KorAP: Find »[drukola/base=fonator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...8 >

196 matches

Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

-i oferă modele corecte de vorbire. 3. Examinare medicală. a. Examen clinic maxilo-facial, endo- și exobucal. Aspectul fizionomic refăcut cu roșu de buză păstrat. După operație este redată integritatea velară și palatală, care își reiau cu dificultate funcțiile în procesul fonator datorită vălului scurt, cu cicatrice retractilă, insuficient funcțional în activitatea de formare a istmului velofaringian. Distanța dintre văl și peretele posterior al faringelui - 10 mm. Apraxie linguală și labio-jugală cu dificultăți în realizarea feedback-ului audiție-fonație. b. Probe funcționale - respirație

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
traseu hipervoltat, cu limitele 20-30 microvolți cu incidența mărită de unde lente din banda teta, insensibil la hiperpnee fără anomalii bioelectrice. 5. Examen psihologic clinic Retard psihic determinat de carențele psiho-afective și absența limbajului articulat. Pe fondul defectelor morfo-anatomice ale aparatului fonator, achiziția vorbirii nu s-a efectuat spontan, frânată mai ales de condițiile Casei Copilului unde nu s-au depus eforturi intenționate în acest scop. Copilul prezintă însă structuri spațio-temporale corecte cu constanțe perceptive cu mari posibilități de reprezentare evaluate prin

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
a le produce în propoziție normală sau adaptată. Se disting astfel pe de-o parte o serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări nespecifice determinate prin interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție a vălului și a limbii (o dischinezie linguo velară) care ia în unele cazuri în mod compensator o poziție posterioară ducând la emisie dislalică a consoanelor: s, ș, t, z, j, ce

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
și un sunet normal. Din analiza vorbirii în cazurile noastre am desprins o altă categorie de tulburări de origine: faringiană, laringiană, otică, glosolabială și maxilară, precum și de origine toracică, tulburări nespecifice despicăturii, dar determinate prin intervenția funcțională dintre elementele aparatului fonator, precum și prin lipsa de dirijare a emisiei corecte a sunetului în primii ani de achiziție a limbajului. Tulburări de origine faringiană: sforăitul nasal este asemănător sforăitului în somn, dar mai puțin intens. El însoțește articularea tuturor consoanelor m, n, g

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
a acestora într-un suflu răgușit laringial, suflu nasal sau sforăit nasal (Tipul A/C, B/ C). Este rezultatul unei activități îndelungate a vorbirii efectuate în condiții morfoanatomice ale unui palat incomplet prin reproducerea acelorași mișcări defectuoase ale elementelor aparatului fonator. În această situație copilul se obișnuiește cu sunetul pe care-l aude el însuși pronunțându-l dând naștere unor imagini auditive anormale inevitabil legate în mintea lui cu sunetele corecte pe care le aude în jurul său și încearcă să le

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
dezvoltării vorbirii pe vârste, în ce măsură deficitul fonoarticulator împietează asupra celorlalte nivele ale dezvoltării limbajului și în ansamblu cu ce repercusiuni asupra proceselor psihice. Dezvoltarea poate fi frânată în raport cu obstacolele de ordin practic, cognitiv și social. Despicătura congenitală la nivelul aparatului fonator creează dintr-un început un handicap în programul de dezvoltare al copilului încă din prima zi de viață. Cunoașterea specificului dezvoltării limbajului în astfel de condiții reclamă o importanță majoră în terapia complexă interceptivă. Din practica logopedică reiese că cea

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
importanță majoră în terapia complexă interceptivă. Din practica logopedică reiese că cea mai dificilă etapă în viața copilului malformat, o constituie aceea a achiziției limbajului, prin formarea și dezvoltarea deprinderilor practice complexe inabordabile în condiții de neintegritate bio-morfologică a aparatului fonator. Modalitatea în care începe, în această etapă, activitatea preverbală și verbală, pune amprenta asupra întregii dezvoltări a limbajului. Tulburările de diferențiere fonetică, evidențiate odată cu primele emisii ale consoanelor oclusive reprezintă modalități de adaptare a sistemului fonologic al limbii materne la

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
le reprezintă” (112; p.9-10). Pare evident că, învățarea limbajului va fi imposibilă dacă copilul nu posedă un repertoriu de strategii pentru a-l realiza, ori aceste strategii există la copilul rhinolalic ca și la cel normal cu deosebirea aparatului fonator care nu-i oferă posibilitatea realizării instrumentale. Pare de asemenea evident, că realizarea capitală a unei legături convenționale între sunete și realitate la copil normal și cu atât mai mult la un deficitar, va fi cu atât mai ușoară cu

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
limbajului la copilul rhinolalic după ce am stabilit tipurile de fonație și sistemul de notație diferențiat, necesar aprecierii diagnostice. În cele ce urmează ne propunem să facem o analiză cantitativă a structurii fonologice a limbii vorbite de copilul, al cărui aparat fonator, este lipsit de integritate anatomică, prin defect congenital, pentru a stabili abaterile generale de la normal, atât în scopul interpretării matematice a gradului de inteligibilitate a mesajului transmis cât și a instaurării unei conduite terapeutice precise și eficiente. Cu ajutorul calculului statistic

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
după dificultate și mai ales conform opozițiilor fono-articulatorii accesibile vârstei. 5.2. c) Fenomenele dislalice la categoria noastră de subiecți se caracterizează prin forme extrem de variate determinate pe de o parte de încercările de adaptare a funcției fonemice la aparatul fonator malformat, pe de altă parte, de actele compensatorii care agravează și mai mult tulburarea de emitere a codului lingvistic specific. Apar astfel următoarele categorii de erori: omisiuni, înlocuiri, suflu nasal, sigmatisme. - Fenomenul de omisiune se manifestă prin absența totală a

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
sunt tratate decât rareori. Practica însă nu poate și nu trebuie să fie ruptă de teorie și o teorie științifică are valoare numai atunci când poate indica practicii soluții și directive sigure. Din investigațiile efectuate s-a constatat că insuficiența organelor fonatoare postoperatorie atât anatomică cât și fiziologică determină tulburări fono-articulatorii într-o formă proprie fiecărui individ sub influența unor „n” factori care acționează diferit asupra achiziției fonetismului limbii materne. Între acești parametri trebuie făcută o distincție netă necesară atât stabilirii diagnosticului

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
facilitat aplicarea formulei „gradului de organizare și progres” după sistemul lui Gh. Zapan, în scopul de a stabili eficacitatea practică optimă a sistemului metodologic de dirijare programată a formării și dezvoltării vorbirii în condițiile unor defecte anatomice congenitale ale aparatului fonator. Cunoscând în profunzime procesul de modelare cibernetică a sistemului de verbalizare atât în condiții normale, cât și patologice, ne-am propus să aplicăm teoria informației prin care „eficiența metodei noastre de instruire și corectare a vorbirii să fie determinată de

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
nasală, vocalizările, gimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin, accesibile copilului între vârsta de 2 ani - 4 ani. Gradul de stabilizare a stereotipiilor verbale în momentul tratamentului complex, determină conținutul muncii logopedice și durata ei. Sistemul particular de autoaferentație a actului fonator, folosit în practica noastră logopedică este menit să controleze și să fixeze experiența pozitivă, pe o perioadă mare de timp atât pentru atingerea scopului propus cât și pentru contenția rezultatelor obținute. Din acest punct de vedere practica a evidențiat o

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
3. Antrenarea prin imitație a musculaturii interesată în suflu și articulare prin jocuri de mișcare a buzelor, obrajilor și a limbii, demonstrate în oglindă. Apariția și dezvoltarea vorbirii este astfel dirijată prin exerciții preliminare programând formarea elementelor constitutive ale actului fonator printr-o serie de jocuri care exercită puterea suflului bucal, respirația nasală, vocalizările, miogimnastica obrajilor, buzelor, limbii, vălului palatin operat, accesibile copilului între vârsta de 1 an și 6 luni și 3 ani. 4. Crearea unui mediu psiho-afectiv, de intercomunicare

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
reechilibrării tonusului de repaus, cât și reeducării funcționale. Programul de exerciții de miogimnastică efectuat ritmic și sistematic, conduce la decondiționarea mișcărilor defectuoase în actul fono-articulator cât și la decondiționarea obiceiurilor vicioase instalate în funcțiile care se interferează la nivelul aparatului fonator (respirația orală, deglutiția infantilă, sugerea degetului etc.). Despicăturile labio-maxilo-palatine determină în procesul de creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
bază scheme motor-auditive, memorizate prin sistemul aferentației inverse, ștergerea defectului prin distrugerea stereotipului verbal defectuos și instituirea unui nou stereotip corect, revine lecției cu conținut logopedic. În rhinolalie, terapia logopedică are ca scop stabilirea sau restabilirea funcțiilor normale ale aparatului fonator, printr-un program de antrenament muscular intensiv, sincronizarea mișcărilor elementelor articulatorii și corectarea poziției fiecărui element în complexul matricelor necesare pronunțării fiecărui sunet cu eliminarea din vorbire a nasonanței. Particularitățile psihologice ale formării unei vorbiri corecte în asemenea condiții sunt

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
și prin câștigarea încrederii pentru a se stabili un contact direct și strâns cu ei. Influența psihică trebuie să se instaleze înainte de începerea propriu-zisă a terapiei vorbirii, care în general este un tratament individual și dificil. Execuția corectă a actului fonator impune respectarea următorilor indici: exactitatea percepției acustice, perceperea optimă a sunetelor, îndemânarea motorie a vorbirii, autocontrol sensibil, posibilități de percepere chinestezică, dispoziție psihică normală, privite în relație cu rezultatul anatomic al operației, inteligența și gradul de stabilizare a stereotipiilor verbale

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
inteligența și gradul de stabilizare a stereotipiilor verbale. În practica noastră logopedică lecția organizată s-a efectuat în jurul vârstei de 4 ani și 6 luni - 5 ani cu maximum de realizare spre vârsta de 6 ani, când intervine conștientizarea actului fonator. Astfel corectarea pronunției consoanelor s-a efectuat în ședințe de lucru sau lecții respectând următoarele etape : 1. Etapa pregătitoare în care se creiază un mediu afectiv, prin exerciții ușoare sub formă de joc care să creeze condiția fizică a musculaturii

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
a sunetelor. Se pune diagnosticul de rhinolalie mixtă, dislalie polimorfă, tulburări respiratorii. Elementele de rhinolalie deschisă se combină cu elementele de rhinolalie închisă deoarece situația anatomică conduce la un expir normal vocal, dar copilul nu știe să folosească elementele aparatului fonator, făcând o înfundare de aer în nasofarinx, cu aspect de fund de sac. După 5 luni de la primul examen în care timp a efectuat, după sfaturile noastre, o activitate pregătitoare prin exerciții de suflu bucal, exerciții de respirație, gimnastică pentru

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
lucru logopedic, adică consoanele t, d, l, r, s, ț, z, suflu răgușit, suflu nasal, vorbire monotonă, ștearsă, vocale închise. Se continuă zilnic lucrul întrerupt cu scopul de a se remedia aceste defecte. Prima ședință: se demonstrează poziția elementelor aparatului fonator pentru pronunția consoanei d. După mai multe încercări d este pronunțat corect, folosind împingerea vârfului limbii în spatele dinților superiori, în timp ce aruncă pe gură un jet de aer. A doua mișcare este întovărășită de pronunție, când capul este ușor dat pe

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Rhinolalia se construiește cu manifestări specifice anomaliilor congenitale și dobândite velo-palatine, determinate de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență antrenează tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea ca fenomen natural și indisponsabil

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
ani de viață atât în scop profilactic, cât și în scopul obținerii unor rezultate eficiente și se realizează prin colaborarea specialiștilor în echipă : chirurg maxilofacial, logoped, stomatolog specializat în ortodonție. Intervențiile chirurgicale de refacere a integrității morfologice a elementelor aparatului fonator, creează posibilitățile reabilitării funcției fonatorii, iar reeducarea fonetică rămâne adjuvantul cel mai prețios în finalizarea rezultatelor. Fonoarticularea defectuoasă se stabilizează printr-o serie de acte reflexe, stereotipe, înscrise cortical, care nu cedează la simpla închidere a palatului. De aceea, instaurarea

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-se cu indicii dezvoltării psihointelectuale, ceea ce pune în evidență relația dintre gândire și limbaj. - Procesul dezvoltării intelectuale poate fi frânat sau accelerat în raport cu obstacolele de ordin practic, cognitiv și social. În cazul categoriei noastre de subiecți, particularitățile anatomice ale aparatului fonator cu care sunt echipați la start, determină de la început un handicap în programul de dezvoltare al copilului. Acest stigmat care poartă de multe ori amprenta eredității, trebuie să dispară în organizarea fizică și funcțională a copilului fiind ”prefigurate posibilitățile de

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871

a somnului binefăcător. Numai Mircea ca de obicei își dirijează concertul nocturn într-un bâzâit cu modulațiuni de rezonanță bizantină, psalmodiate de niște călugări matusalemici, uitați de Dumnezeu într-o mănăstire microscopică încastrată în stânca muntelui Athos. Cele două organe fonatoare nazal și oral îi furnizau suficiente tonalități cu veleități armonioase capabile să rivalizeze în orice moment cu celebra operă "Spărgătorul de nuci"... E pace deplină în cer și pe pământ. Însă eu nu puteam dormi. Am ieșit în noaptea atotcuprinzătoare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]