746 matches
-
cum poate rezolva cu închirierea casei de la Bușteni. Dădu un anunț la ziar și acum trebuia să aștepte. Mergând prin centru "cu rezolvarea problemei", se trezi la Universitate, la intrarea în fostul lui atelier. Studenții se întorseseră și erau în forfota pregătirilor pentru examene. Bufetul" era plin, tinerii stăteau la rând, flămânzi și înfrigurați. Lângă casă, Petre îl văzu pe "patron". La mulți ani! La mulți ani! Merge treaba, merge? Nu prea, așa și așa. Așa și așa, da' coada e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mari cât renglotele și pline de o cremă paradisiacă. Fotografiez spre arătare în patrie caserolele cu salată de fructe gata preparată și feliile de lubeniță curățate de semințe, gata secționate, cu o mică furculiță de plastic atașată, învelite în folie. Forfotă, rumoare, negustori politicoși și persuasivi, curați, cu tonete aseptice și prezentare irezistibilă a mărfii. Dar de aici încolo intram în universul lui Gaudí. Vorbesc ca și cum nu toată Barcelona ar fi impregnată de spiritul lui, de nebunia lui, de geniul lui
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
lui majore, în versuri sau în proză. Se remarcă, în primul rând, paleta bogată a descripției realist-fantastice: contururi șerpuitoare, linii care se desprind sau se împletesc, sunete stridente și foșnete, mirosuri pestilențiale și arome divine, obiecte umile văzute de aproape, forfota urbei, înregistrată cu răbdare și atenție distributivă. Lumea întreagă, așadar, lumea sensibilă, captată în uluitoarea ei fenomenalitate, printr-un hiperrealism ce poate vira paginile în fantastic. Există însă un arierplan sub această derutantă suprafață mișcătoare, un mehanism ce transformă imanența
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
cum va mai place să recitiți aceste Drumuri: "La colțul străzii o gașcă de draci verzi/ împarte pliante cu privire la/ viața din iad// îngerul plânge.// Drăcii mărșăluiesc și împart calendare/ ale Vietii de Apoi/ unde tot sositul smulge vineri/ înainte de joi// Forfota mare în oraș și lume multă,/ strânsă în jurul dracilor că la concert... / Sifilitice, două, trei suflete/ proaspăt împroșcate cu noroi, tușesc din răsputeri./ Mai sare câte-o inima săltăreața din ele, si spectatorii dracilor se-ntorc atunci de ai putea
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
Toată ziua am stat cu binoclul la ochi, cercetând satul metru cu metru. Inamicul, infiltrat în primele case de sub pădure, sigur aștepta întăriri... Mi se părea că rușii organizau un punct de comandă chiar în casa mea. Acolo era mare forfotă. Maiorul - că maior era - nu știa că ne aflăm chiar în satul meu... Abia către seară, când ai noștri ni se alăturau și se fixau obiectivele de atacat, nu știu ce m-a împins să-i mărturisesc: „Domnule maior! Obiectivul pe care
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
adesea haotic, al vieții, ce mai mereu îi atrage pe oameni pe nesimțite și vrând-nevrând, cu un foc pervers de ademenitor, aceștia nu se simt nicidecum vrednici să mai întrevadă o atare poartă de salvare, o mână de ajutor pentru forfota și zbuciumul în care trăiesc în deplină neștire. Mai cu seamă, curios este faptul că, dacă i-ar întreba cineva pe toți aceștia dacă simt, într-adevăr, domnia haosului peste tot în preajma lor și dacă își doresc să fie scăpați
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ultima, desigur ultima. De câte ori iese din cabinet, doctorul aruncă câte o privire spre ea. Nu-i mai e greață, nu-i mai e somn, poate fi tăiată cu fierăstrăul, nu ar curge o picătură de sânge. Deodată se iscă o forfotă mare, doctorul strigă o asistentă care seamănă cu o faraoană. "Pregătește trusa". Aruncă altă privire spre ea și intră în cabinetul de vizavi. Se aud râsete, cineva spune bancuri. Femeile așteaptă cu ochii stinși, cu mâinile atârnate, par statui dezolate
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Ești actor sau ce Dumnezeu ești? mai spuse ea și o strigă pe Matilda să-l poftească pe omul acesta afară imediat. Matilda, cu alunița ei mare În barbă, Își făcu apariția din camera alăturată și-l conduse pe culoar. Aici, forfota crescuse vizibil. Totul era un du te - vino continuu, care făcea timpul să pară mai grăbit În curgerea sa printre oameni: persoane În halat alb intrau și ieșeau mereu, strigând agitate tot felul de nume și trântind cu nepăsare uși
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
că ar fi grozav. Și, pentru a fi un sărut reușit, mama-i propuse să i-l trimită din balcon. Băiețelul chițăi Încântat și sări de gâtul ei. Ieșiră imediat În lumina ruptă a după-amiezii târzii. Mirosea a praf și forfota cartierului Încreți aerul În jurul lor. Doamna Busuioc le făcu leneș cu mâna din balconul alăturat, iar ei salutară repede. Mama-l aranjă cum știu mai bine, cătând spre locul unde credea ea că se află America și, arătându-i cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
curat, În care să-și poată dezmorți aripile. Negru Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu Îl poartă. Cântarea cântărilor Traversa una din marile piețe când auzi, ca dintr-o trezire, concertul dezlânat și monstruos al orașului. Forfota trecătorilor, tânguitul motoarelor, țipetele claxoanelor și clănțănitul roților de tramvai Îl asaltară dintr-o dată ca o muzică străină, de alămuri răgușite, dezacordate. Se opri cu palmele strivite pe urechi și regretă faptul că ieșise, că se aventurase prea departe. Se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ridicării capului să mă privească așa cum te uiți la un străin, ori putea, În decurs de o clipă, să topească ghețarii din mijlocul pupilelor, transformându-i În vulcani mititei aruncători de lavă. Petrecea mult timp la fereastră, fumând și urmărind forfota necuvântătoarelor și, așa cum o vedeam, cu profilul suprapus imaginii orașului dat pierzaniei de miile de mașini, părea o Împărăteasă romană asistând neputincioasă, dar demnă, la faptele netrebnicilor săi supuși. Văzut de sus și de la depărtare, orașul semăna cu cel dinainte
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
voi nicăieri, se gîndește, căutîndu-se în buzunare după mărunțiș și scoțînd o monedă de o sută de lei pe care i-o întinde. Cu așa ceva n o să te mai întîlnești, îi sună din nou în urechi aceleași cuvinte amestecate cu forfota străzii, își dă seama că Bătrînul avusese dreptate, că din păcate nu se mai putea schimba nimic. Se pornește un vînt în rafale care ridică în aer nori de praf, spulberă pungi de plastic, bucăți de ziare, chiștoace de țigări
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
scurge printre degete și este luat de vînt, încearcă domnul Președinte o exprimare cît mai plastică, cu gîndul la Arafat, la Fidel și la vizita din China. — Poate nu-i decît un zvon dintre cele care circulă cu zecile în forfota dinaintea evenimentelor importante, reia Sena, dar umblă vorba prin tîrg că n-ați fi dispus sub nici o formă să rupeți de tot legăturile cu rușii, adică să le întoarceți spatele pur și simplu. Asta nu-i o chestie de opțiune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
două locuri în același timp, fiecare se duce încotro îl trage ața. — Poate dacă ați mai fi rămas cu noi puțin pe Baricadă, completează Tîrnăcop, am fi făcut mai mulți purici. Se strînge lațul, se gîndește Roja, văzînd cum începe forfota din jurul Baricadei, toată zona s-a transformat într-un furnicar, își rotește privirea în jurul Pieței, arterele principale sînt blocate de cordoanele scutierilor, dublate de forțe ale armatei echipate ca de război așteptînd în dispozitiv de luptă. Cîteva autoturisme Dacia și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
înainte să ia o hotărîre, trebuia să se mai gîndească foarte bine încă o dată, să strîngă informații, ca să fie cu conștiința împăcată că face ceea ce trebuie. Făcu doi trei pași pînă la fereastră, trase perdelele și privi în stradă. După forfota de pe bulevard își închipui că ar fi trebuit să fie deja aproape de amiază. Mai avea rost să se schimbe în haine de zi, dacă știa sigur că nici azi n-o să iasă din casă? Nu mai bine ar fi să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la noi ordine. Eu nu primesc ordine de la nimeni, nu plec nicăieri, le-am zis băieților să se așeze pe borduri, să-și strîngă steagurile și să lase pancartele jos. N-a trecut mult și mi-am dat seama că forfota urma să crească în intensitate, lumea a început să curgă înspre piață în cîrduri fără capăt, veneau de pe platforme, se vedeau pancarte cu 23 August, Optica Română, IMGB, mi am zis asta e, să înceapă circul, cînd un omuleț a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
i-a tras un șut, În fundul numai piele și os. Vor traversa calea ferată ce trece prin partea de sud a orașului ca o venă sănătoasă Într-un trup tânăr, fiecare prin altă parte, după care se vor pierde În forfota orașului. Trei Cândva, Antoniu era un bărbat frumos, tipul de nordic, cu ochi albaștri și părul blond-cânepiu, aranjat Într-o freză bine studiată. Chipul lui aristocrat avea În priviri o concentare melancoolică. Era unul din acei bărbați de care majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
puterea să spere, el Însuși fiind o verigă solidă a sărăciei halucinante. Pe Ben, care iese atât de rar din cuibul lui mizer, mai ales din cauza piciorului, l-a salvat de câteva ori de la moarte. Opt Astăzi, la gura metroului, forfota necontenită Îl amețește pe Antoniu și-i amorțește simțurile. Prima zi de aprilie este senină, iar soarele liber și descătușat alunecă pe cer ca un Înger salvator, Încălzind orașul. Sacoul cadrilat și pantalonii pe care și le-a cumpărat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-se Într-o parte și alta, ca limba unei pendule. M-am decis să scurtez cu cel puțin o săptămână șederea mea În casa bătrânilor. Îmi plăcea să privesc ruinele castelului, cândva o construcție semeață, plină de strălucire și de forfotă nobiliară, pe care vrăbiile, și guguștiucii o vizitau tot timpul, umplând-o de găinaț acid și măcinându-i și mai mult zidurile. Atunci când cerul era senin, ruinele se decupau În zare, ca decorul unui film sau al unei piese de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
strecurînd sticla în buzunarul hainei. A doua zi s-a trezit la zece. Și-a amintit de banii cîștigați și i s-a făcut teamă. A plecat de la cămin, aiurea, pe străzi, cu opt mii în buzunar. Se apropia Crăciunul, forfotă mare, înghesuială peste tot. "Poate mă buzunărește vreunul și scap", dar n-a fost așa. De trei mii cinci sute a scăpat urgent: un anticar îi dăduse adresa unuia care avea Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de uzină exploateaz-o! Uzina văzută din interior. Eu, e drept, pentru a avea o rubrică într-un ziar mare..., dar tu, ca autor dramatic... ...am soarta unor spectacole ca ăsta completează Mihai. Mulțumesc, Vic! Am certitudinea că vom rămîne prieteni. Forfota din foaier s-a stins încet. Ultimii invitați la vizionare coboară scara interioară. Cu paltonul pe umeri, Mihai se îndreaptă și el către capul scării, unde, înainte de a păși pe prima treaptă, Claudia Butnaru întoarce o dată, scurt, privirea, măsurîndu-l. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
piciorul, am pornit să explorez locul cu atenție, căutînd o ieșire. Oricît de drăguță era camera, era totuși tot un soi de Închisoare. Și, după cîteva săptămîni, a Început să-mi fie foarte dor de librăria mea, de zumzetul și forfota unei zile agitate de sîmbătă, pînă și de terifiantele mele călătorii În toiul nopții către piață, Însă, mai presus de orice, de Rialto și de Frumoasele mele. Jerry avea cîteva numere dintr-o revistă pe nume Peep Show, prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
în care trăim crește. Promisiunile elitei politice românești nimeresc pe de lături. Ba sunt comunicate neadecvat, într un limbaj vetust (vezi partidele istorice), ba sperie prin insistență și jocul slugărniciei în fața cetățeanului. Mesajele de bun simț se pierd în această forfotă. Marin Preda povestește în confesiunile sale o amintire plină de tâlc. Din cuprinsul acestei povestiri am desprins cu ochiul rece o metodă primitivă prin care cel șiret și neputincios îl răpune pe cel puternic și cu caracter. În momentul decisiv
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să fac marșarier, aducând înapoi lucrurile din lume, unul câte unul, sau toate împreună, contrapunând substanța lor pestriță și tangibilă, ca un zid compact, intențiilor lor de dispariție generală. Închid ochii și-i redeschid, sigur că mă voi afla în mijlocul forfotei Bulevardului, cu felinarele care la ora asta ar trebui să fie aprinse, iar ultima ediție a ziarelor să apară pe tejghelele chioșcurilor. Dar: nimic; în jur, golul e tot mai gol, silueta Franziskăi la orizont avansează încet, de parcă ar urca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Se uită la ceas. Era ora șase, iar primele raze de soare mângâiau arbustul spinos din fața dormitorului său. Fumul focurilor de dimineață, mireasma de lemn fin care stârnește pofta de mâncare, va pluti în curând în aer, se va auzi forfota oamenilor pe cărările care traversau în lung și-n lat desișul de lângă casa lui; strigătele copiilor care se duc la școală; oamenii cu ochii cârpiți de somn care se îndreaptă spre locurile de muncă din oraș; femeile care se strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]