388 matches
-
cochilii pline de perle. În ființa ei s-au pârguit curbele domoale culorile au căpătat un luciu metalic, cad abrupt din unghiuri de apă până ce i se desprind din răsuflare și respiră adânc aroma gutuilor din fereastră. Întreaga uitare se forfeca în somn dezlegând singurătatea de durerea cu noduri îmbrățișând splendoarea ca pe o eclipsă care se vede rar și iubește întunericul. Tot ce cred este ca varul nestins hrănind lăuntrul cu vânatul de seară până ce se înroșește fierul greșelii, cineva
TOT CE CRED ESTE CA VARUL NESTINS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378820_a_380149]
-
a rămas până azi cu aceeași contemplare a patriei sale natale în ochii sufletului ce-au privit-o întotdeauna numai cu iubire. N-a plecat din România româncă și s-a întors daneză. Dicția și vocabularul artistei n-au fost forfecate de străinătatea devoratoare de grai, cultură și tradiție ale țării natale, nu în absență totală a celor etnic maghiare. Cu atât mai mult, cântecul a rezistat nemodificabil și neuitat, cu o substanțială și certă personalitate a sa. A iubit, totodată
ÉVA KISS. CÂNTECE CU DOUĂ PATRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374972_a_376301]
-
a savura înfloriturile savante și aluziile îndrăznețe ale textului, arta cu care actorii își rosteau tiradele lungi și atât de spirituale, încărcate cu atâtea ziceri memorabile... Texte în care nu aveai cum să miști o virgulă măcar!... Necum să le foarfeci!... Te-ar fi huiduit galeria dacă săreai un vers!... Nu mi-e deloc greu să știu ce a făcut Petrică Ionescu cu textul colegului meu Bill. Nu este primul care a intrat cu măturoiul, băgând textul sub preș, ca pe
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
Ca o apă pe grind Și fugeam, măi visăm Cît de tînăr eram Cum rîdeai, ca un vis Și atuncea ți-am zis: Le Poeme de Grignan Doar pe tine te-aveam... 9 Nu mai știu cîte femei Mi-au forfecat sufletul cu picioarele lor amețitoare Or fi fost multe, ori fi fost puține Dar toate reușau să mă-nfioare Unele aveau părul auriu și ochii verzi că iarbă Altele ochii albaștri, negri sau căprui Altele aveau părul că un cer înnoptat
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
îi controla voința. În timp ce buzele gurii îi alerga pe corpul femeii, pe gât, loburile urechii, pe sâni sau în zona ombilicală, cu mâna stângă cobora ușor pe abdomen cu mișcări tandre, masând pielea de pe părțile laterale ale scorburii, imitând o foarfece. Apoi ușor cu degetele pătrunse spre interior, masându-i zona pețiolului și frunzulițele interioare printr-o mișcare de sus în jos. Degetele celeilalte mâini se mai jucau cu mugureii sânilor în timp ce gura coborî și luă locul degetelor, luând cu asalt
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
spre horă și-i bârfeau: -O văzuși, fă, pe sluta asta...a lu’... -Aha! Ce caută, ghia, la horă? -Ce să caute? Asta nici cu naiba nu se mărită! -Ba se mărită, dac-o pețește moartea. Bârfele lelițelor de pe șanț forfecau pe toate care treceau pe drum: -Da’, p-asta lu’...O vezi, fă, cum se ține mare? -Păi! Moartea o caută pe-acasă și ea aleargă-ntr-un picior la horă. -Cum s-a mai împopoțonat , pațachina! -Asta sparge hora
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
grăbită, cu capul în jos, îl lua repede de la flăcăi, îl mototolea și-l ascundea sub braț. Curgeau ironiile amestecate cu chihoteli obraznice. Mulțimea era neiertătoare. Aveau niște ochi și o „gură”, bărbații!.. Dar nici femeile nu se lăsau. Aveau „foarfece” la colțul gurii... De aceea, fiecare se străduia să aducă la Govie numai lucruri deosebit de frumoase. Culorile cusăturilor, frumos îmbinate, vii și strălucitoare, râdeau vesel pe fondul alb al țesăturii. Te fermecau râurile de cusături cu motive geometrice și florale
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
arta și industria, la cari puterea fizică joacă un rol secundar, inteligența pe cel principal. Acolo consumarea nu stă în nici un raport cu producția, căci se consumă o pânză și câteva colori și se produce un tablou, se consumă un foarfece și se taie planul unei îmbrăcăminți a cărei valoare stă tocmai în croială, se consumă fire de tort și se fac dantele. Valoarea muncei industriale e deci augmentabilă în infinit. Munca agricolă e grea și fără spori mare, munca industrială
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mici, mai ales dacă au fost alese după criteriul măsurii în care vor simboliza succesul sau un anumit aspect al ei: un cuțit pentru că angajații au fost „pe muchie de cuțit”; biscuiți pentru că „au ținut cu dinții” de vânzări; un foarfece pentru că au „redus costurile”. Când nu este făcută corect, costurile acestor obiecte devin o problemă. Cu alte cuvinte, dacă accentul se pune pe recompense, atunci ar trebui să fie vorba de ceva scump. Am asistat la sărbătoriri la care managerii
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de astea am nevoie. Simțindu-mă deodată foarte matură și responsabilă, parchez căruciorul și Încep să mă uit la truse. Toate sînt În cutiuțe foarte haioase, cu diverse chestionare, În diverse secțiuni. Leucoplast... role de fașe... și cea mai simpatică foarfecă roz. Nu-mi vine să cred că nu mi-am cumpărat niciodată o trusă de prim ajutor. SÎnt super! Iau trusa și mă duc cu ea la casă, unde un tip cu aer ușor sinistru și halat alb stă așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ca o explicație mai completă să includă ambele modele explicative anterioare, ceea ce ar presupune că, pe de o parte, propriile caracteristici de organizare internă au permis țărilor lumii occidentale să devină prospere, dar, în același timp, și să instituie un „foarfece economic” internațional, care să le favorizeze în distribuirea resurselor mondiale. Astfel încât, ele produc o bună parte a propriei lor prosperități, iar o altă parte a bunăstării de care beneficiază, a cărei mărime este subiect de dezbatere, provine din capacitatea de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o mină surpată în tenebrele disperării. O deznădejde seacă, lumpenizată, păzită de gardienii păcii și dezarmării nucleare. Venind din Craiova, Angelo Mitchievici semnează un eseu substanțial despre „trecutul care va veni” - aici cel puțin sub forma amintirilor. În templul memoriei forfecate de spițele istoriei, Angelo adoptă umorul anticalofil. Astfel, copioasa narațiune capătă un ritm alert, cu impact direct asupra cititorului. Genul literar ales e totuși unul din lucrurile care contează cel mai puțin, mai ales atunci când autorul „încearcă o stranie nostalgie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Nu mâncați bomboane sau alte alimente care pot produce disconfort maxilar. Dacă vă temeți că vă scrâșnesc dinții în timpul somnului, cumpărați o gutieră de protecție, ca acelea care se folosesc la întrecerile sportive. Va trebui să o ajustați cu un foarfece, pentru ca să vi se potrivească bine în gură și să o purtați noaptea. Astfel, nu veți mai scrâșni din dinți și s-ar putea să eliminați cauza durerii maxilare. Cum păstrăm sănătatea dinților și a oaselortc "Cum p\str\m s
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Pentru protecția antiparazitară, veți avea nevoie de găleți pentru a prepara diversele soluții, de un sac de pânză pentru a pune plantele la macerat (urzici, de exemplu), de un pulverizator manual sau de pus în spate. Pentru recoltat - cuțite, un foarfece si un coș sunt de-ajuns. Dacă ați plantat sparanghel, adăugați la uneltele dumneavoastră un mini dispozitiv special de recoltare. Alegeți cu grijă uneltele potrivite Sapa Alegeți mărimea sapei în funcție de ce intenționați să faceți cu ea. Roaba Țineți cont de
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
nume propriu) - Afecțiune care se manifestă prin paralizie cerebrală ce afectează cu precădere membrele inferioare și mai puțin pe cele superioare. Caracteristicile acestei maladii sunt: genunchii semiflectați și aduși în față, coapsele în rotație internă și în adducție. Mersul este „forfecat”, genunchii se freacă în mers, piciorul raclează solul (Pendefunda et al., 1978). Exemple de acțiuni pentru diagnosticare: a) din decubit dorsal, la ridicarea în așezat flectează picioarele (fig. 57); b) din decubit ventral, la flectarea gambei pe coapse, va flecta
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stătea lângă masă, aplecându-se să vadă ce făcea doctorul. Purta Încă costumul de picador, Însă fără pălărie. Zurito Îi spuse ceva. N-auzea nimic. Zurito vorbea cu Retana. Unul din bărbații Îmbrăcați În alb Îi dădu lui Retana o foarfece. Retana i-o dădu lui Zurito. Zurito Îi spuse ceva lui Manuel. N-auzi nimic. Mai dă-o dracu’ de masă de operație. Mai fusese pe o grămadă de mese de astea Înainte. N-o să moară. Dac-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o mână de ajutor, că or fi având nevoie, chair dacă ei nu se plâng niciodată că-s obosiți ori că-i doare ceva... Azi, Sorin vrea să meargă în grădină, în livadă, în vie... Bunicul a tăiat, cu un foarfece special, crengi - mai mici ori mai mari - din pomișori. Nu ți-e milă de ei bunicule? Nu-i doare deloc? Nu-i doare câtuși de puțin, fii pe pace! De ce să-mi fie milă, că doar nu le fac nici un
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de buzunar, dinte de hienă, as de treflă, damă de pică, fustă, evantai, genunchi, ciorapi, pantofi, cizmă, pinten, copită de cal, ochi de viezure, șold, sân, gleznă, țigară de foi, oliță de noapte, lighean de bărbierit, cremă de ghete, biberon, foarfece de tablă, sfârc de madonă, fereastră, scaun, ușă de biserică, cioara de pe gard, vrabia din mână, fum de tămâie, mosc, negrul de sub unghie, bătătura de pe talpă, pilea de găină, corn de rinocer... - Oho, dar ați prins limbariță, nu glumă, exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
blajin și plin de mângâiere, femeile nu se liniștiră și ieșiră tot năcăjite, ștergându-și lacrimile, din iatacul cucoanei Aglaie. În vremea de care vorbim, vrăjmășia ajunsese foarte departe și partida nobilă era hotărâtă să întrebuințeze împotriva „topârlancei“ nu numai foarfece pentru tăiat cozile ori o bătaie soră cu moartea, dar chiar și mijloace mai hotărâtoare, care stăteau în puterea babelor țigance de la bordeiele de mai la vale de curte. În zilele liniștite și pline de lene ale sărbătorilor de primăvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
clipă și grăiește în sine și se țistuiește pentru întârzierea lui. Așa face totdeauna Culi! O dată i se întâmplă lui Culi să întârzie, numai o dată într-atâția ani de când s-a așezat la Prelunci - și bătrâna îl clănțănește și-l foarfecă în sine: Totdeauna face așa Culi! Atâta fecior are și ea și sare cu gura asupra lui oricând și pentru orice. O singură dată întârzie Culi din pricina acelui diavol de urs - și asta însemnează că totdeauna vine un urs din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
praf, lăsând în urmă băieții veniți să caște gura, o zbughește pe străzile aglomerate. Lui Pran îi bate inima sub burka din cauza zăpușelii, sentimentul de propulsie reîntregindu-i speranța că ar putea totuși trece peste forțele confuziei pe care le simte forfecându-i scrotul. Ies din Lahore și pe drumul deschis în fața lor, Pran observă că tapițeria mașinii poartă însemnul unui porumbel și al semilunii, pe care le descoperă imprimate și pe epoleții șoferului, iar apoi și pe intarsiile delicate de la bordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vârful colinei Gifugadake, în căutarea unei poziții avantajoase. În fața lor, flutura stindardul cu evantai auriu al lui Ieyasu. Relieful era foarte întortocheat în așezare. În depărtare, calea spre o porțiune a câmpiei întinse din Higashi Kasugai șerpuia și cotea, când forfecată între munți, când îmbrățișând șesurile mai mici. Drumul Mikawa, care făcea legătura cu Okazaki, se vedea departe, spre miazăzi. Dar munții acopereau mai mult de jumătate din orizont. Nu existau prăpăstii abrupte sau steiuri înalte, ci numai valuri-valuri de coline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
român. La 100 de ani de la pătrunderea lor în Europa, au realizat această performanță. Fiindcă trandafirii agățători cândva (în tinerețea lor) sunt la maximum de înflorire, gândesc să merg la cimitir pentru a împodobi mormântul regretatei mele soții. Cu un foarfece aleg florile roșii ca focul și umplu o sacoșă zdravănă, iau și lumânări și cu un taxi ajung sus - în cimitir, la mormântul care-mi va fi și mie cândva loc de odihnă. Nimeni nu rămâne pe această lume. Aici
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
teleguța lui aeriană, moștenită de la nea Nicu, a chemat serviciile secrete, care să-i dea raportul, apoi să primească ordinele. Prima dispoziție a fost, ca pe timpul cât este plecat, opinia publică să aibă ceva de ronțăit, adică mai precis de forfecat și ca urmare a trebuit să fie introdus în scenă Fătuloiu cu alți trei indivizi, care au jurat, să țină atenția publicului trează și îndreptată spre ei, pentru a nu le tece prin cap ideea că nu au ce pune
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
două ori, apoi deschise precaut ușa. Domnul Tolea Voinov abia de își rotise capul. Îl recunoscu pe intrus, dar nu îl onoră cu vreun gest. Musafirul rămase în ușă, nesigur dacă să intre. Așteptarea nu dură decât o clipă. Tolea forfecă aerul cu picioarele și sări drept în prag, în fața fantomeu. — Deci, dumneata, binefăcătorule! Ceas bun... Reverență până la pământ. Apoi, un pas în lături, să facă loc înaltului oaspete. Acesta se decise, în cele din urmă, la singura acțiune posibilă: zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]