1,003 matches
-
defectuoase funcționări a reglajului verbal. După Milea (1988), este constituită dintr-un complex de tulburări funcționale determinate psihogen care constau îndeosebi în dereglarea coordonării activității musculaturii care intervine în fonație. Se constată o dezordine de pronunțare, mai ales a unor foneme, dar și dificultăți de articulare a cuvintelor. Din acest motiv, unele sunete și cuvinte vor fi emise cu greutate. La aceste dificultăți de pronunțare se asociază unele manifestări motrice, cum ar fi crispări, grimase, cât și palpitații. Se disting următoarele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Din acest motiv, unele sunete și cuvinte vor fi emise cu greutate. La aceste dificultăți de pronunțare se asociază unele manifestări motrice, cum ar fi crispări, grimase, cât și palpitații. Se disting următoarele forme: bâlbâială clonică - repetarea convulsivă a unui fonem, a unei silabe (de obicei, repetarea primei silabe); bâlbâială tonică - este forma cea mai severă și se manifestă prin întreruperi, blocaje mai mult sau mai puțin importante ale cuvântului, asociate adeseori cu spasme respiratorii, o mare tensiune motrică, sincinezii. Între
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
aș fi obținut sunetul corespondent pentru d, dalet; dar cuvântul rezultant, precum aud, îmi comunică un sens literal, numai pe românește; ori luam cifrele patru și zero laolaltă, adică numărul patruzeci, care reprezintă valoarea numerică asociată cu litera ebraică mem, fonemul m. Ceea ce am și făcut! Iată peste ce cuvânt am dat, în final, Dănuțule, și Avocatul zgârie cu unghia, pe mușamaua mesei, o configurație enigmatică: ם ו א. Fonetic, citit de la dreapta spre stânga... Formidabil! Aum! Ești tare, Fratele meu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
țipete guturale, preumane, care-l exasperară și-l umiliră totodată; i se părea că o asemenea regresiune în animalitate nu ar fi trebuit încercată decât cu voluntari, nu cu un subiect inconștient. Dar, după câteva clipe, au urmat grupuri de foneme clare, vocalice, de o infinită varietate, întrerupte la răstimpuri de scurte explozii labiale, așa cum nu-și închipuise că mai pot fi reproduse de un european. După o jumătate de ceas, Veronica adormi, suspinând. "Mai departe nu cred că au să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vremuri. Mark zăcea nemișcat, privind fix. Karin izbucni: — Voi îl vedeți într-o formă mai bună decât a fost de când... Ne-am interesat, insistă Duane. Își scărpină mușchii tatuați. Ne-am ținut la curent. Dinspre pat țâșni un șuvoi de foneme. Brațele lui Mark ieșiseră afară ca șerpii. Gura lui făcu Ah... ah, kee-kee-kee. Îl tulburați, spuse Karin. N-are voie să se agite. Voia să-i dea afară, dar activitatea lui Mark o stârnise. —Glumești? Rupp trase un scaun liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cunoaște interacțiunile prin interacțiuni; nu prin substanțe sau forme în sine, ci prin substanțe care sunt "forme în mișcare" (Hegel). Realul cunoscut este un real în acțiune pe care îl experimentează subiectul prin construirea de reprezentări simbolice: scheme, litere, cifre, foneme etc. Este de fapt, ceea ce afirma și Bachelard: "Călătorule, nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cuvintele? Legea efortului minim La fel cum cele mai bune glume sunt și cele mai scurte, cuvintele cel mai frecvent utilizate sunt cele mai scurte. George Zipf (1974) s-a specializat în studiul statisticilor limbajului la nivelul cuvintelor, literelor și fonemelor. Un rezultat foarte general este descoperirea unei relații inverse între frecvență și lungime. În acest sens, Zipf citează o estimare realizată de Kaeding asupra unui total de 11 milioane de cuvinte din texte în limba germană ce arată că un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Socki D.S., Hunter M.D., Wilkinson I.D., Woodruff P.W.R., „Male and female voices activate distinct regions in the male brain”, în NeuroImage, nr. 27 (3), 2005, p. 572-578. Prozodia este ansamblul de fenomene de accentuare și de intonație a fonemelor (durată silabică, intensitate sonoră, înălțime melodică). Ce influență au părinții asupra limbajului copilului lor? Influența pe care o are tatăl în achiziția limbajului la copil Mult timp, specialiștii au studiat influența mamei asupra diferitelor achiziții ale copiilor. Dar recent lucrurile
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
culturii" (Lévi-Strauss, 1978: 326). Structura se reduce la "jocul intern al combinatoricii sale" (L. Millet & M. Varin d'Ainvelle, 1972: 110). Demersul structuralist procedează prin reducerea variantelor la invariante (a infinitelor pronunțări ale sunetelor, de pildă la cîteva zeci de foneme caracteristice unei limbi). Semnele nu sînt importante prin ele însele, ci prin valoarea pe care o reprezintă în ansamblul sistemului: "Obiectele sînt golite de esența lor proprie pentru a nu mai fi decît elementele unui discurs semiologic a cărui regulă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
numele de distri-buționalism (Harris, 1951) se caracterizează printr-o abordare sistemică a limbii, bazată pe următorul algoritm: * deteminarea corpusului de date lingvistice, corpus ca-racterizat prin reprezentativitate și închidere (analiza trebuie să fie completă și exhaustivă); * segmentarea elementelor supuse analizei (în foneme, morfeme etc.); * investigarea relațiilor dintre aceste elemente. Distribuția reprezintă contextul tipic de apariție a elementului (de pildă adjectivul lung după substantiv în limba franceză ap-partement impressionnant/vs/adjectivul scurt precedînd substantivul: bel ami). Datorită accentului pus pe segmentare și clasificare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ori: prima articulare este cea care decupează enunțul lingvistic în unități minimale dotate cu sens: "Pămîntul este rotund" se poate analiza în: "pămîntul", "este", rotund"; forma vocală a unităților din prima articulare este analizabilă în unități lipsite de sens numite foneme ("este" conține patru foneme). Cu cîteva zeci de unități ale celei de-a doua articulări și cu cîteva mii din prima se pot construi o infinitate de mesaje. Dubla articulare este proprietatea cea mai misterioasă a limbajului: este de reținut
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cea care decupează enunțul lingvistic în unități minimale dotate cu sens: "Pămîntul este rotund" se poate analiza în: "pămîntul", "este", rotund"; forma vocală a unităților din prima articulare este analizabilă în unități lipsite de sens numite foneme ("este" conține patru foneme). Cu cîteva zeci de unități ale celei de-a doua articulări și cu cîteva mii din prima se pot construi o infinitate de mesaje. Dubla articulare este proprietatea cea mai misterioasă a limbajului: este de reținut inepuizabila sa bogăție combinatorică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stabilit dacă celelalte sisteme de comunicare dispun sau nu de dubla articulare (codul rutier, nomenclatura chimică sau matematică sînt sisteme de semne ce nu cunosc decît prima articulare în unități semnificante; pentru strigătele unor animale par să existe unități asemănătoare fonemelor, dar mesajul este nedecompozabil în unități semnificante cf și G. Mounin, 1970: 106). iii) Productivitatea este reprezentată de capacitatea locuitorilor nativi ai unei limbi de a înțelege și a produce un număr infinit de enunțuri în limba respectivă; această importantă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
filogenezei limbajului uman pe baza pictogramelor și a supraviețuirii unor fapte arhaice de limbaj gestual. La originea limbajului s-ar afla gesturile premier langage naturel de l'humanité. În structura gestului, autorul vede originea anumitor particularități ale limbajului, precum dublarea fonemelor și a silabelor, structura cuvintelor compuse reflex al construcției bilaterale și simetrice a corpului uman; anterioritatea verbului față de substantiv efect al preeminenței gesturilor de acțiune. R. Kleinpaul propune (în Sprache ohne Worte. Idee einer allgemeinen Wissenschaft der Sprache) un vast
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul gestual este dublu articulat: 50-60 de unități fundamentale (kinemele), analoage fonemelor, a căror structurare formează o gramatică: mai simplă (ca în cazul salutului: a se apropie de b, își îndreaptă privirea spre b, b procedează la fel, a surîde lui b și acesta lui a, a clatină capul, b de asemenea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
își îndreaptă privirea spre b, b procedează la fel, a surîde lui b și acesta lui a, a clatină capul, b de asemenea) sau mai complexă (balet, pantomimă). În Introduction to Kinesics (1952), Birdwhistell prezintă prima sistematizare a repertoriului gestualității. Fonemelor din fonologie (unități minimale lipsite de sens) le corespund kinemele (cele mai mici unități ale gestului sau mimicii, de pildă "ochiul stîng închis"). Morfemelor ca unități minimale dotate cu sens le corespund kinemorfemele (de pildă gestul "a face cu ochiul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sens le corespund kinemorfemele (de pildă gestul "a face cu ochiul" ca element al unei serii de gesturi ce caracterizează conduita complicitate, convivialitate etc.). Chiar dacă abordarea sa a fost ținta unor critici (ambivalența termenului kinem care pare a fi similar fonemului în prima etapă -1952dar comparabil morfemului ulterior -1970), este neîndoielnic faptul că noua disciplină a furnizat impulsuri euristice semnificative, propunînd moduri noi de analiză a comportamentului nonverbal ca sistem semiotic și alimentînd astfel metodologia cercetării codurilor non lingvistice (cf. și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evenimentelor teritoriale" (E.Goffman, 1992:71). 9.4. Transgresări ale distanței Proxemica repetă trăsăturile limbajului verbal (feature for feature, spune Hall): dubla articulare (segmentare la nivelul unităților dotate cu sens morfeme, lexeme și la nivelul unităților acustice minimale fără sens fonemele, cf. André Martinet), arbitrariul, încărcătura iconică, indicială și simbolică. Mai iconic decît limbajul verbal, limbajul proxemic traduce o constantă, o categorie universală și anume afectivitatea în scara (± simpatie, prin semnificantul apropiere/depărtare. Proximitatea semnifică interacțiuni frecvente, intense, intime, iar distanțarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale în entități distincte lipsite de sens (fonemele c, a, s, ă în cuvîntul "casă") constituie cea de-a doua articulare. Dubla articulare a limbajului explică infinita sa creativitate ( un număr potențial infinit de fraze generate de un material de bază limitat: cîteva zeci de foneme și mii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de sens (fonemele c, a, s, ă în cuvîntul "casă") constituie cea de-a doua articulare. Dubla articulare a limbajului explică infinita sa creativitate ( un număr potențial infinit de fraze generate de un material de bază limitat: cîteva zeci de foneme și mii de cuvinte). COD Sistem de semne ce reprezintă și transmite informația de la emițător la receptor ( există diverse tipuri de coduri:cod grafic și cod sonor, cod Morse și alfabet Braille etc.). Codul permite transformarea substanței mesajului în vederea comunicării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fiecare unitate se definește "sintetic" prin enunțuri privind obiectele lumii. OCULTARE Opusă focalizării, ocultarea desemnează punerea între paranteze , implicitarea unui anumit segment narativ, a unei anumite opoziții (lingvistice, semiotice, narative). OCURENȚĂ (corelată lui tip) Manifestare concretă a unui element lingvistic (fonem, morfem, sintagmă, act de limbaj) într-un text. Analiza de conținut de exemplu va monitoriza numărul de ocurențe conotate peiorativ pentru a califica un articol de ziar ca xenofob sau rasist sau antisemit. PARADIGMĂ (opus lui sintagmă) În gramatica tradițională
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
document de limbă, actul (de vorbire) poate fi considerat ca un document al uzului individual și uzul individual, la rîndul lui, ca un document al uzului colectiv"35. Înainte de orice, precizează Hjelmslev, o limbă este un sistem de elemente (precum fonemele sau morfemele) între care se pot stabili anumite relații determinate, prin excluderea altora, care nu sînt valide. Aceste elemente se pot combina, potrivit regulilor care le domină, pentru a compune semne. Numărul elementelor și posibilitățile de combinare ale fiecărui element
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii. Din acest motiv, arată Coșeriu, se poate considera că orice schimbare începe, de fapt, cu adoptarea unei inova-ții189. Generalizarea prin adoptare are drept consecință extinderea inovației în vorbirea tuturor vorbitorilor grupului (generalitatea extensivă) și în toate cuvintele care conțin fonemul sau complexul de foneme afectat (generalitatea intensivă), alterîndu-se astfel tiparul realizării sunetului originar 190. Generalitatea intensivă a adoptării fonetice coincide cu forma primară a legii fonetice, ca unicitate în transformarea unui sunet sau a unui grup de sunete 191. Prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
arată Coșeriu, se poate considera că orice schimbare începe, de fapt, cu adoptarea unei inova-ții189. Generalizarea prin adoptare are drept consecință extinderea inovației în vorbirea tuturor vorbitorilor grupului (generalitatea extensivă) și în toate cuvintele care conțin fonemul sau complexul de foneme afectat (generalitatea intensivă), alterîndu-se astfel tiparul realizării sunetului originar 190. Generalitatea intensivă a adoptării fonetice coincide cu forma primară a legii fonetice, ca unicitate în transformarea unui sunet sau a unui grup de sunete 191. Prin stipularea faptului că originea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
că în limbă au loc permanent creații, care realizează evoluția, prin variabilitate, prin selecție și, apoi, prin generalizare, potrivit modelului teoriei darwiniste. Actualizarea repetată a unui sunet, de exemplu, determină o "alunecare" (= o deviere) a sunetului ocazional față de "sunetul uz" (= fonem), iar această alunecare dacă se manifestă în mod repetat în aceeași direcțe provoacă la un moment dat schimbarea sunetului inițial în altul 195. Dar, precizează Philippide, deși pornesc ca fenomene naturale și inconștiente (determinate de baza articulatorie), schimbările lingvistice (în măsura în care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]