130 matches
-
nedorite. Când scenariul se întâmpla să pretindă o liniște totală în afară de replici, mai aveam și surprize să captăm rumoare de copii, chiar din timpul orelor. Se purtau tratative cu elevii, cu dirigintele, cu supraveghetorii. Liniștea era anevoie de obținut.. Totuși, fonoteca Teatrului Radiofonic mai păstrează unele înregistrări din cele de la Sava, mai cu seamă pentru câteva glasuri de mare prestigiu actoricesc, care au dispărut dintre noi.” - Mihai Zirra (regizor artistic) Un tramvai numit dorință este un spectacol de teatru neconvențional, alternativ
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
de luni, de la ora 11.00, în incinta barului Hotelului Majestic - actori, regizori, realizatori, dramaturgi, jurnaliști sau pur și simplu, iubitori de teatru - se întâlnesc, ascultă, comentează sau schimbă opinii despre spectacolele radiofonice în premieră sau alte înregistrări deosebite din Fonoteca Teatrului Radiofonic. Fiecare audiție este organizată, prezentată și promovată de către echipa de creație a spectacolului respectiv. Seria acestor audiții la barul Hotelului RAMADA - Majestic - a început în 14 februarie 2005. Producțiile Teatrului Național Radiofonic se realizează în cele două studiouri
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
superbe ale celor mai reprezentative figuri ale teatrului românesc. Zirra deținea un real talent în a-și alege cei mai potriviți interpreți și a-i determina să repete săptămâni de zile la masa de lectură urmate de altele în studio. Fonoteca de aur păstrează multe dintre piesele celebrului regizor, precum ”Chirițele” cu Miluța Gheorghiu; „Matei Millo” cu Grigore Vasiliu-Birlic; „Tănase Scatiu” cu Mihăilescu-Brăila; extraordinarul „Ovidiu” cu George Vraca sau ”Azilul de noapte” al lui Maxim Gorki cu o distribuție de excepție
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
Unitatea națională, Universul cărții, [[unu]], [[Vatra]], [[Viața românească]], Viața Armatei, Viața medicală, [[Sburătorul]], Viața, [[TVR 1]], [[TVR Cultural]], [[TVR Iași]], TVR Samtel, [[WDR]] Germania, [[SWR]] Germania, Diverse posturi de radio (București, Cluj, Satu Mare, Iași, Radio Cultural) [[Societatea Română de Radiodifuziune]] - Fonoteca de aur [[Categorie:Nașteri în 1951]] [[Categorie:Scriitori germani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Eseiști români]] [[Categorie:Traducători români]] [[Categorie:Traducători germani]] [[Categorie:Poeți români contemporani]] [[Categorie:Poeți germani]] [[Categorie:Poeți optzeciști]] [[Categorie:Scriitori români în viață]] [[Categorie:Germani
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
pentu câteva ore în lumea de sunete și idei a Maestrului Lipatti. Program: Dialog cu publicul susținut de muzicologii Monica Isăcescu și Ștefan Costache, realizatori ai postului Radio România Muzical, organizatorii Proiectului „Zilele Dinu Lipatti". · Audiție din interpretările Maestrului, din fonoteca Societății Române de Radio. Filmul „Sonata pentru omul bun". Producător: Oana Drăgulinescu. Realizator: Ruxandra Țuchel. Imaginea: Silviu Andrei. Documentar despre personalitatea lui Dinu Lipatti produs de Quartz Media și Fundația „Dinu Lipatti". · Lansarea campaniei „UN PIAN PENTRU LIPATTI. Performanța are
Știrea care îi vizează pe toți elevii. Ce se va întâmpla vineri, 28 martie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39629_a_40954]
-
grămadă de alte lucruri care par elementare, de exemplu, urăsc muzica. Nici nu vă puteți închipui câtă presiune au făcut producătorii, cei francezi și cei belgieni, ca să pun muzică în film. Ce fel de muzică? Fie muzică afgană de prin fonoteci sau, la un moment dat, producătorul belgian a venit cu un chitarist de jaz, care a văzut filmul și în mod absolut gratuit mi-a făcut o bandă sonoră. Oribilă, cu acorduri plângărețe. Nu e nevoie de muzică, muzica este
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
dialogului o filigranare, un tip de broderie, care se așterne peste realitate, dar este atât de fină broderia, încât n-o strică, n-o falsifică, n-o maltratează, ci o înnobilează. Ați lucrat cu compozitori sau ați preferat să folosiți fonotecile? În prima fază, la Sahia, când am făcut documentar-anchetă sau film despre realitate, am folosit zgomotul natural, priza directă, chiar muzică înregistrată acolo, dacă a fost cazul. Am dorit ca sunetul să aibă o anumită autenticitate, peste care am pus
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
întâmplă pe figura lui ceva extraordinar, prefer să ilustrez vorbele omului cu imagini care să facă evident sensul celor spuse sau, dacă am motive să cred că nu este sincer, atunci să-l contrazic. Preferați să alegeți muzica dintr-o fonotecă sau să lucrați cu un compozitor? Întotdeauna mi-am ilustrat singură temele, întodeauna mi-am ales singură muzica. Am ales acele piese al căror caracter au exprimat cel mai bine ceea ce am vrut să spun. Lucrez de ani de zile
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
tocmai de nevoia rezistenței comune. Pericolele pândeau permanent. Teama de cenzură era așa de mare, încât nu te putea liniști nici ștampila aplicată pe text și pe cutia în care se afla banda magnetică. Într-o zi, am dus la fonotecă o emisiune oarecare - probabil, una culturală -, având parafa șefului de secție, a celui de la Direcția Presei și a unuia dintre directori sau a secretarului general de redacție. Totul era normal, nimeni nu a avut nimic de adăugat, astfel încât cutia sigilată
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amintit fraza, am început să număr: primitivă, sclavagistă, feudală, capitalistă și, de fiecare dată, ajungeam direct în socialism. Zadarnic știam că emisiunea este programată după-amiază, pentru că nu a mai fost loc de somn, iar dimineață, când a apărut omul de la fonotecă, eu așteptam de mult. Am tăiat cele cinci, potrivind fraza cu orânduirile, fără să le mai număr, și am respirat ușurat. Semnăturile tuturor nu aveau efect pentru că, în final, redactorul răspundea. Cei care dădeau viza puteau fi schimbați din funcție
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aplicațiile specifice off-line (CD-ROM, DVD) și on-line (WEB), softuri și tutoriale pentru Photoshop, Premiere, Macromedia Director (sau echivalente). 141 2.D. Laboratorul radio (pentru specializările care Își asumă formarea În radio) trebuie să cuprindă: 10 reportofoane, o platformă de editare, fonotecă, dotări pentru micro-studio (elemente de studio, microfoane, izolare fonică minimală), casete și consumabile În cantitățile necesare pentru desfășurarea normală a activităților didactice. 2.E. Laboratorul de televiziune (pentru specializările care Își asumă formarea În TV) trebuie să cuprindă, În cadrul instituției
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și bine intenționată. Trebuie cultivată. Apoi nu sunt corespondenți ai ziarelor din Capitală și Iași În Flt. sau Suceava? Trebuie să-i invitați, să vadă ce ați realizat și să-i rugați să publice cele văzute. Planul D-voastră cu fonotecă, radio, magnetofon etc. e foarte bun și-l cred chiar realizabil. O serbare În Grădina publică (bătaie cu flori etc.) În folosul Muzeului n-ar fi posibilă? Eu am reparat liceul „N. Gane” după primul război mondial - care fusese transformat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sonoră, convins fiind că va rupe inima târgului. Debutul ca interpret de muzică ușoară l-a făcut cu o piesă muzicală foarte cunoscută la vremea aceea și care primise sufragiile tuturor iubitorilor acestui gen. Cu siguranță se va păstra în fonoteca de aur a creațiilor muzicale. Pentru edificare, vă voi prezenta doar textul primei strofe evident, fără partitura muzicală pentru a vă convinge de adevărul spuselor mele. Iat-o: "Cârciumare dă-mi o bere vreau să beau (bis) Ce știu ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
se afla încă la New York când rabinul-șef, Moses Rosen, sosea în Statele Unite ca membru al primei delegații ecumenice de după revoluție. Dl Rosen dădea niște declarații extrem de dure în legătură cu dictatorul Ceaușescu și antisemitismul lui. Am zâmbit. M-am dus în fonoteca Vocii Americii, am ascultat câteva dintre interviurile dlui Rosen în care, pe vremea dictaturii, îl apăra foarte strașnic pe Ceaușescu în fața unor asemenea acuzații; unele aduse chiar de către mine pe când trăiam încă în România. Am pus „față în față” vocea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
acurateței intonaționale, a trăirilor dramatice și a conturării caracterului personajului interpretat. Pentru acest motiv și pentru multă vreme, rămâne reper valoric greu de depășit pe scena din Iași! În sprijinul acestei afirmații stau mărturie câteva imprimări de excepție, păstrate în fonoteca de la Radio Iași, avându-l la pupitrul orchestral al Operei ieșene pe regretatul Radu Botez. Ca o probă-martor autentică, notific imprimarea cu duetul Tosca-Mario din spectacolul primului cântăreț străin oaspete la Opera din Iași, Georgios Kokolios, tenor italian, grec de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și bine intenționată. Trebuie cultivată. Apoi nu sunt corespondenți ai ziarelor din Capitală și Iași În Flt. sau Suceava? Trebuie să-i invitați, să vadă ce ați realizat și să-i rugați să publice cele văzute. Planul D-voastră cu fonotecă, radio, magnetofon etc. e foarte bun și-l cred chiar realizabil. O serbare În Grădina publică (bătaie cu flori etc.) În folosul Muzeului n-ar fi posibilă? Eu am reparat liceul „N. Gane” după primul război mondial - care fusese transformat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca întotdeauna, o mînă prietenească. Salut, dom' Mihai! Vă salut, domnule Florea! Cel de săptămîna viitoare, anunțat la Radio-Iași, ești mata? Eu. Atunci, o înregistrez. Le am pe toate. Cînd îți iei magnetofon, ți le înregistrezi, să-ți faci o fonotecă. Da, surîd eu. Dimineață, începe domnul Florea, eram în mașină cu doamna Teona, de la Serviciul plan, cred că o știi; ea te știe. S-a întrebat tot drumul ce cauți în centru. Știa că locuiești în Cartierul de Nord, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
1990). A obținut doctoratul în filologie cu teza O istorie a literaturii române la microfon (1973). Prin cărțile Manuscrise și voci (1977), Confesiuni sonore (1980) și Scena undelor (1980), C. scoate la lumină din arhiva Radiodifuziunii Române, mai ales din fonoteca ei de aur, pagini literare inedite, „unele de o importanță capitală, totdeauna interesante” (Al. Piru). În Manuscrise și voci editează opiniile multor scriitori și oameni de cultură despre menirea cultural-educativă a radioului, despre rolul lui civilizator. În Confesiuni sonore, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
evenimentelor culturale. Spre surprinderea lui, cei doi aveau să se căsătorească după câteva luni. Neuitată rămâne prima cină din apartamentul soților Ierunca Lovinescu, desfășurată pe muzica primelor discuri din colecția ce va deveni în timp o bine cunoscută și impresionantă fonotecă. Mircea Eliade și Emil Cioran se înscriu pe lista prieteniilor de-o viață, făurite în exil. Fiecare are rolul său: Eliade reprezintă o sursă a cunoașterii științifice, Cioran a cunoașterii societății. Așa cum recunoaște, cu primul conlucrează, cu cel de-al
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Doinaș, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Octavian Paler, Ion Zamfirescu, Constantin Ciopraga și alții. La sfârșitul conferinței, a avut loc un dialog cu ÎPS Bartolomeu, pe care îl reproduc în cele ce urmează. Am transcris dialogul de pe banda magnetică, păstrată în Fonoteca de Aur a revistei Excelsior. Conferința propriu-zisă va fi publicată în Revista română de istorie a presei. Transcrierea dialogului s-a făcut în conformitate cu normele ortografice și de punctuație în vigoare atunci, ca și acum. Ne-am străduit să redăm modulațiile
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
Casă de discuri Electrecord și Active Soft au încheiat un contract prin care aceasta din urmă va distribui on-line una dintre cele mai valoroase fonoteci din România, aflată în patrimoniul celei dintâi. Omul din spatele acestei afaceri este Siminel Andrei, eminenta cenușie a Bursei de Valori București. Firma IT face parte din portofoliul NCH Advisors, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din
Vezi cine deţine drepturile asupra cântecelor de altă dată din arhiva Electrecord () [Corola-journal/Journalistic/52814_a_54139]
-
Elena Badea Dar din suflet de la Radio România din propria fonotecă pentru cei care iubesc poveștile din literatura română și universală. Începând de astăzi, 8 mai, Radio România în parteneriat cu Editura Litera și ziarul Libertatea vă oferă săptămânal o colecție de CD-uri cu cele mai frumoase povești, în lectura
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
Ispirescu, Emil Gârleanu, H.C. Andersen, frații Grimm, dar și basme populare din diverse țări ale lumii: folclor rusesc, japonez, arab, african, britanic. Înregistrările au fost realizate pentru Radio România Cultural în adaptarea Sandei Socoliuc în anul 2008 și preluate din fonoteca Radio România. Timp de 6 săptămâni, veți găsi la chioșcurile de distribuție a presei cele 6 discuri din noua colecție „Poveste de seară". Pe 8 mai primiți cadou caseta de colecție, însoțită de primul audiobook. Ordinea apariției: 8 mai - Ion
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
Brașov... Vorbind despre emisiuni specializate, să le menționam pe cele întitulate „Jazzy Hour”, „Nocturn Jazz”, „Midnight Blues”, „Jazz în weekend”, „Colecția de jazz” (difuzate de România Muzical), „Jazz pe românește”, „Jazz Lexicon”, „Album de colecție” (România Cultural), rubrică „Aur în fonoteca Jazz” cuprinsă în „Nocturnele RRA” de joi, ele însele purtătoare de jazz și blues (România Actualități), „Jazz cu Uși Mendea” (București FM), plus referiri de gen prilejuite de diverse evenimente - toate acestea fiind semnate de Daniela Nicolae, Cristian Marica, Liviu
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
o jumătate de secol. Maeștri marcanți, dirijori și compozitori precum Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu, în ultimele decenii Ionel Tudor au asigurat de la pupitrul șefului de formație un contact nemijlocit cu publicul de concerte, în paralel incluzând în patrimoniul fonotecii sute de înregistrări de jazz, muzică pop, muzică de estrada. Acestora li s-au adăugat colaborări la emisiuni de televiziune și participări la festivaluri. Prin ani, în Big band-ul Radio s-au afirmat personalități interpretative de seamă, instrumentiști improvizatori
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]