1,316 matches
-
5.Mite Măneanu, op.cit, p. 49-53; Varvară M. Măneanu, Obiecte de cult creștin în Colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, Drobeta, XI-XII, p.448- găsim un pomelnc pe o cruce de lemn, datat(1837). provenit de la preotul și cunoscutul folclorist Gh.Dumitrescu Bistrița, din Mehedinți. 6.Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org 7. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.protoieriavaslui.ro 8. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org; Andi Daschievici, Pietrele funerare de la
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
împlinirea vârstei de 90 de ani Aceaste zile minunate, când am sărbătorit (în 25 Mai, la Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” și în 8 Iunie 2016 la Ateneul Român) pe maestrul Constantin Arvinte, patriarhul muzicii românești, compozitor, dirijor și folclorist... le voi păstra în „Cartea vieții” cu mare drag, fiindcă domnia sa, încă tânăr, ca un stejar falnic din plai moldav, mare iubitor de muzică, poezie, artă dar și admirator al femeii îndrăgite, căreia i-a dedicat din dragoste și pasiune
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
numeroase, viață fericită în familie, copii frumoși, tineri voinci, fete frumoase și harnice, viitoare căsătorii și viață lungă 9. La sfârșitul secolului XIX se realizau ,,corpusurile fundamentale ale folcloristici românești”, însă între ele nu regăsim Țara Loviștei, depresiunea fiind pentru folcloriști o ,,terra ignota” până în a doua jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
doua jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și două din Titești, a fost Tudor Pamfilie 11. Nu s-au ocupat de această zonă nici chiar folcloriștii olteni, între care cel mai de seamă este probabil Teodor Bălășel 12, deși în broșura I (1919) inserase patru colinde din Scundu - Vâlcea, ,,unele similare cu cele din Țara Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
din Scundu - Vâlcea, ,,unele similare cu cele din Țara Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile de Crăciun și Anul Nou din Țara Loviștei sunt consemnate în răspunsurile la chestionarele Densușianu 10,14. În anul 1965, folcloristul Ovidiu Bârlea, cercetătorul Iosif Herțea de la Institutul de Etnografie și Folclor și redactorul de atunci al Editurii Minerva, Constantin Mohanu, originar din Bumbuiești, comuna Boișoara, înregistrează colinde din Boișoara, Bumbuiești, Găujani și Mlăceni, înregistrări intrate în arhiva institutului și folosite
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
aici și a continuat cercetările și documentările despre tradițiile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă transmise din moși strămoși locuitorilor localității de pe malul drept al Oltului și al Lotrului, precum și numeroasele legende transmise oral sau salvate în manuscrise de folcloriști. Din dorința de a nu se pierde obiceiurile moșnenilor din acest areal transmise din generație în generație neobositul Gh Efrim, cu un spirit mereu tânăr, a întocmit cu meticulozitate și răbdare lucrarea „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
vreodată să fiu nemulțumit de învățăturile ce le-am dat”. La rândul său, acad. D. Panaitescu - Perpessicius a predat timp de 25 de ani la „Matei Basarab”, aducând instituției renumele său și valoarea operei sale de istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene. Din galeria profesorilor de marcă ai prestigiosului liceu bucureștean fac parte, de asemeni, o serie de alți membri ai Academiei Române, cum ar fi Sava C. Atanasiu, director al Institutului de
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
trecute în folclor sub numele de credințe și superstiții populare ... O credință neîntemeiată a făcut ca cercetătorii civilizației sătești să dea o atenție deosebită credințelor și superstițiilor ca fiind în afara bisericii oficiale, ca având un caracter cu adevărat popular. Cercetătorii folcloriști au ignorat în întregime rolul bisericii în viața religioasă a satului și țăranului român, așa cum, bunăoară, teologii înclină să înlăture tot ce este dincolo de dogma și ritualul creștin”. Pentru Ernest Bernea nu există o ruptură între cele două aspecte. Întotdeauna
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
deontisch, /II/ deontik), referitor la deontică; necesar, obligatoriu. II. s. f. disciplină care studiază aspectele logice și structurale ale formelor de gândire normative și imperative, precum și ale sistemelor de norme și obligații morale. 15 Arnold Van Gennep (1873-1957), etnograf și folclorist, celebru antropolog francez, autor al unor lucrări care au marcat istoria disciplinei în care s-a afirmat: Riturile de trecere; Formarea legendelor; Totemismul. 16 Basme române, auzite și scrise de G. Dem. Teodorescu, Colecția Restituiri - București, 2002. 17Ioviță, făt-frumos, basm
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
Eminescu”, III-Gânduri eminesciene în reviste Eminescu, IV-Istorie literară în revista Eminescu, B.Secțiunea a II-a: Colaborări la revista Eminescu , poezii, Proză, Teatru, Critică literară, Istorie culturală, Însemnări cu iz religios, Note de călătorie, Interviuri, Medalioane literare, debutanți, Folclor și folcloriști, Publicistică, Epigrame și epigramiști, C.Secțiunea a III-a: Banatul și Eminescu-I-Eminescologi, II- Varia, III -Înapoi la Eminescu, IV-Fascimile, V.- Iconografie și Epilog. Această monumentală lucrare cuprinde articole, eseuri, poezii, studii dedicate Poetului Național, inclusiv imagini de la sutele de activități
A SOSIT DOMNUL EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/A_sosit_domnul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/358958_a_360287]
-
DESPLETIREA CLIPEI Antologie de versuri, 332 pagini, A5 Prof. ELENĂ ANGHELUȚĂ BUZATU, SCRIITOR - poet - traducător , Foreign Languages Professor Butte Glenn Community College Oroville, California - UȘA: Am să închei pledoaria mea, drag cititor, citându-l pe prof. Ioan Popa (scriitor și folclorist) care spune că până Poetului Victor Burde este „adânc muiata în simțăminte și trăiri lăuntrice dintre cele mai profunde, iubirea, sub diversele ei ipostaze: iubirea-iubire, iubirea de mama, iubirea de neam, iubirea de toate ale lui - cântec, port și datini
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1400302106.html [Corola-blog/BlogPost/372746_a_374075]
-
să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului. Astfel își realizează Eminescu partea sa de magie. Cătălina visa la Luceafăr: „Lângă fereastră, unde-n colț/ Luceafărul așteaptă”. Acest poem eminescian este inspirit de un basm publicat de folcloristul R. Kunish, al cărui fond de idei se bazează pe antagonismul dintre superioritatea creatorului de geniu și lumea mărginită. Coborârea la realitatea pământeană se face sincopat, de la înălțimea Geniului la la iubirea pământeană dintre Cătălin și Cătălina. Și dacă, magic
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1421388050.html [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung și "Dimitrie Cantemir" din Breaza. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în anul 1967, unde a fost instruit de profesori iluștri, între care renumitul critic, istoric, scriitor și teoretician literar George Călinescu, folcloristul de anvergură europeană Mihai Pop, publicistul și diplomatul George Macovescu, etc. După absolvire a fost profesor, director adjunct și director al liceului "Mihail Sadoveanu" din comuna Borca, județul Neamț (1967-1975), apoi până în toamna anului 1988, inspector școlar de specialitate la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung și "Dimitrie Cantemir" din Breaza. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în anul 1967, unde a fost instruit de profesori iluștri, între care renumitul critic, istoric, scriitor și teoretician literar George Călinescu, folcloristul de anvergură europeană Mihai Pop, publicistul și diplomatul George Macovescu, etc. După absolvire a fost profesor, director adjunct și director al liceului "Mihail Sadoveanu" din comuna Borca, județul Neamț (1967-1975), apoi până în toamna anului 1988, inspector școlar de specialitate la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
poet și Mircea Motrici, reporter. Satul se laudă cu un academicean, Haralambie Mihăilescu și încă cinci membri atestați ai USR: George Rotică, Liviu Popescu, C.Călin, Valeria Boiculesi, C.T. Ciubotaru (adică subsemnatul!). Lor li se mai adaugă medicul Vasile Ciubotaru, folcloristul Mihai Camilar, Prozatorul Valeriu Cimpoeș, alte personalități, cetățeni de onoare din comună. După agapa de la Cabinet, (Căminul Cultural) unde sunt evocați scriitorii respectivi, de elevii școlii pregătiți de învățătorii Iacob, oaspeții se deplasează la Casa memorială Mircea Motrici, unde găsesc
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
și folosită la tradiția bradului de nuntă, la steagul călușarilor, la bradul de la sîmbra oilor, la costumele populare, în multe alte obiceiuri străvechi. Cu timpul, 1 Martie și 8 Martie au devenit sărbători tradiționale, care cinstesc femeia. Potrivit etnografilor și folcloriștilor, numele de mărțișor, la fel ca și numele zilei de marți și al lunii martie, primesc încărcătura simbolică de la numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr., 1 Martie
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/1_si_8_martie.html [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr., 1 Martie era ziua echinocțiului de primăvară, dar și începutul anului pentru multe civilizații, printre care și romanii. Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române, în lucrarea „Sărbătorile la români” amintește: „scopul legării sau punerii mărțișorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca cei cărora li s-a pus și-l poartă să aibă noroc
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/1_si_8_martie.html [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
Da, în sensul că ne-au mâncat o mare parte din timp. Și sărăcia, pe de-o parte și boala membrilor de familie, pe de altă parte. În plus, m-am manifestat în poate prea multe direcții. Am început ca folclorist. Am publicat prima culegere de folclor românesc inedit după cel de-al doilea război mondial datorită, în mare măsură, lui Mihai Șora care era atunci redactor șef la Editura pentru Literatură. Cartea a avut un efect neașteptat. Sabin Drăgoi, Zeno
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
publicat prima culegere de folclor românesc inedit după cel de-al doilea război mondial datorită, în mare măsură, lui Mihai Șora care era atunci redactor șef la Editura pentru Literatură. Cartea a avut un efect neașteptat. Sabin Drăgoi, Zeno Vancea, folcloristul Mihai Pop, pe toți i-a încântat. Ea a apărut și în „Biblioteca pentru Toți” ceea ce era aproape de necrezut pe atunci. Lucrarea a avut și meritul de a fi inedită și de a fi curată, cu texte de la un singur
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
cu texte de la un singur informator. De la mama mea. O țărancă analfabetă foarte hărăzită și cu o memorie funambulescă. Știa să culeagă, să adune. Ea a fost o culegătoare, iar eu un înregistrator, într-un fel. Deci am debutat ca folclorist. Asta mi-a pus oarecum amprenta sau pecetea pe felul meu de a fi. Am scris mult, de altfel, despre raportul dintre natură și folclor mai cu seamă. Pe de altă parte, sigur că erau dificultăți cu cenzura, dar am
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
la cea plină, chit că este covârșitoare cea goală. Covârșește în sensul că nu am izbutit să mă realizez cât aș fi crezut. Unii și-au pus mari speranțe în mine. Mihai Pop, de pildă, vedea-n mine un mare folclorist. Nu s-a adeverit. George Ivașcu a vrut să facă din mine un gazetar mare. Tot așa, adică am produs și mari dezamăgiri. Pentru încrederea pe care au avut-o oamenii în mine au fost și multe bucurii. De pildă
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
trecute în folclor sub numele de credințe și superstiții populare... O credință neîntemeiată a făcut ca cercetătorii civilizației sătești să dea o atenție deosebită credințelor și superstițiilor ca fiind în afara bisericii oficiale, ca având un caracter cu adevărat popular. Cercetătorii folcloriști au ignorat în întregime rolul bisericii în viața religioasă a satului și țăranului român, așa cum, bunăoară, teologii înclină să înlăture tot ce este dincolo de dogma și ritualul creștin”. Pentru Ernest Bernea nu există o ruptură între cele două aspecte. Întotdeauna
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
de toate portul popular al locuitorilor obștiilor sătești din zona Orăștiei. Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute țin, în bună parte, de alimentația tradițională a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băița, cinci dintre acestea: „Colacu, - a doua zîce - / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereți-mi vin aminte ... / Și-acum și-o litră de vin / Și v’o două de rachiu, - / Fie zece-toate-or trece - / Vai, da bine
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
doua zîce - / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereți-mi vin aminte ... / Și-acum și-o litră de vin / Și v’o două de rachiu, - / Fie zece-toate-or trece - / Vai, da bine-ar fi!“.5 Cu mulți ani în urmă, împreună cu folcloristul clujean Virgil Medan am descins in localitatea Păucinești, din bazinul Țarii Hațegului, mergând pe urmele etnomuzicologului de renume mondial, Béla Bartók, care în anul 1912 a cules, un mănunchi de colinde de la țăranii de aici. Spre marea noastră uimire, prin
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]