404 matches
-
în fața publicului cu o expoziție personală în care tablourile erau rodul muncii și inspirației sale recente. Considerat inițial pictor impresionist, nu s-a mulțumit niciodată cu un anumit stil sau o anumită tematică, combinând adesea idilismul cu arta naivă sau folcloristica, având întotdeauna grijă pentru detalii, fluiditate, mișcare, ritm, emoție. Interesantă este nu numai evoluția sa ca artist, ci și biografia lui care, pe undeva, se suprapune peste istoria recentă a Israelului. Născut în 1907 la Baranovici, localitate din Rusia Alba
MOARTEA UNUI PATRIARH de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360985_a_362314]
-
bogate în grâne, turme de oi și cirezi de vite cât mai numeroase, viață fericită în familie, copii frumoși, tineri voinci, fete frumoase și harnice, viitoare căsătorii și viață lungă 9. La sfârșitul secolului XIX se realizau ,,corpusurile fundamentale ale folcloristici românești”, însă între ele nu regăsim Țara Loviștei, depresiunea fiind pentru folcloriști o ,,terra ignota” până în a doua jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare române, Craiova, 1919 (I), 1926 (II) ; 13Ov. Bârlea, Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică, București, 1974, p. 394; 14A. Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, București, 1976, p. 86 ; 15 M. Pop (coord.), Folclor din Țara Loviștei, Casa Creației Populare Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1970
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
păstrării folclorului (Titluri comunicări: Adina Hulubaș (Academia Română - Filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), comunicarea „Credințele populare în contextul urbanizării - elemente comune din România și Ucraina”; Cristian Chițu (Universitatea de Arte ”George Enescu”, Iași) „Constantin Brăiloiu - personalitate complexă a folcloristicii românești și europene”; Iurie Levcic (Centrul Bucovinean de Artă, Cernăuți) ”Cultura tradițională românească în Nordul Bucovinei”; Antonii Moisei (Universitatea Națională Iurii Fedkovici, Cernăuți) ”Tradiție și obiceiuri din Nordul Bucovinei”. - Lansare de carte ( Dinu Săraru „Ciocoii noi cu bodigard”, versiunea în
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
Literatura română de inspirație istorică. Concepte ● Literatura română de inspirație istorică. Poezia ● Literatura română de inspirație istorică. Romanul ● Literatura română de inspirație istorică. Dramaturgia ● Patrimoniul cultural local ● Patrimoniul gastronomic ● Istoria și metodologia cercetărilor de folclor/etnologie în România: Școala clujeană de folcloristică și etnologie ● Mitologie folclorică românească ● Teritorii critice românești ... 9.10. Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor ● Valoarea justă - provocări contabile și în domeniul evaluării proprietăților la valoare de piață ● Istoria contabilității ● Aplicații ale modelelor multinomiale în economie și afaceri ... 9.11
ANEXĂ din 7 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275493]
-
muzicală cultă românească și universală; trăsături generale, exemple. ... BIBLIOGRAFIE Teoria muzicii; Istoria muzicii universale și românești; Forme și genuri muzicale; Folclor muzical; 1. Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii, vol. I, II, Editura Kity 1997 ... 2. Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 1980, 1982. ... 3. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. ... 4. Banciu, Gabriel, Genuri și forme muzicale, Editura Academiei de Muzică "Ghogrhe Dima" Cluj Napoca, 2015 ... 5. Buciu, D., Armonia tonală
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Literatura română de inspirație istorică. Concepte ● Literatura română de inspirație istorică. Poezia ● Literatura română de inspirație istorică. Romanul ● Literatura română de inspirație istorică. Dramaturgia ● Patrimoniul cultural local ● Patrimoniul gastronomic ● Istoria și metodologia cercetărilor de folclor/etnologie în România: Școala clujeană de folcloristică și etnologie ● Mitologie folclorică românească ● Teritorii critice românești ... 10.9. Facultatea de Științe Economice si Gestiunea Afacerilor ● Valoarea justă - provocări contabile și în domeniul evaluării proprietăților la valoare de piață ● Istoria contabilității ● Aplicatii ale modelelor multinomiale in economie si afaceri ... 10.10
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
didactica specialității vor fi tratate în funcție de specialitatea candidatului și vor cuprinde exemple din practica personală. ... BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE 1. Alexandrescu, D., Curs de teoria muzicii ,vol. I, II, Editura Kity 1997; ... 2. Alexandru, T., Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 19S0, 19S2; ... 3. Avesalon, I., Metodica predării și studiului instrumentelor de suflat și percuție, Lito, Conservatorul "C. Porumbescu", București, 19S0; ... 4. Barbu-Bucur, S., Cultura muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Editura Muzicală, București, 19S9
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
cenaclului omonim de pe lângă Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București, condus de academicianul Dumitru Radu Popescu; redactor la revistele: Proza 21 și Litere. Opera sa de peste 60 de volume cuprinde: romane, nuvele, versuri, teatru, critică literară, eseuri de istorie literară, de folcloristică, monografii, scenarii radiofonice, un studiu critic complex - „Manifestul ludic”. Referințe la operele sale au făcut scriitorii: Ion Dodu Bălan, Florentin Popescu, Paul Everac, Dumitru Radu Popescu, Dinu Grigorescu, Radu Voinescu, Mihai Antonescu, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci, Nicolae Dabija, Horia Gârbea
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
tradițional. Despre poezia populară, azi aproape uitată cu desăvârșire, până și în manualele școlare, Mihail Kogălniceanu spunea: Cele mai multe din aceste cântece sunt producțiile spiritului romantic al întregului nostru popor, întîi de toate al celor din colibe, de la turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit o
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit o arhivă, nu mai are vitalitatea ultimelor decenii din secolul XX pe când făcea spectacole impresionante. Rolul acestora, însă, în istoria tetrului românesc este de necontestat. „Creangă restituie povestirea funcțiunei ei estetice primitive, care este de a se adresa
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
creații literare populare, păstrate în manuscrisul 2260, 315-327, intitulat de exegeți, cercetători în domeniu, ”Caietul anonim”(7) (M.Eminescu, 1963:647-579). Lectura basmelor culese de Eminescu este atât de curgătoare și vie, încât trezește în sufletul căutătorului de frumos în folcloristică interesul deslușirii adevăratului cod din expresia basmului popular, acea expresie care îl conduce întotdeauna la origini. Ca cercetător, trebuie să ai abilitatea și erudiția înțelegerii tainei exprimării cuvântului din literatura populară, să îl sesizezi ca element principal al puterii de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
2015 Toate Articolele Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar, Petru Ursache (1931- 2013), autor al unor volume de referință, dintre care amintim: Șezătoarea în contextul folcloristicii (1972), Poetică folclorică (1976), Camera Sambo. Introducere în opera lui Mircea Eliade (1993, edițția a II-a în 2008), Etnoestetica (1998), Etnosofia (2006, iar în 2013, ediția revăzută și augumentată de autor) ș.a., ne-a mai dăruit, chiar în anul
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
diferite limbi.. Fie și numai din înșiruirea de mai sus a celor șase capitole, cititorul acestor rânduri își poate face o imagine despre amploarea studiului întreprins de acribiosul cercetător ieșean, despre diversitatea perspectivelor de abordare a complicatei problematici a morții: folcloristică, etnografică, literară, estetică și filosofică. Desigur, autorul, de pe o impresionantă poziție interdisciplinară, acordând mereu o neslăbită atenție înțelesurilor mitologice, literare, estetice, a putut surprinde totodată individualitatea corpusului de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată, Petru Ursache delimitându-se tranșant
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
Ist. lit., 69-98; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 56-82, II, 5-68, III, 219-257; Cornea, Studii, 291-320; G. C. Nicolescu, Viața lui Vasile Alecsandri, București, 1962; G. Călinescu, Vasile Alecsandri, București, 1965; Brădățeanu, Istoria, I, 137-147, 229-274; Ist. lit., II, 451-488; Vrabie, Folcloristica, 63-104; Ivașcu, Ist. lit., I, 471-482; Manolescu, Teme, I, 84-86, V, 163-167; Mîndra, Incursiuni, 34-54, 235-251; Piru, Analize, 38-80; Ion Roman, Vasile Alecsandri. Orizonturi și repere, București, 1973; Alexandru Ciorănescu, Vasile Alecsandri, tr. Maria Golescu, New York, 1973; Doina Curticăpeanu, Vasile
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Cazacu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Silvian Iosifescu, Valeria Guțu Romalo, D. Macrea, Ov. S. Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima. Revista conține studii, articole, recenzii, cronici în domeniul lingvisticii, folcloristicii, al istoriei, criticii, teoriei literare și literaturii comparate. Are rubricile „Literatură română”, „Lingvistică”, „Teorie literară”, „Folclor”, „Istoria literaturii române”, „Studii și documente”, „Limbă și literatură română”, „Limbi și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972, conținând
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
un răspuns de G. Sion, 1871), Simion Florea Marian (Cromatica poporului român, cu un răspuns de B. P. Hasdeu, 1882) ș.a. Seria a doua a „Memoriilor” oglindește în aceeași măsură evoluția culturii române, ilustrative fiind discursurile și studiile de lingvistică, folcloristică și istorie literară, cu un pregnant accent de pionierat. Domeniul lingvistic deține prioritatea, dacă s-ar aminti doar temeinicele cercetări ale lui B. P. Hasdeu: „Sunt zece ani de când eu începusem a studia și nu încetez de a tot urmări
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
în seria reluată „după o foarte lungă întrerupere”. Preocuparea prioritară a publicației este „elaborarea tratatului de Istoria limbii române”. La secțiunea de lingvistică publică Ion Coteanu, Alexandru Niculescu, Al. Graur, Mioara Avram, Valeria Guțu Romalo, Tatiana Slama-Cazacu ș.a. Studii de folcloristică semnează Adrian Fochi, Iordan Datcu, iar de literatură, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mircea Anghelescu, D. Vatamaniuc. Un eveniment notabil în direcția efortului de emancipare de sub tutela ideologiei și de orientare a cercetării pe un teritoriu al profesionalismului îl reprezintă simpozionul
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
XVIII-lea, Viorel Țigu, Ilustrația în cărțile de Râmnic și rolul ei în răspândirea ideilor artistice în secolul al XVIII-lea), o serie de studii interdisciplinare fiind dedicate folclorului (Aurel Turcuș, Numărătoarea mare și Clasificarea creației aforistice și enigmatice în folcloristica românească, Doina Comloșan, Pentru o tipologie a faptelor folclorice, Ioan P. Bogdan, Originea «trunchiului de arbore fermecat», Philipp Detlef Strunk, Accepțiunea timpului în folclorul bănățean). În buna tradiție a studiilor academice, cercetările sunt însoțite de rezumate în limbi de circulație
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch. Laugier și C. D. Fortunescu, prin publicarea unor materiale de istorie, arheologie, folcloristică, științele naturii, cultură. A.O. a fost apreciată ca „una din acele publicații fundamentale pentru emanciparea culturală a marilor regiuni istorice ale țării” (Mihnea Gheorghiu), subliniindu-se mereu necesitatea și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de reviste
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
și manifestările sociale atrăgându-ne și pe noi: regionalism nu înseamnă exclusivism”. Ca urmare, „grila” rubricilor, îmbogățita în 1926, de când la conducere rămâne C. D. Fortunescu, presupune abordarea unei tematici extrem de largi: „Studii și cercetări”, „Oltenia istorică”, „Oltenia arheologică”, „Oltenia folcloristica”, „Oltenia naturalista”, „Oltenia culturală”, „Oltenia literară”, „Note și comunicări”, „Recenzii”. Literatura nu reprezenta, deci, decât o latură a preocupărilor revistei, A.O. rămânând, și din acest punct de vedere, ca program, în limitele unui provincialism „luminat”, cu nostalgia mării culturi
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
momentul respectiv, ca și, mai ales, concepția lui Ion Mușlea, întors de curând de la École Roumaine en France (1923-1925). Considerat „realizarea cea mai apreciată” (Ion Taloș) a lui Mușlea, A. A. de F. și-a adus o „contribuție substanțială în folcloristica vremii în aproape toate sectoarele mari ale cercetării” (Ovidiu Bârlea). Editată de Academia Română, publicația venea să înlocuiască mai vechea colecție „Din viața poporului român” a aceleiași instituții și avea menirea să instaureze spiritul științific în domeniile etnografiei și folclorului și
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
de la Universitatea clujeană), „stipendiați” ai Arhivei de Folclor, bine antrenați științific, care vor realiza și tipări câteva culegeri și studii demne de tot interesul. Sumarul include monografii etnofolclorice zonale ori ale unor ținuturi românești, studii de istoria folclorului și a folcloristicii, contribuții teoretice referitoare la categoriile literaturii orale (baladă, poezie lirică, teatru popular), abordări ale literaturii orale din perspectivă comparată, contribuții notabile la cercetarea obiceiurilor ș.a.m.d. În sfârșit, la inițiativa lăudabilă și în realizarea lui Ion Mușlea (cu colaborarea
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
publicată în volumul I, din 1932), care se impune prin bogăția, vechimea și autenticitatea materialului, prin marcarea elementelor de specific zonal, prin tendința de exhaustivitate și, mai cu seamă, prin metoda de cercetare, pertinentă, aflată în acord cu exigențele științei folcloristicii de la acea dată. Vor mai publica asemenea monografii parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
în perioada respectivă (ca de altfel și cea filologică), se regăsește în încercările unor Silviu Dragomir și Ion Mușlea (despre scriitorii raguzani și refrenul colindelor românești, respectiv despre variantele românești ale snoavei referitoare la femeia necredincioasă). Istoria folclorului și a folcloristicii a intrat, de asemenea, în atenția colaboratorilor, aceștia abordând subiecte ca Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul nostru, Ovid Densusianu, folclorist (Ion Mușlea), istoricul revistei „Șezătoarea”, activitatea lui M. Gaster (Artur Gorovei). În aceeași categorie ar intra și studiile
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]