395 matches
-
galicole care injectează la locul înțepăturii o substanță inductoare a unei proliferări celulare limitate prin care se asigură rezerva de hrană pentru larva ce va ieși prin eclozarea oului depus în înțepătură. Unele gale sunt bine delimitate de restul țesutului foliar normal, sunt rotunjite și au o creștere limitată, putând fi comparate cu tumorile benigne din lumea animalelor. Altele sunt fără o formă bine definită, urmare a unei proliferări haotice a celulelor induse să prolifereze în urma înțepăturii insectei, prezentând multiple și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de cultură. Totuși porțiunile superioare ale acestei plante au prezentat un fenotip normal și nu au prezentat expresia T-ADN. Pattern-ul de ereditate al copiei T-ADN silențiat la plantele de aspect normal a fost determinat prin plasarea fragmentelor foliare pe mediu de cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
silențiat la plantele de aspect normal a fost determinat prin plasarea fragmentelor foliare pe mediu de cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care au continuat să prolifereze pe mediu lipsit de fitohormoni după acest tratament au conținut o copie reactivată de T-ADN, pe când cele lipsite de aceasta nu au mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fragmentelor foliare pe mediu de cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care au continuat să prolifereze pe mediu lipsit de fitohormoni după acest tratament au conținut o copie reactivată de T-ADN, pe când cele lipsite de aceasta nu au mai proliferat pe un asemenea mediu după tratamentul cu 5-azacitidină. Pe baza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a realizat în urma tratării fragmentelor de frunze cu 5-azacitidină, când frecvența revertanților la o creștere independentă de hormoni a fost prea mare spre a putea fi estimată, deoarece țesuturile revertante s-au dezvoltat ca un inel confluent în jurul perimetrului fragmentului foliar circular. Doi revertanți generați în acest mod, desemnați CX2 azacitidină revertanți 1 și 2 (CX2AR1 și CX2AR2) au fost selectați pentru a fi studiați în continuare. Într-o altă abordare, fragmentele foliare au fost plasate direct în mediu lipsit de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dezvoltat ca un inel confluent în jurul perimetrului fragmentului foliar circular. Doi revertanți generați în acest mod, desemnați CX2 azacitidină revertanți 1 și 2 (CX2AR1 și CX2AR2) au fost selectați pentru a fi studiați în continuare. Într-o altă abordare, fragmentele foliare au fost plasate direct în mediu lipsit de fitohormon. Dintre cele o mie de asemenea fragmente foliare de 1 cm /2cm au fost obținute trei sectoare de țesut tumoral fără dependență de hormoni; în toate cazurile, aceste sectoare s-au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
CX2 azacitidină revertanți 1 și 2 (CX2AR1 și CX2AR2) au fost selectați pentru a fi studiați în continuare. Într-o altă abordare, fragmentele foliare au fost plasate direct în mediu lipsit de fitohormon. Dintre cele o mie de asemenea fragmente foliare de 1 cm /2cm au fost obținute trei sectoare de țesut tumoral fără dependență de hormoni; în toate cazurile, aceste sectoare s-au dezvoltat în regiunea de reparare a rănii la perimetrul bucății de frunză. Prin estimarea numărului de celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
2cm au fost obținute trei sectoare de țesut tumoral fără dependență de hormoni; în toate cazurile, aceste sectoare s-au dezvoltat în regiunea de reparare a rănii la perimetrul bucății de frunză. Prin estimarea numărului de celule de la perimetrul pieselor foliare, care au apărut a fi doar celule supuse reversiei, autorii au estimat că frecvența de reversie este sub 10-6. Toți cei trei revertanți spontani CX2 1, 2 și 3 (CX2SR1, CX2SR2 și CX2SR3) au fost ulterior studiați (John și Amasino
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
necesitat fitohormoni pentru creștere nu s-a detectat ARNm ipt (fig. 33.10). Plante de opt săptămâni CX1 și CX2 crescute din fragmente tulpinale în culturi sterile pe mediu lipsit de fitohormoni; B. Reversia creșterii tumorale indusă cu 5-azacitidină. Fragmentele foliare din plantele CX2 și CX10 au fost cultivate în absența (-) și în prezența (+) 5-azacitidinei timp de cinci zile după care au fost transferate pe un mediu lipsit de fitohormoni. Fragmentele foliare au fost vizualizate și fotografiate la 15 zile după
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fitohormoni; B. Reversia creșterii tumorale indusă cu 5-azacitidină. Fragmentele foliare din plantele CX2 și CX10 au fost cultivate în absența (-) și în prezența (+) 5-azacitidinei timp de cinci zile după care au fost transferate pe un mediu lipsit de fitohormoni. Fragmentele foliare au fost vizualizate și fotografiate la 15 zile după tratamentul cu 5-azacitidină.; C. Exemplu de reversie spontană: fragmentele foliare din planta CX2 au fost plasate în mediu lipsit de fitohormon, constatânduse apariția de țesuturi tumorale revertante de-a lungul perimetrului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
absența (-) și în prezența (+) 5-azacitidinei timp de cinci zile după care au fost transferate pe un mediu lipsit de fitohormoni. Fragmentele foliare au fost vizualizate și fotografiate la 15 zile după tratamentul cu 5-azacitidină.; C. Exemplu de reversie spontană: fragmentele foliare din planta CX2 au fost plasate în mediu lipsit de fitohormon, constatânduse apariția de țesuturi tumorale revertante de-a lungul perimetrului acestor fragmente (săgeata albă în vasul de cultură din partea dreaptă); D. Fenotipurile liniilor celulare utilizate pentru analiza de acizi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și larvele, care atacă diferite specii de crucifere cultivate și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar procesele fiziologice sunt stânjenite, iar plantele se vestejesc și se usucă (fig. 3 d). Pagube importante sunt înregistrate în culturile semincere, care pierd florile și fructele sau acestea rămân nedezvoltate. În ultimii ani, dăunătorul produce pagube care pot duce
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de mici orificii. După o perioadă de hrănire, are loc împerecherea și apoi femela depune ouăle în sol, obișnuit în jurul plantelor. Incubația durează 10 - 12 zile. Larvele care apar pătrund în pețiolul frunzelor, în care rod un canal până la limbul foliar. O singură larvă poate ataca mai multe frunze de pe aceeași plantă sau de pe plante apropiate. Dezvoltară larvară durează 15 - 18 zile. Larvele mature se retrag în sol, unde în celule speciale se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se retrag în sol, unde în celule speciale se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar adulții, care se hrănesc o perioadă și apoi intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții produc perforații în limbul foliar, iar larvele se dezvoltă în frunze, rozând parenchimul dintre cele două epiderme. Din cauza atacului frunzele se usucă. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri specificate la puricele negru al verzei. Gărgărița galicolă a verzei - Ceuthorrhynchus pleurostigma Marsh., ordinul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prezintă puțini paraziți, printre care și Bracon variator Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere spontane și cultivate. Produce pagube la varză, conopidă, gulie, ridichi etc. Adulții rod frunzele de la margini către interior, distrugând aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă determină uscarea acestora. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrotehnice au
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pondere destul de redusă în reducerea populațiilor de afide o au Praon volucre Hall. Praon dorsale Hall. și Aphidius matricariae Hali., specii mai frecvente în condiții de camp și aproape inexistente în sere. Măsuri de prevenire și combatere. Aplicarea de tratamente foliare atât la răsaduri cât și la plante în timpul perioadei de vegetație. La răsaduri, tratamentele se aplică la semnalarea primelor colonii de afide cu produsele: Actara 25 WG - 0,02 %, Chess 25 WP - 0,04 %, Confidor 20 SL - 0,05 %, Pirimor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Măsuri de prevenire și combatere. Măsuri preventive: - strângerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare și arderea lor; - arătura adâncă de toamnă pentru introducerea sub brazdă a adulților hibernanți; - prașile repetate pentru distrugerea umbeliferelor din flora spontană. Măsuri curative: Tratamente foliare aplicate la apariția în masă a adulților cu: - Thiodan 35 CE - 0,15 %; - Zolone 35 CE - 0,15 %; - Thionex 35 CE - 0,15 %; - Mavrix 2 Fl. - 0,05 %. Aceste produse sunt selective pentru albine. În loturile de consum nu se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rozeta de frunze bazală este puternic gofrată și uneori cu secreții aderente de substrat. La culturile semincere poate cauza dereglări în formarea lăstarilor și bobocilor florali. Măsuri de prevenire și combatere. La semnalarea primelor colonii de afide se aplică tratamente foliare, prin alternanță cu insecticidele Cess 25 WP - 0,04 %, Confidor 20 SL - 0,04 %, Actara 25 WG - 0,02 %, Confidor 70 WG - 0,02 %, produse care sunt penetrante prin țesuturile frunzelor, au o perioadă îndelungată de protecție fitosanitară de circa
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
generație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă țelina, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul. Larvele sunt miniere, distrugând țesuturile dintre epidermele frunzelor. În galerii se dezvoltă mai multe larve. La atac puternic frunzele se usucă. Combatere. La semnalarea atacului se aplică tratamente foliare cu Confidor 70 WG - 0,02 %, Laser 24 SL - 0,05 %, produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR PĂSTĂIOASE: MAZĂRE ȘI FASOLE 1. Gărgărița dungată a mazării - Sitona lineatus L. (larvă); 2. Molia păstăilor de mazăre - Cydia nigricana
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și ramificarea rădăcinilor principale, rugozitatea tegumentului. De asemenea, radicelele proliferează și pe ele apar gale ovale, cu dimensiuni de 0,5 - 0,7 mm în diametru, dispuse uniaxial. În interiorul unei gale se dezvoltă o singură femelă. Plantele atacate au aparatul foliar slab-dezvoltat, cu nuanță roșietică și cu tendință de ofilire. Poate produce pagube până la 40 %. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea unui asolament de 4 - 5 ani pentru terenurile infestate. - Plantarea unui material biologic sănătos, liber de nematozi. - Fertilizarea echilibrată a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și fosforul, milioane de ani. Toată apa Pământului este descompusă prin fotosinteză și refăcută în celulele animale și vegetale, în aproximativ 2 000 000 de ani. Plantele și circuitul apei în natură Circulația apei în plante se termină în celulele foliare, de unde ea este eliminată în atmosferă sub formă de vapori. O cantitate foarte mică din apa absorbită de plantă este reținută de plantă, restul fiind eliminată prin transpirație. Fiecărei specii îi este caracteristic un bilanț al apei. Cantitatea de apă
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
o unitate de suprafață, de lungime sau de volum. Pentru estimarea densității, care ne interesează, în stabilirea combaterii integrate eficiente, s-a introdus noțiunea de prag economic de dăunare. În cazul patogenilor acest PED se exprimă la unitatea de suprafață foliară sau ca număr de plante atacate la unitatea de suprafață. 2.3. Integrarea mijloacelor de combatere Problema îmbinării diferitelor metode de combatere sta la baza extinderii combaterii integrate. Pentru a reduce sau a elimina o parte din efectele secundare negative
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
germinarea sporilor și creșterea patogenului (Goodman și col., 1967). Cuticula, prin structura sa multistratificată (pectică, cutinizată și ceroasă) când este integră, constituie un obstacol pentru patogeni. Plantele sunt rezistente atunci când cutina din cuticulă are 0,1 mg/cm2 de suprafață foliară. Capacitatea cuticulei de a nu reține apa la unele specii, reduce foarte mult posibilitatea infecției. Epiderma este stratul extern de celule care acoperă toate organele plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură fungică sau bacteriană, care produc pătări unghiulare pe frunze, prin limitarea dezvoltării acestora numai în zonele dintre nervuri, dar nu și dincolo de ele. Rezistența structurală postinfecțională. Chiar dacă agenții patogeni au reușit să
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]