400 matches
-
astăzi cu ochi critic, mai bine-zis în spiritul devenirii, al hemeneuticii. Romantică prin esență, ea îndrepta atenția spre folclorul trecutului. Europa intelectuală și modernă a gîndit așa. Aici era o atitudine, nu o greșeală, cum s-a grăbit să susțină folcloristica „științifică”; nu izolare, în vremurile nebuloase ale trecutului, ci înțelegerea unui mental specific și, mai ales, a frumuseților poetice. În exces de zel, uneori, dar numai uneori, Alecsandri nu s-a mărginit doar să „șlefuiască”, să facă „îndreptări” lexicale. A
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aseamănă, se interferează, uneori chiar se opun în aparență (nuntă/moarte, vară/iarnă, lumea „de aici”/lumea „de dincolo”, Eros/Thanatos), pentru a se ajusta în planurile „de adîncime”. În multe asemenea cazuri diversitatea în problematica Mioriței (am în vedere: folcloristică, etnografică, mitologică, literară, estetico-filosofică) a scos la iveală aspecte noi și interesante, care intră în zestrea comună. Așa privind lucrurile, Ion Filipciuc are dreptate cînd regretă suspendarea, în timp, a direcției mitologice inițiată de Al. Odobescu și de Sperantia. Au
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Traduceri: Deplinele anecdote a lui Balakirev, fostul bufon la curtea lui Petru cel Mare al Rusiei, Iași, 1853 (în colaborare cu Constantin și Mihail Burada). Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 144; Viorel Cosma, Teodor Burada, București, 1966; Chițimia, Folcloriști, 73-159; Vrabie, Folcloristica, 215-219; Ist. comp. Rom., 44-46; Ist. lit., III, 822-834; Bârlea, Ist. folc., 266-272; Șerban Cioculescu, T.T. Burada, „Istoria teatrului în Moldova”, RL, 1975, 31, 32; Dicț. lit. 1900, 135-136; Lucia Berdan, Teodor T. Burada, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Wellek și Warren, într-o dezbatere teoretică asupra principiilor criticii. Observațiile rapide din acest punct al volumului, ca și notele 5-6 ale capitolului, specifică totuși posibilitatea unei "punți" metodologice peste diferențele profunde între studierea literaturii populare si a celei "culte". Folcloristica română a făcut recent pași hotărîți către o interpretare modernă, structurală a textului popular, pornind de la unele indicații ale formaliștilor ruși, în primul rînd V. Propp, și ale antropologiei lui Ievy-Strauss (mai ales Antropologie structurelle, Paris, 1958), sau ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
numai folclorul scandinav și slav este foarte "viu", ci și cel românesc, care a atins, cel puțin pentru zona balcanică, culmi artistice uneori încă neîntrecute. Semnalăm, de aceea unele culegeri de texte și studii, care ni se par marcante pentru folcloristica română (includ aici și cărțile populare) : V. Alecsandri, Poezii popiilare ale Românilor, 1852-1853, ultima ediție București, 1966 (apărută si în traducere franceză, Paris, 1855 și germană, Berlin, 1857) ; B. P. Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Bucureștij 1878-1881, 3 voi. (mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în estetică a lui Liviu Rusu a înregistrat si alte rezultate marcante, dar în alte direcții de cercetare (d notele de la cap. 11 (c) și de la cap. 12 (c). Pentru lucrările de istorie literară si circulație a ideilor, ea și folcloristică ale lui Liviu Rusu, cf. notele la cap. al 10-lea si, respectiv, cap. al 5-lea. (c) p. 104. în legătură cu această observație ca si cu altele exprimate în capitolul de față, v. unele lucrări ale lui Mircea Eliade. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
a epicii populare, în proză, de obicei uniepisodică, având caracter satiric și conținut anecdotic. Pe lângă denumirile ei regionale (polojanie, jâtie, tacla, trufă, sozie, basm, păcăleală, pildă, palavră, isnoavă ș.a.), există termenii poveste și glumă, larg răspândiți în toate provinciile. În folcloristică s-a impus cuvântul snoavă (de origine veche slavă) și, alături de acesta, au fost adoptați termenii glumă și anecdotă, pentru desemnarea unor categorii. Deși specia pare să fi apărut mult mai târziu decât basmul și legenda, prin fenomenul de poligeneză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
zoroastrieni din Kerman, „pline de imagini mici, stângace, reprezentând modul în care păcatele omului vor fi pedepsite în infern”4. Încercările lui Hasdeu sunt cu atât mai relevante cu cât semnificația spațiului literar persan sau iranofon pentru cercetările autohtone de folcloristică a devenit în general un loc comun, dar gol. Romanele orientale ca Sindipa și Halima ar fi ajuns în literatura română din India, trecând prin Persia în Bizanț și apoi în Principatele Române, de cele mai multe ori prin intermediul manuscriselor grecești - iar
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
și manifestările sociale atrăgându-ne și pe noi: regionalism nu înseamnă exclusivism”. Ca urmare, „grila” rubricilor, îmbogățita în 1926, de când la conducere rămâne C. D. Fortunescu, presupune abordarea unei tematici extrem de largi: „Studii și cercetări”, „Oltenia istorică”, „Oltenia arheologică”, „Oltenia folcloristica”, „Oltenia naturalista”, „Oltenia culturală”, „Oltenia literară”, „Note și comunicări”, „Recenzii”. Literatura nu reprezenta, deci, decât o latură a preocupărilor revistei, A.O. rămânând, și din acest punct de vedere, ca program, în limitele unui provincialism „luminat”, cu nostalgia mării culturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
Astra) și instituții (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). În Studii și cercetări de folclor (1971), sunt abordate domenii nefrecventate până atunci: epica și lirica populară, ca în Balada populară în sudul Transilvaniei, Orizontul artistic al strigăturii, dar și pagini din istoria folcloristicii - Începuturile folcloristice în Transilvania, G. Barițiu și patrimoniul artistic popular, Folcloriști saxo-români - sau texte de medicină pastorală din Mărginimea Sibiului. Arta populară, cu toate componentele ei, a constituit celălalt domeniu predilect, căruia P. i-a închinat studii și articole pertinente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
filologie română a Universității. Aici va deveni (din 1979) profesor de literatură română și universală, șef al Catedrei de filologie română și clasică la Universitatea din Cernăuți. Și-a luat doctoratul în filologie la Kiev (1971) și pe cel în folcloristică la Moscova (1987). Este membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova și Ucraina, membru de onoare al Academiei Române (1991) și membru al Academiei Școlii Superioare din Ucraina (1993). Este președinte-fondator (1989-1990) și apoi copreședinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
revela cunoașterea creației populare (Însemnătatea literaturii române tradiționale, Românul în poezia sa poporală). Artă, însă în primul rând document, literatura populară dezvăluie fapte istorice, mitologice, lingvistice și, mai ales, viața spirituală. Psihologia unui popor fiind văzută ca obiectiv major al folcloristicii, S. întreprinde o largă descriere a caracterului românesc, așa cum transpare el din poezia populară. Pentru valoarea sa estetică și pentru caracterul național, folclorul se cuvine să fie principala sursă de inspirație a unui scriitor. Familiarizat cu metodele istoriei literare, S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
reînvierea valorilor spirituale și artistice populare într-o revigorată expresie literară (L. Costin, Probleme de estetică în poezie și Estetica constructivismului în limbă, Aurel E. Peteanu, Natura și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
Littman, Viața lui Petre Ispirescu, RITL, 1955; Vasile Netea, Petre Ispirescu, REF, 1958, 7; Traian Ionescu-Nișcov, Corespondența dintre Jan Urban Jarník și Petre Ispirescu, RITL, 1963, 3-4; Al. Dobre, Petre Ispirescu - 80 de ani de la moarte, REF, 1967, 6; Vrabie, Folcloristica, 136-142; Ist. lit., III, 905-910; Bârlea, Ist. folc., 156-165; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 56-65; Constantin Noica, Sentimentul românesc al ființei, București, 1978, 112-145; Dicț. lit. 1900, 457-458; Eugen Todoran, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, model constitutiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
categorii lingvistice, analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele în componenta artificială a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
postumelor”. „Asimilarea folclorului” este urmărită „la două niveluri între care, firește, există numeroase punți: în poemele originale de inspirație folclorică și în opera lui Eminescu în general”. Comentariile care însoțesc poemele antologate cumulează într-un glosar complex informații din domeniul folcloristicii, al istoriei, observații și disocieri privind prozodia și modul de a lucra al poetului, prezența și răspândirea unor teme specifice, incursiuni în mitologia poetică eminesciană. B. și-a extins investigațiile, în lucrări speciale, la domeniul „numelor proprii eminesciene” (cele cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
1992 este distins cu medalia jubiliară „J. A. Komensky”. Debutează publicistic în 1962, în „Analele Universității București”, iar editorial în 1977, cu volumul Prelegeri de folclor slovac - o continuare a tezei de doctorat, în care, după un capitol introductiv despre folcloristica slovacă, autorul tratează pe larg motivele și structurile stilistice și compoziționale proprii îndeosebi folclorului haiducesc. Pertinente, concluziile sunt precedate complementar de apropieri de folclorul românesc și ecouri transmise în literatura cultă slovacă. Cu aceleași mijloace istorico-literare pozitiviste și comparatiste, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite manifestări internaționale, de când urmăriți îndeaproape grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Este fiul Vioricăi (n. Dragosin) și al lui Ioan Boldureanu, țărani. Liceul l-a absolvit la Lugoj (1969), Facultatea de Filologie la Timișoara (1973) și Facultatea de Filosofie la Cluj-Napoca (1980). Și-a luat doctoratul în filologie (1985) cu teza Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii Ardelene. După 1990 este cadru didactic la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității de Vest din Timișoara și consilier-șef (din 1997) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează cu proză la „Forum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
face decât să enumăr câteva asemenea "cazuri", sperând ca prin simpla lor reunire, oricât de depărtate ar fi contextele de origine, se va crea măcar senzația unui răspuns. Primul caz. E vorba de o utilizare a vocabularului sărăciei în domeniul folcloristicii. Încă de la primele mărturii ale etnografilor romantici, în prima jumătate a secolului al XIX-lea apare tema resturilor sau a gunoiului 54. Când se confruntă cu realitatea materiei folclorice, scriitorii simt nevoia să exprime natura ei reziduală: spre dezamăgirea lor
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prelucrarea metalelor, "pilitură" ori "floare de fier"57; iar ca să denumească versurile proaste, care nu merită să fie reținute, folosește un termen asemănător: "vraful dibuirilor sterpe"58. E destul de ușor de înțeles care e logica din spatele acestui imaginar. Și pentru folcloristică, și pentru genetică, tema dominantă e aceea a unei materii verbale care "rămâne". Într-un caz, e vorba de ceea ce rămâne după distrugerea istorică a unui text pierdut în integralitatea sa; în celălalt e vorba de ceea ce rămâne după împlinirea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
violență, ediție îngrijită de Ciprian Mihali, Idea, Cluj-Napoca, 2004; Opera de artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). Benjamin, Walter, Paris, capitale du XXe siècle, Les éditions du Cerf, Paris, 2006. Bîrlea, Ovidiu, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. Bliege Bird, Rebeca, Eric Alden Smith, "Signaling Theory, Strategic Interaction, and Symbolic Capital", Current Anthropology, vol. 46 (2005), nr. 2, pp. 221-247. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pierre Nora (dir.), Les Lieux de mémoire, II, La Nation, Gallimard, Paris, 1997, pp. 405-450. Citton, Yves, Frédéric Lordon (dir.), Spinoza et les sciences sociales. De la puissance de la multitude à l'économie des affects, Amsterdam, Paris, 2008. Cocchiara, Giuseppe, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004. Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, (2005) traducere de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
10 (2004), nr. 1, pp. 61-81. 51 Gilles Philippe, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. 52 Georges Didi-Huberman, Peuples exposés, peuples figurés, Minuit, Paris, 2012. 53 Ibidem, pp. 243-244. 54 Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 119; și de asemenea, la pp. 91-93. Despre problema rezidualului și distrugerii în literatură se poate vedea Michael Thompson, Rubbish theory. The Creation and the Destruction of Value, Oxford University Press, Oxford, 1979 și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]