431 matches
-
această lucrare este acela al căutării „sensului ontologic pe care-l are spiritualitatea ortodoxă și care a ferit-o de pericolul unei deontologii exterioare și de eticism, căci ceea ce vindecă „urâțeniile păcatului” nu e viața morală a omului, eticismul exterior, formalist, ci unirea, comuniunea cu Dumnezeu, împărtășirea cu harul necreat. Această comuniune sau împărtășire nu este altceva decât ființialitatea omului care crează un nou mod de viață, un etos divino-uman”. Studiul aduce expilicații în această direcție, prin faptul că autorul argumentează
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
această lucrare este acela al căutării „sensului ontologic pe care-l are spiritualitatea ortodoxă și care a ferit-o de pericolul unei deontologii exterioare și de eticism, căci ceea ce vindecă „urâțeniile păcatului” nu e viața morală a omului, eticismul exterior, formalist, ci unirea, comuniunea cu Dumnezeu, împărtășirea cu harul necreat. Această comuniune sau împărtășire nu este altceva decât ființialitatea omului care crează un nou mod de viață, un etos divino-uman”. Volumul aduce expilicații în această direcție, prin faptul că autorul argumentează
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
însă, spre localizarea lui psihologică-duhovnicească, omul patristic învață și proclamă adevărul soteriologic valabil în mod obiectiv, că dacă creștinul nu se luptă „până la sânge” („dă sânge și ia duh”) nu se poate mântui numai cu tainele Bisericii și ținerea exteriaoră, formalistă a tipurilor vieții religioase. În acest sens Sfântul Maxim va nota: „Cel care mai întâi nu s-a întors spre sine și nu s-a unit cu sine, prin lupta de scăpare a lui de patimile contrare firii (παρά φύση
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
cu mișcarea mai sus amintită. Recunosc, mie mi-a scăpat referința, poate și pentru că eram prea iritat de decupajul arbitrar și amatoricesc al primei secvențe (reîntâlnirea tată - fiu). Asta până mi-am dat seama că nu e vorba de pedanteria formalistă a unui nou venit în rândurile NCR. În primul rând, decupajul frust, antinarativ și fragmentar (în contra direcției clasice în cinema care folosește montajul pentru iluzia de continuitate, dar și în contra direcției curentelor neorealiste de a lăsa cadrele să curgă) rezonează
în București și în provincie () [Corola-blog/BlogPost/338488_a_339817]
-
însă, spre localizarea lui psihologică-duhovnicească, omul patristic învață și proclamă adevărul soteriologic valabil în mod obiectiv, că dacă creștinul nu se luptă „până la sânge” („dă sânge și ia duh”) nu se poate mântui numai cu tainele Bisericii și ținerea exteriaoră, formalistă a tipurilor vieții religioase. În acest sens Sfântul Maxim va nota: „Cel care mai întâi nu s-a întors spre sine și nu s-a unit cu sine, prin lupta de scăpare a lui de patimile contrare firii (παρά φύση
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
excludere a acestuia din noțiunea de spațiu minim locuit utilizată de art. 242 alin. (3) din Codul de procedură fiscală. ... 37. Trebuie avut în vedere faptul că simpla determinare a unor suprafețe ale construcției, pe baza unei interpretări restrictive și formaliste a dispozițiilor anexei nr. 1 din Legea nr. 114/1996, poate să conducă la imposibilitatea de a mai utiliza construcția cu destinația de locuință, ceea ce ar contraveni chiar scopului pentru care a fost instituită exceptarea de la executarea silită. ... 38
DECIZIA nr. 81 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278203]
-
de invidios. Pe mine, cel puțin, chestia asta mă indispune destul de mult pentru că nu se justifică cu nimic. Îmi face, de exemplu, o vizită incognito, fără măcar să mă anunțe în prealabil, ceea ce practic nu mă deranjează, pentru că eu nu sunt formalist. Sună la ușă, intră, eu îl poftesc cu mine în bucătărie, pentru că tocmai mănânc. - Ia loc, îi spun, să-mi termin porția și-ți stau la dispoziție, fac numaidecât și o cafea pentru fiecare... - Ce mănânci? Întreabă el suspicios. - Eh
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
lipsind cu totul din conformațiunea fizică și din originea amânduror ramurilor - tracoromînii deci au fost în evul mediu un popor foarte numeros, răspândit asupra întregei Peninsule Balcanice. Dar lipsa de cultură, căderea repede a regatului româno-bulgar, predominațiunea unui cler bizantin formalist care prefăcuse biserica nu în școală de bune-năravuri și de convingeri morale, ci într-o școală de amăgire a lui Dumnezeu și a conștiinței proprie prin formalități fetișiste, toate acestea au contribuit de-a amâna deșteptarea lor națională până în zilele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cohan/Shires. 1988 istorie narație Toolan. 1988 istorie text narație O'Neill. 1994 istorie text narație textualitate Îmi aduc aminte de "briciul lui Ockham" (conform căruia definițiile nu trebuie multiplicate dacă nu este absolut necesar) și mă întorc atunci la formaliștii ruși ori la Benveniste: modelul lor binar (fabula vs. sjuzet, histoire vs. récit) aduce claritate conceptuală în bună tradiție aristotelică și reafirmă un adevăr indubitabil, anume că ceea ce ne spune cu adevărat naratorul se reduce la o "fabulă"/ "istorie" cronologică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu cele non-verbale: cred că această prejudecată reflectă prejudecățile naratologiei înseși. M-am străduit să nu neglijez vreo direcție importantă: m-am inspirat din tradiția anglo-saxonă inițiată de Henry James și Percy Lubbock, tradiția germană venind dinspre Lämmert și Stanzel, formaliștii și semioticienii ruși, structuraliștii francezi și poeticienii din Tel Aviv; am luat în seamă studiile naratologice scrise de lingviști, psihologi, antropologi, istorici și cercetători ai inteligenței artificiale; și nu l-am uitat pe Aristotel. Totuși, mi-am trădat preferința față de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de un ACTOR diferit de cel ce reprezintă Subiectul. ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Propp 1968 [1970]. Vezi și DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. algebrizare [algebrization]. Opusul INSOLITĂRII. Dacă cea de-a doua, pentru Șklovski și formaliștii ruși, rezultă din tehnici (seturi de mijloace) care înstrăinează familiarul împiedicînd modurile automatizate de percepție, algebrizarea automatizează la maximum percepția și permite o economie maximă de forțe perceptive. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1983]. alocutor. Vezi RECEPTOR, DESTINATAR. alomotiv [allomotif
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
face parte din vreo diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. F fabulă [fabula]. Setul de situații și evenimente narate în ordinea lor cronologică; materialul de bază al ISTORIEI (opus INTRIGII sau SUBIECTULUI), în terminologia formaliștilor ruși. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. factori constitutivi ai comunicării [constitutive factors of communication]. Elementele care intră în orice act de comunicare (verbală) și sînt esențiale bunei sale funcționări. ¶Bühler izolase trei asemenea elemente: DESTINATORUL, DESTINATARUL și CONTEXTUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narative. ¶ Bal 1981b; Berendsen 1981; Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. insolitare [defamiliarization/ostranenie]. Înstrăinarea familiarului prin respingerea modurilor de percepere automatizate, ținînd de obișnuință. Pentru Șklovski și formaliștii ruși, insolitarea (ostranenie) surprinde scopul artei (literare): promovarea conștiinței de sine. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1972] [1983].Vezi și ALGEBRIZARE. instanță povestitoare [narrating instance]. Actul de a relata o serie de situații și evenimente și, prin extensie, contextul spațio-temporal
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sunete), sau morful față de morfem, sau ACȚIUNEA față de FUNCȚIE. ¶Bremond 1982; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Dundes 1964; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ALOMOTIV. motiv conex [bound motif]. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU, UN MIEZ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele conexe (în opoziție cu MOTIVELE LIBERE) sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența sa cauzal-cronologică. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motiv liber [free motif]. O CATALIZĂ; un SATELIT; un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
LIBERE) sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența sa cauzal-cronologică. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motiv liber [free motif]. O CATALIZĂ; un SATELIT; un eveniment secundar în INTRIGĂ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele libere (în opoziție cu MOTIVELE CONEXE) nu sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic, așa că eliminarea lor nu aduce modificarea coerenței cauzal-cronologice. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motivare [motivation]. 1. Rețeaua
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Sartre, Barthes). ¶Banfield 1982; Barthes 1968 [1972]; Bronzwaer 1970; Chatman 1978; Hamburger 1973; Ingarden 1973 [1978]; Pascal 1962; Ricoeur 1985; Sartre 1965; Weinrich 1964. prezentarea "nudă" a procedeului [laying bare]. Atrăgînd atenția la procedeu, tehnică sau convenție. După Tomașevski și formaliștii ruși, DEZGOLIREA PROCEDEULUI (în opoziție cu MOTIVAȚIA) subliniază caracterul guvernat de convenție al textului, ficționalitatea, natura sa literară. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965b [1975]; Tomashevsky 1965 [1973]. prim-plan [foreground]. Ceea ce se află sub lupă, ceea ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de suprafață corespunde DISCURSULUI. ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965; van Dijk 1972; Füger 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură superficială. Vezi STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ. subiect [sjužet / subject]. În terminologia formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1975. Le Pacte autobiographique. Paris: Seuil. [Lejeune. 2000. Pactul autobiografic. Trad. Irina Margareta Nistor. București: Univers.] . 1982. The Autobiographical Contract. In Todorov, coord. French Literary Theory, pp. 192-222. Vezi Barthes 1982. Lemon, Lee T., Marion J. Reis, coord. 1965. Russian Formalist Criticism. Lincoln: University of Nebraska Press. Lévi-Strauss, Claude. 1963. Structural Anthropology. Trad. Claire Jacobson, Brooke G. Schoepf. New York: Basic Books. [Lévi-Strauss. 1978. Antropologia structurală. Trad. J. Pecher. București: Editura Politică.] . 1965-71. Mythologiques. 4 vol. Paris: Plon. Liddell, Robert. 1947. A
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
toți să reușim să ne apropiem de sărbătoare prin „substanța” ei religioasă (din indiferență, din ignoranță, din necredință, din rea-credință), dar ocultarea acestui aspect conduce la o depreciere a sărbătorii Înseși, la o sărăcire sau pervertire subiectivă, prin atitudini strict formaliste, consumiste și materialiste. Sărbătoarea creștină Își are un duh al ei, de care ființa ar trebui să se lasă cuprinsă. Sărbătoarea generează o metafizică prin care eul se regăsește sau se Împlinește. Există o pedagogie a raportului nostru față de sărbătoare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
théorie de la poésie, c'est-à-dire d'un genre littéraire qui est sans doute le plus littéraire donc le plus rhétorique de tous "342. De même, Aron Kibédi Varga, partant de la notion d'" étrangeté ", terme mis en relief par l'école formaliste russe, propose la création d'une " poétique dialectique ", c'est-à-dire " une poétique en mouvement, qui se fonde sur leș notions dialectiques du rythme et de l'étrangeté ", à partir de laquelle on pourrait établir quelles șont " leș constantes poétiques "343
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a aprecia, care îl pune în chip fatal în contradicție cu cei care nu țin seama de dimensiunea etică a operei. Sau, cum spunea el în alt loc, cu „volumul moral” al scrierii. Asta înseamnă mai toată școala critică zisă formalistă, structuralistă și poststructuralistă. După decembrie 1989, C. a luat apărarea unor mari valori ale literaturii române (Tudor Arghezi, Marin Preda, Marin Sorescu) în fața valului de contestație și a apărat, în genere, valorile democrației, demonstrând un talent polemic (în latura cu
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
perspectiva intermedierii. Un element comun al acestor tipuri de texte este faptul că intermedierea încă nu a căpătat expresie în ele sau este exprimată doar parțial. Astfel, acestea reprezintă texte care se apropie de gradul zero al intermedierii. Spre deosebire de încercările formaliste și structuraliste de reconstruire a unui model pentru "narațiunea fără intermediere" cu ajutorul conceptelor precum fable (versus sujet) sau histoire (versus discours)67, metoda mea are avantajul că nu se bazează pe ipoteze teoretice, ci, mai degrabă, pe exemple textuale concrete
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
auctorială la cea personală, 282-292 la Jane Austen, 285 și narațiune la persoana întîi, 320-328 și situație narativă auctorială, 328 și timp prezent, 68, 172 strategie de prezentare, 204 strategii narative, 227-228, 231 structura conținutului, metonimică metaforică, 340 structuralism, teorii formaliste, 24, 29, 42, 51, 86, 92, 112 structură de suprafață structură de adîncime, 228 structură narativă, 18, 42, 96, 122, 124, 168 subiectivizare, 196 sujet, v. fable tehnică de tip "camera eye", 338-344 tehnica omisiunii, 280 telling-showing, 11-12, 87, 190
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în: Russischer Formalismus. Texte zur allgemeinen Literaturtheorie und zur Theorie der Prosa, München, 1971, 161-167; și Irwin R. Titunik,,,Das Problem des "skaz". Kritik und Theorie", în: Erzählforschung 2, Göttingen, 1977, 114-140. 25 Viktor Șklovski, "Arta ca procedeu", în Russian Formalist Criticism: Four Essays, Lemon și Reis (ed.), p. 12. 26 Vezi Uspenski, Poetics, 131. 27 Vezi mai sus, p. 26, nota 1. 28 Vezi Philip Collins, A Critical Commentary on Bleak House, Londra, 1971, 30. 29 Vezi Ian Watt, The
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care încă necesită studiu intensiv. 66 Robert Weimann, "Erzählerstandpunkt und "Point of View". Zur Geschichte und Ästhetik der Perspektive im englischen Roman", Zeitschrift für Anglistik und Amerikanistik 10 (1962), 379. 67 Prima referire a criticii "occidentale" la opoziția fable-sujet a formaliștilor ruși apare la R. Wellek și Austin Warren, în Theory of Literature (1949, 226 și 336), Harmondsworth, 1970, 218 ș.u. Referiri la lucrări mai recente legate de opozițiile fable-sujet respectiv histoire-discours se găsesc în Wilhelm Füger, "Zur Tiefenstruktur des
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]