunii octombrie poartă o altă denumire. De pildă, prima săptămână este cunoscută sub denumirea de “Săptămâna lui Procoavă” datorită sfântului care acoperă ogarele cu zăpadă pentru a avea suficientă apă, a doua
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
trecute în folclor sub numele de credințe și superstiții populare... O credință neîntemeiată a făcut ca cercetătorii civilizației sătești să dea o atenție deosebită credințelor și superstițiilor ca fiind în afara bisericii oficiale, ca având un caracter cu adevărat popular. Cercetătorii folcloriști au ignorat în întregime rolul bisericii în viața religioasă a satului și țăranului român, așa cum, bunăoară, teologii înclină să înlăture tot ce este dincolo de dogma și ritualul creștin”. Pentru Ernest Bernea nu există o ruptură între cele două aspecte. Întotdeauna
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
de cercetări științifice, de cultivarea limbii și stimularea creației literare, de îmbunătățirea calității învățământului în limba română, iar în activitățile acesteia s-au inclus marea majoritate a oamenilor de știință și cultură de la noi, a cadrelor didactice, scriitorilor, criticilor literari, folcloriștilor... de la noi. Societatea de Limba Română este și astăzi o necesitate vitală nu numai a românilor din Voivodina, ci și a celor din întreaga Serbia. Chiar dacă astăzi activează mai multe instituții și asociații în multe domenii, S.L.R. mereu se impune
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
său de articole și interviuri dedicate lui Eminescu, prin interlocutorii aleși, vorbește de o Bucovină literară întreagă. Mai mult de o Bucovină aparținând României literare. De altminteri, aceluiași efort integrator i se subsumează și almanahul ,,Țara Fagilor” realizat de prozatorul, folcloristul și traducătorul Dumitru Covalciuc, și volumul de ,,Folclor stăneștean - în memoria lui Vasile Posteucă”, ediție alcătuită de Ion Crețu, de Ion Filipciuc, din Câmpulung Moldovenesc, și de Ion Posteucă, și Dumitru Covalciuc, și Ion Crețu cu partea lor de viață
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
deosebit de valoroase în cadrul specializării lor. O serie de preoți au fost prezenți în viața culturală a țării: prozatorii Gala Galaction și Ion Agârbiceanu, arheologul Constantin Mătasă, întemeietorul Muzeului din Piatra Neamț, istoricii Gheorghe Ciuhandu, Candid Muslea, Constantin Bobulescu, Dumitru Furtuna s. a., folcloriștii Teodor Balașel din Vâlcea, Gheorghe Dumitrescu din Bistrița-Mehedinți, specialistul în muzică bizantină Ioan Petrescu de la biserica Visarion din București etc. Au apărut o serie de noi periodice bisericești, pe lângă cele vechi: „Biserica Ortodoxă Română” și „Studii Teologice” la București, „Candela
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
împlinirea vârstei de 90 de ani Aceaste zile minunate, când am sărbătorit (în 25 Mai, la Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” și în 8 Iunie 2016 la Ateneul Român) pe maestrul Constantin Arvinte, patriarhul muzicii românești, compozitor, dirijor și folclorist... le voi păstra în „Cartea vieții” cu mare drag, fiindcă domnia sa, încă tânăr, ca un stejar falnic din plai moldav, mare iubitor de muzică, poezie, artă dar și admirator al femeii îndrăgite, căreia i-a dedicat din dragoste și pasiune
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
Constantin Catrina are darul de a sistematiza și tezauriza informații diverse și disparate existente în surse bibliografice și arhivistice multiple. Rețin atenția cele opt portrete și profiluri de muzicieni, pe care autorul le surprinde cu maximă acuratețe și acribie documentară: „Folcloriștii și folclorul muzical din județul Covasna. Privire istorică” (p. 157-164), Dimitrie Cioflec (p. 165-168), I.G. Bibicescu (p. 169-172), Andrei Bârseanu (p. 173-177), Alexandru Bogdan (p. 179-186), N.I. Dumitrașcu (p. 187-194), Horia Teculescu (195-202) și Matei N. Jurebiță (p. 203-207). Sunt
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
unul din importanții contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80 de ani, sub coordonarea lui Ioan Lăcătușu, în îngrijirea Corneliei Catrina (editat de Eurocarpatica și Mecatrin din C. Catrina Sfântu Gheorghe), volum tipărit
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
sau aria de cuprindere. Nici unul din dicționarele anterioare nu-l egalează în intenții și în realizarea unei acoperiri de aplicație de o atât de mare întindere. O notă de la pagina XI a primului volum precizează tipurile de articole incluse: scriitori, folcloriști, publiciști, traducători (atât traducătorii din română în alte limbi, cât și traducătorii noștri din alte limbi în română), editori (cărora li se face pentru prima dată dreptate), scrieri culte anonime, cărți populare, specii folclorice, publicații periodice, curente literare, societăți literare
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
Narodnaia tvorcisti ta etnografia (Kiev), Archives suisse d^anthropologie générale (Geneva), Laografias (Atena), recenzii elogioase semnate, între alții, de Raffaele Corso, Gerard Berthoud, Robert Wildhaber, Dim. B. Ikonomidis, Max Lüthi, Bela Gunda, acesta apreciind, în 1971, că "Gh. Vrabie este folcloristul de frunte al zilelor noastre". Câteva cărți ale sale, esențiale și înrudite prin tematică, Structura poetică a basmului, Retorica folclorului (Poezia), Eposul popular românesc, Poetica Mioriței și Proza populară abordează, dintr-o perspectivă modernă, sistemele și mijloacele poetice ale creației
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
cu figura senină și împăcată. Despre aportul lui la marea construcție ce se numește MUZICA, sunt multe de spus și de cercetat. Pe scurt, a fost un spirit renascentist, care a cuprins în persoana lui nenumărate preocupări: muzicolog, lexicograf, bizantinolog, folclorist, compozitor, profesor, el a scris mii de pagini despre muzica românească, scoțând din uitare pe mulți muzicieni valoroși, apreciind pe cei care meritau atenția sa, descriind fenomenul muzical sub toate înfățișările lui. Hărnicia, perseverența, devotamentul, jertfa de sine de dragul
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]