190 matches
-
ION VLAD SCRIERI: Poezii, București, 1916; Din Țara Zimbrului și alte poezii, Bârlad, 1918; Pârgă, București, 1921; Amintiri despre Vlahuță, Slobozia, 1927; Poeme cu îngeri, București, 1927; Cartea misionarului (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Nichifor Crainic, Craiova, 1930; Chestionar folcloristic (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Craiova, 1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
, publicație apărută la Craiova, lunar, din ianuarie până în august 1927, cu subtitlul „Culegeri și cercetări folcloristice”. S.o. reprezintă Tovărășia Folcloriștilor Olteni, asociație ai cărei întemeietori sunt Teodor Bălășel, I. I. Buligan, G. F. Ciaușianu, C. Ciobanu-Plenița, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În articolul-program se afirmă că
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În articolul-program se afirmă că revista apare „pentru adunarea, rânduirea și darea la iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște de membrii asociației. I. D.
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
Drum drept” (Târgu Mureș), „Carpații”, „Tribuna literară”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională” ș.a. Cunoscut în mediile profesorale transilvănene, dar și din restul țării, S. s-a remarcat și printr-o susținută activitate publicistică, scriind fie manuale, fie studii pedagogice, istorice, folcloristice. Este preocupat în mod deosebit de cultura veche românească, multe lucrări având în atenție atât activitatea diaconului Coresi, cât și trecutul cultural al românilor din Șcheii Brașovului. Ca latinist, a elaborat nu doar manuale, ci și un studiu, Eminescu și clasicismul
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
Narrative Research (SUA). Cele dintâi studii publicate de T. sunt de istorie a folcloristicii și, probabil, au fost scrise la îndemnul lui Ion Mușlea. Arthur Schott și culegerile lui de povești românești, Începuturile interesului pentru folclorul românesc în Banat, Activitatea folcloristică și etnografică a lui Simion Mangiuca, Vuk Karadzić în folcloristica românească din secolul al XIX-lea reprezintă câteva tentative izbutite de a urmări modul în care a prins contur, etapă cu etapă, interesul pentru folclor, ca parte a procesului de
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
îmbină activitatea didactică cu cea de cercetare și contribuie la formarea nucleului de specialiști de la Institutul de Etnografie și Folclor. Adept al direcțiilor novatoare, este unul dintre promotorii structuralismului și ai semioticii în folcloristică. A sprijinit cooperarea cu marile școli folcloristice europene și americane și a colaborat cu personalități marcante și cu instituții de prestigiu ale domeniului. Apreciind lucid momentul în care se aflau disciplina folcloristică în România și domeniile înrudite, inițiază un program de cercetare academică multidisciplinară (Corpusul folclorului românesc
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
unul dintre promotorii structuralismului și ai semioticii în folcloristică. A sprijinit cooperarea cu marile școli folcloristice europene și americane și a colaborat cu personalități marcante și cu instituții de prestigiu ale domeniului. Apreciind lucid momentul în care se aflau disciplina folcloristică în România și domeniile înrudite, inițiază un program de cercetare academică multidisciplinară (Corpusul folclorului românesc, „Revista de etnografie și folclor”, 1969). Spirit generos, deschis inovațiilor și orientărilor moderne, oferă specialiștilor și celor pe care îi îndrumă idei, direcții de studiu
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiții, legende, schițe istorice” și un studiu. P.-R. a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul și diverse obiceiuri, în repetate rânduri solicitând informații prin apelurile și chestionarele pe care le lansa. SCRIERI: Rusalin a lui Dămian, Brașov, 1881; Stan Bolovan, Brașov, [1886]; Țiganii, Blaj, 1886; Isteață și pace!, Brașov
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Tudor Bugnariu, H.H. Stahl, Vasile Netea, Nicolae Mărgineanu, Vasile Vetișanu, Ovidiu Trăsnea, N. Bagdasar, Pavel Țugui, Virgil Mocanu, Alexandru Balaci, Petre Preoteasa, Elisabeta Trăistaru, Constantin Noica, N. Steinhardt, H. Zalis, Emil Cioran, Mihai Șora. O atenție deosebită se acordă studiilor folcloristice. De evidențiat sunt anchetele, dezbaterile, colocviile pe diverse teme, cu participare națională și internațională. De asemenea, interviurile luate de Matei Alexandrescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Jianu și Marin Sorescu unor personalități culturale și științifice. Florea Firan prezintă numeroase pagini de corespondență
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
Cezar Petrescu (Teatru și literatură, Romanul orașelor, despre romanul românesc citadin, în care vede „oglinda realității românești”, Imaginație, realitate și literatură), Constantin Noica (Noi și cultura străină, Literatura e a nebunilor, nu a noastră, Filosofie și public), Mircea Eliade -Teme folcloristice și creație artistică, Nimic altceva decât romane?, unde pledează pentru literatura eseistică, la fel ca Mihail Sebastian în Eseu și critică. În 1933 Eugen Ionescu are numeroase articole, printre care Decesul criticei („Critica literară a murit, cum au murit epopeea
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
pentru inspirația „năvalnică și uneori solemn exaltată”. Într-adevăr, acum ca și mai târziu, poetul își construiește versul imnic, ridicând în proiecții deseori grandilocvente banalul existenței. Se înșiruie cânturi, organizări ciclice, confesiuni, cuvinte febrile, asocieri livrești cu surse legendare, cristice, folcloristice, o imagistică impregnată de patetism și câteodată eterogenă („firul de iarbă crește, eu scriu”, „eternă arcă”, „izbucnește dintr-o statuie lumină”, „sumerianule, ridică-ți casa”, „muncă a timpului”). Pentru M. poezia este un fel de ceremonial plăsmuit inteligent, dar și
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
sale fiind axate mai ales pe relevarea interesului pentru folclor în Transilvania. Cercetările consacrate preocupărilor de folclor ale lui Samuil Micu, Vasilie Popp, Timotei Cipariu, Nicolae Pauleti, At. M. Marienescu, Ion Pop-Reteganul, Moses Gaster, Ovid Densusianu ș.a. demonstrează că mișcarea folcloristică din Transilvania a parcurs aceleași etape, are aceleași caracteristici și cunoaște o evoluție asemănătoare cu folcloristica de peste munți. Cercetările „etnografice și de folclor”, ca și cele de artă populară ale lui M. sunt de primă însemnătate. Ele izbutesc să contureze
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Basmul - consideră N. - poate fi abordat din mai multe unghiuri (magic, ontologic, psihologic etc.), dar el rămâne totodată sursă de primă importanță a literaturii culte românești. Folclorul e privit și din perspectivă comparatistă în studiul Ecouri în România ale activității folcloristice a Fraților Grimm. Teoria mitologică, prin prismă teoretică, așa cum se întâmplă în Note privind aspectele funcționale ale colindei, sau în legătură cu literatura cultă, ca în Folclorul în opera lui Ion Barbu. Cultura populară ca parte constitutivă a creației literare moderne. Ca
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
sub îndrumarea lui A. J. Greimas, la École Pratique des Hautes Études din Paris, teza sa, rămasă în stadiul de proiect, tratând structura baladei populare românești. A fost căsătorit cu Viorica Nișcov. N. a desfășurat o bogată activitate de cercetare folcloristică atât în plan teoretic, cât și prin culegeri directe, înregistrând pe teren numeroase producții populare. Din păcate, datorită unor conjuncturi nefavorabile din epoca dogmatică, o serie de lucrări i-au fost sistate și au rămas în manuscris, cum s-a
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
și al XX-lea îi evocă pe înaintași sau pe contemporani, alcătuindu-se astfel un tablou expresiv al evoluției literaturii române. Istoricul literar O., dublat de un aplicat cercetător al creației populare românești, s-a preocupat și de editarea arhivei folcloristice a lui B.P. Hasdeu. În 1997 publică Omul de flori, o masivă antologie de basme și legende populare din textele primite de B.P. Hasdeu în urma chestionarelor pe care le-a alcătuit și difuzat. Alt filon folcloric hasdeian de o impresionantă
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
instituții (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). În Studii și cercetări de folclor (1971), sunt abordate domenii nefrecventate până atunci: epica și lirica populară, ca în Balada populară în sudul Transilvaniei, Orizontul artistic al strigăturii, dar și pagini din istoria folcloristicii - Începuturile folcloristice în Transilvania, G. Barițiu și patrimoniul artistic popular, Folcloriști saxo-români - sau texte de medicină pastorală din Mărginimea Sibiului. Arta populară, cu toate componentele ei, a constituit celălalt domeniu predilect, căruia P. i-a închinat studii și articole pertinente încă din
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
doar melodii și texte, ci și descrierea obiceiurilor, orânduite după principiul funcționalității. Metoda de culegere și editare a textelor, îndatorată lui Al. I. Amzulescu, și configurarea creațiilor populare în sincretismul lor (text și melodie) fac din colecțiile lui M. lucrări folcloristice importante. SCRIERI: Contribuții la cercetarea etnofolclorică a nordului dobrogean, Tulcea, 1976. Culegeri: La fântâna de sub deal, Tulcea, 1971; Flori dalbe, flori de măr, Tulcea, 1972 (în colaborare cu Aurel Munteanu); La dalba cetate, transcrierea muzicală Iosif Herțea, pref. Al. I.
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
și cercetări de etnologie”, 1990) este o monografie temeinică a unei vechi localități din județul Sibiu, cu o existență menționată într-un document de la 1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
românii din străinătate: „Pe acești frați ai noștri locuind în țările străine, purtând greul jug al străinismului, i-am cercetat de aproape, vorbind despre ei în destule scrieri ce am publicat”. A. D. Xenopol, în 1904, aprecia că pe tărâm etnografic, folcloristic, arheologic și literar, B. este cel dintâi care s-a interesat de soarta românilor trăitori în diferite țări, încercând să le redeștepte iubirea pentru muzica și tradițiile strămoșilor lor. SCRIERI: O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; Despre crestăturile plutașilor pe
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
1927), este rezultatul unor investigații amănunțite și riguroase, care i-au permis o bună încadrare în epocă și o abordare competentă a subiectului. În același spirit, B. face publice o serie de mici „descoperiri” și utile precizări referitoare la preocupările folcloristice ale lui V. Alecsandri, la memorialistica lui T. Cipariu și G. Barițiu, la traducerile teatrale ale lui St. O. Iosif. S-a ocupat în mod deosebit de activitatea literară a lui I. Ghica, din a cărui operă îngrijește și comentează o
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
doctorat care cuprinde abordarea studiilor de lingvistică, stilistică și poetică ale lui Caracostea, problema „formei interne” și relectura lui Humboldt, înțelesurile noțiunii de „expresivitate” în limba română, evoluția ideilor literare ale autorului, aportul acestuia la eminescologie, la teoria literară și folcloristică, problema criticii genetice ș.a. SCRIERI: Eminescu și lirica românească de azi, Cluj-Napoca, 1990; Trădarea cuvintelor, București, 1997; D. Caracostea, teoretician și critic literar, București, 1999; Histoires littéraires: littérature et idéologie dans l’histoire de la littérature roumaine, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Portret
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
fost traduse în limbi străine (engleză, franceză, germană, spaniolă, japoneză, bulgară ș.a.). A participat la pregătirea, redactarea și editarea corpusului Creația populară moldovenească (în 16 volume), a seriei de culegeri folclorice pe zone (7 volume). A publicat articole despre preocupările folcloristice ale lui D. Cantemir, I. Neculce, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Mateevici, T. Pamfile, P. Ștefănucă ș.a. Participă la scrierea manualelor pentru instituțiile de învățământ superior și școlile medii din Republica Moldova. SCRIERI: Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967; La izvoare
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
BUCIUMUL, publicație a cercului folcloristic „Buciumul”, apărută în comuna Brădiceni-Gorj, lunar, în două serii: din noiembrie 1924 până în iunie-august 1926 și din ianuarie 1935 până în februarie 1936. Director este I. I. Buligan-Delagorj. Începând cu numărul 6, revista, al cărei subtitlu inițial era „Foaie pentru strângerea
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Națiunea martiră al lui Dan Botta și articolul Pentru arhitecți, sculptori și pictori al lui Nae Ionescu. Olga Caba traduce din poetul spaniol José Maria Peman (poemele Alcazarul și Lupta Bestiei cu Îngerul). La acestea se mai adaugă numeroasele contribuții folcloristice ale lui Ilarion Cocișiu și Pompiliu Preca, precum și cronicile muzicale ale lui L. Popovici și cele teatrale ale lui Liviu Bratoloveanu. I.M.
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]