1,016 matches
-
localuri corespunzătoare. În privința asigurării localurilor în care vor funcționa instituțiile organele competențe ale părților vor conveni separat. Articolul 12 Cheltuielile privind amenajarea și întreținerea instituției privesc partea tutelara a acesteia. Articolul 13 Instituțiile pot deschide cont - în lei, respectiv în forinți - la băncile de resort din țara gazdă. Articolul 14 Bunurile necesare amenajării și desfășurării activității normale a instituțiilor, precum și obiectele culturale destinate prezentării sau expunerii, sînt scutite de taxe vamale și impozite la introducerea și scoaterea lor din țară, neaplicindu-li-se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134136_a_135465]
-
amplasament. Astfel, în urma unui concurs pentru antreprenori, Rimanóczy Kálmán jr., se angaja să ridice clădirea teatrului, să lărgească situl destinat teatrului, și să modifice clădirea bazarului astfel încât, prin noua destinație aceasta să aducă un profit net anual de 20000 de forinți. Aici a funcționat primul cinematograf, teatrul Edison, care avea aranjate fotoliile în amfiteatru, și un bufet englezesc. Acum după mai bine de 100 de ani situația pare puțin schimbată. Această clădire adăpostește magazine, restaurantul Irish Pub, iar în pasajul dintre
Bazarul din Oradea () [Corola-website/Science/313358_a_314687]
-
elevi (1877). A făcut mai multe donații și fundații pentru noi posturi de profesori, pentru asigurarea salariilor, iar pentru elevi a asigurat 25 de burse. În 1887 și-a donat moșia de la Geoagiu (care valora un sfert de milion de forinți) societății EMKE, asociația culturală a maghiarilor din Ardeal. Pe această moșie, cu un teren de peste 200 de ha, a fost înființată o școală agricolă pentru elevii secui și ceangăi. În 1892 a donat două case din Orăștie tot societății EMKE
Kocsárd Kun () [Corola-website/Science/314284_a_315613]
-
de încărcare și proiectul depozitului de mangal. Pe 10 Decembrie 1808 Mätz și Asztalos întocmesc alte proiecte de investiții care la rândul lor sunt aprobate de trezorerie. Potrivit proiectului se poate construi digul pe pârâul Runc la preț de 3691 forinți 5 creițari și curățarea canalului pentru aducțiunea apei dinspre barajul pe pârâul Nădrab cu costul de 430 forinți. Astfel lucrările pentru construcția uzinei au fost finalizate în 1813. Împreună cu toate investițiile suma finală s-a ridicat la 98728 forinți 50¼
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
investiții care la rândul lor sunt aprobate de trezorerie. Potrivit proiectului se poate construi digul pe pârâul Runc la preț de 3691 forinți 5 creițari și curățarea canalului pentru aducțiunea apei dinspre barajul pe pârâul Nădrab cu costul de 430 forinți. Astfel lucrările pentru construcția uzinei au fost finalizate în 1813. Împreună cu toate investițiile suma finală s-a ridicat la 98728 forinți 50¼ creițari. Furnalul a fost dat în exploatare în mijlocul lunii Aprilie. Schița furnalului nu mai există, însă din alte
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
3691 forinți 5 creițari și curățarea canalului pentru aducțiunea apei dinspre barajul pe pârâul Nădrab cu costul de 430 forinți. Astfel lucrările pentru construcția uzinei au fost finalizate în 1813. Împreună cu toate investițiile suma finală s-a ridicat la 98728 forinți 50¼ creițari. Furnalul a fost dat în exploatare în mijlocul lunii Aprilie. Schița furnalului nu mai există, însă din alte documente se cunosc forma și dimensiunile. Potrivit documentelor, creuzetul rotund avea un diametru de 110 cm, diametrul pântecului 215 cm, diametrul
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
totală a furnalului de la bază până la gât: 9,50m - Înălțimea gurilor de vânt superioare față de fundul creuzetului: 53cm - Înălțimea gurilor de vânt inferioare față de fundul creuzetului: 47cm - Suprafața gurilor de vânt 16cm² fiecare Pentru lucrările enumerate s-au cheltuit 40529 forinți, 51 creițari, iar furnalul a fost pornit din nou pe 25 Noiembrie 1838. Îmbunătățirile implementate și renovarea furnalului de către proprietarul atelierelor de fierărit, s-au dovedit a fi benefice astfel cheltuielile de exploatare au scăzut de la 63,3 creițari la
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Slovacia un sistem de preîncălzire tip "Calder" cu tubulatură "pantalon". Preîncălzitorul a fost adus prin Peșt (Budapesta), prin Timișoara. Dificultățile întâmpinate la transportul preîncălzitorului au mai fost cauzate și de greutatea totală de 37T și 209kg și prețul de 2225 forinți, 11 creițari. Mai mult de jumate din sumă a prezentat tubulatura "pantalon" care a fost 1228 forinți, 33 creițari. În 1839 secția pentru concasarea zgurii a fost îmbunătățită după cerințe la un preț de 136 forinți, 35 creițari. Tot în
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
prin Timișoara. Dificultățile întâmpinate la transportul preîncălzitorului au mai fost cauzate și de greutatea totală de 37T și 209kg și prețul de 2225 forinți, 11 creițari. Mai mult de jumate din sumă a prezentat tubulatura "pantalon" care a fost 1228 forinți, 33 creițari. În 1839 secția pentru concasarea zgurii a fost îmbunătățită după cerințe la un preț de 136 forinți, 35 creițari. Tot în 1839 Tezauriatul a dispus prin dispoziția nr. 4723, cu o sumă de 1333 forinți, 50 creițari, în
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
și prețul de 2225 forinți, 11 creițari. Mai mult de jumate din sumă a prezentat tubulatura "pantalon" care a fost 1228 forinți, 33 creițari. În 1839 secția pentru concasarea zgurii a fost îmbunătățită după cerințe la un preț de 136 forinți, 35 creițari. Tot în 1839 Tezauriatul a dispus prin dispoziția nr. 4723, cu o sumă de 1333 forinți, 50 creițari, în hala furnalului să se construiască un cubilou cu o înălțime de 2,85m. Cubiloul a funcționat cel mai mult
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
a fost 1228 forinți, 33 creițari. În 1839 secția pentru concasarea zgurii a fost îmbunătățită după cerințe la un preț de 136 forinți, 35 creițari. Tot în 1839 Tezauriatul a dispus prin dispoziția nr. 4723, cu o sumă de 1333 forinți, 50 creițari, în hala furnalului să se construiască un cubilou cu o înălțime de 2,85m. Cubiloul a funcționat cel mai mult când furnalul a fost oprit, în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
de smălțuit a fost anulată. La recomandarea Administrației, pe 23 Septembrie 1840 Tezauriatul a aprobat ca gazele de furnal folosite la preîncălzitoare să se folosească pentru prăjirea minereului de fier. Pentru montarea prăjitorului la gâtul furnalului s-au alocat 314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de furnal. Gazele de furnal în
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
rostogolurile de minereu și de silozurile pentru mangal; mulțumită lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
fost eliminat de pe pod în 1973, după ce au apărut semne de fisuri în structură. Iluminatul special pentru Podul Elisabeta a fost creat de renumitul proiectant japonez de sisteme de iluminat Motoko Ishii, iar Japonia a contribuit cu 120 milioane de forinți (450.000 de euro) la cheltuielile de proiectare. Consiliul orașului Budapesta a plătit 150 milioane de forinți pentru proiect. În anul 2009 s-au aniversat 140 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice dintre monarhia austro-ungară și Japonia, precum și 50 de
Podul Elisabeta din Budapesta () [Corola-website/Science/313049_a_314378]
-
Podul Elisabeta a fost creat de renumitul proiectant japonez de sisteme de iluminat Motoko Ishii, iar Japonia a contribuit cu 120 milioane de forinți (450.000 de euro) la cheltuielile de proiectare. Consiliul orașului Budapesta a plătit 150 milioane de forinți pentru proiect. În anul 2009 s-au aniversat 140 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice dintre monarhia austro-ungară și Japonia, precum și 50 de ani de la restabilirea legăturilor diplomatice dintre Japonia și Ungaria.
Podul Elisabeta din Budapesta () [Corola-website/Science/313049_a_314378]
-
Curia) devenea tot mai aglomerată. Prefectul și subprefectul județului, Pogány György și Barcsay Kálmán, alături de Consiliul Județean au cerut finanțare de la minister pentru a realiza un nou sediu celor două instituții. Ministerul aprobă cererea și alocă finanțarea de 5000 de forinți. Astfel, Consiliul Județean anunță concurs pentru realizarea proiectului noii clădiri. 14 proiectanți concurează, juriul fiind alcătuit din personalitățile cunoscute ale vremii. Câștigătoarele concursului au fost proiectele trimise sub pseudonimele de “Salus rei publicae” și ”Patria”, ambele aparținând proiectantului Alpár Ignác
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
anilor 1940, când acesta era primar (și negustor de vite). Casa veche unde a funcționat notariatul a fost a învățătorului ungur Balazs Ferencz, care a vândut-o lui Popescu Mihai Mălăoni cel bătrân în anul 1911 cu 2.000 de forinți. De notariatul cercual Livadia aparțineau satele: Baru Mare, Baru Mic, Pietros și Valea Lupului. După 1 decembrie 1918 s-a trecut la Administrația Română, notar rămânând tot Cincora Ion, primul notar român al comunei Livadia. Primăria (deci și notariatul) la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
interior, inclusiv altarul, iar la intrare s-a construit un pridvor de lemn și un lumânărar Școala din sat ca instituție a luat ființă în anii 1850-1852, școală greco-catolică în limba română, cu o donație de început de 50 de forinți, crescând la 250 de forinți. În anul 1872 s-a transformat în școală comunală, iar în anul 1885 a luat ființă școala obligatorie de stat în limba maghiară, cu 195 de elevi. Prima școlă din Livadia și-a desfășurat activitatea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
intrare s-a construit un pridvor de lemn și un lumânărar Școala din sat ca instituție a luat ființă în anii 1850-1852, școală greco-catolică în limba română, cu o donație de început de 50 de forinți, crescând la 250 de forinți. În anul 1872 s-a transformat în școală comunală, iar în anul 1885 a luat ființă școala obligatorie de stat în limba maghiară, cu 195 de elevi. Prima școlă din Livadia și-a desfășurat activitatea în casa lui Păluț Dâlja
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Florinul austro-ungar sau guldenul austro-ungar sau forintul austro-ungar (în , , iar în ) a fost moneda Sfântului Imperiu Roman, a Imperiului Austriac, iar apoi a Imperiului Austro-Ungar din 1754, până la înlocuirea sa, în 1892 cu "Coroana austro-ungară", odată cu adoptarea "etalonului-aur". Odată cu introducerea "Conventionsthaler", în 1754, "florinul" / "guldenul" a fost
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
figurează în districtul Timișoara cu simbolul de "sat locuit". 1743 - Conscripția camerală amintește Moschnitz, în localitățile din districtul Timișoara. Se specifică faptul că este sat locuit de români, care în acel an au plătit eroriului o contribuție de 735 de forinți, precum și53/ 1/2 unități de dare pe cap și 38 ½ unități de dare pe avere. 1761 - Pe harta oficială a Banatului Timișan Moschnitza figurează cu simbolul de sat locuit de o populație ortodoxă. 1767 - Statistica parohiilor și a preoților
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
au pierdut drepturile și nu au mai făcut parte din națiunea secuiască. Exceptați de la serviciul militar acei secui săraci care au trăit pe pământul altor oameni ca funcționari sau ale căror bunuri a fost în valoare mai mică de 3 forinți. Ei au pierdut drepturile lor nobile după același regulament. Dupa [[secolul al XV-lea]], poporul secuiesc a devenit monopolizat de primele două clase. În 1511 și în 1519, secuii s-au revoltat împotriva comandanțiilor supremi. Libertatea secuilor, de asemenea, a
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
cu privire la noile instituții și a cerut națiunii donații pentru ajutorarea acestui muzeu. Parlamentul ungar a ajutat la dezvoltarea și mărirea spațiilor de expunere între anii 1832 - 1834. Astfel, Parlamentul a votat alocarea unui fond de o jumătate de milion de forinți pentru construirea unei clădiri noi pentru muzeu. În acest timp, Muzeul Național de Istorie al Ungariei a fost înființat oficial ca parte integrantă a Muzeului Național al Ungariei. Mai târziu, în 1846, muzeul sa mutat în locația sa actuală Múzeum
Muzeul Național al Ungariei () [Corola-website/Science/329541_a_330870]
-
Adormirea Maicii Domnului), încadrate de evangheliști. Pictura naosului nu are pisanie, despre ea aflând într-un act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc; altarul, 1860, pentru 40 de forinți, de aceiași meșteri, iar în 1861-1862, s-a zugrăvit biserica cu bolta, pentru 100 de forinți, numai de Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc; altarul, 1860, pentru 40 de forinți, de aceiași meșteri, iar în 1861-1862, s-a zugrăvit biserica cu bolta, pentru 100 de forinți, numai de Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația pictată, de factură populară, se remarcă prin vioiciunea paletei coloristice și revărsarea florilor. Se păstrează două
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]