799 matches
-
timp al managerilor; . multilaterală derulată între un manager și mai mulți subordonați, folosită pe scară largă, îndeosebi prin ședințe. Funcția de coordonare conferă Sistemului de management al calității suplețe, flexibilitate, adaptabilitate și creativitate. Coordonarea este funcția managementului, cel mai puțin formalizată, depinzând în mare măsură de potențialul managerilor de a întreține o atmosferă favorabilă comunicării și colaborării cu subalternii succesul fiind asigurat în mare măsură de cunoașterea și antrenarea resursei umane. În cadrul unei organizații, informațiile cu privire la eficacitatea sistemului de management al
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
să fie o unitate deschisă. În Noi, particula și lumea, a cărei primă ediție a apărut în 1985, am ajuns la concluzia, fondată pe teorema lui Gödel, că, în măsura în care teoria unificată a interacțiunilor fizice va fi axiomatică și în întregime formalizată, ea va fi necesarmente incompletă. Prin urmare, ambițiosul proiect al unei Teorii totale (Theory of Everything), vis de unificare împărtășit de marea majoritate a comunității fizicienilor teoreticieni, nu ar putea reuși vreodată. Am fost fericit să constat că Stephen Hawking
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
autori le mai adaugă încă două: claritatea și coerența 78. Pentru a vedea dacă dreptul este un sistem, trebuie să stabilim dacă aceste trăsături îi sunt proprii. Astfel, pentru a fi clar, sistemul trebuie să fie logic, adică axiomatic și formalizat. Dar, indiferent cât de atrăgătoare poate părea perspectiva unui drept perfect logic, e nu poate fi susținută, fiindcă "sistemul juridic nu este, în fond, un sistem de propoziții teoretice, de axiome, deci de propoziții evidente care nu mai cer demonstrație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de transmitere și reproducere culturală. Se structurează de la sine anumite ocazii de perpetuare a ceea ce se dovedește a fi valoros. Acestea reprezintă anumite ipostaze culturale ingenue și sunt congruente cu seturile de valori pe care le reprezintă (sunt evanescente, slab formalizate, puternic contextualizate, cum ar fi obiceiurile, cutumele, mentalitățile etc.) și se caracterizează prin faptul că sunt imediate și cu efecte de durată. Sunt flexibile și dau seama de o realitate vie, ce vine În Întâmpinarea unor cerințe hic et nunc
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este mult mai evidentă, fiind puternic personalizată, legată de un personaj concret, aflat În preajmă, adulat sau iubit („Bunicul mi-a spus!”, „Și mama susține acest lucru!” etc.). Pedagogia populară s-a ivit și s-a impus Înaintea celei instituționalizate, formalizate. Transmis intuitiv sau pe cale orală, ethosul pedagogic acompaniază În mod evident Întreaga existență a individului, din leagăn până la mormânt. Nimic din ceea ce Întreprinde omul nu scapă scrutării acestei angajări paideice. Pedagogia bunului-simț nu strălucește prin exemplaritatea sa teoretică, ci prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o performare transformativă, care dezvăluie sistemele de clasificare, categoriile și contradicțiile majore ale proceselor culturale. (V. Turner, 1977, p. 77) ...o activitate socială stilizată, repetitivă, care, prin folosirea simbolurilor, exprimă și definește relațiile sociale. (C. Lane, 1981, p. 11) Model formalizat al acțiunilor simbolice, cu scopul de a organiza sau controla relațiile ierarhice dintre diferitele nivele ale unei structuri. (T.S. Turner, 1977, p. 62) ...ritul este, mai presus de orice o afirmare a diferenței ș...ț; ritul reprezintă crearea unui mediu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Smith, 1987, p. 109; L.-V. Thomas, 1991, p. 379; R. Winthrop, 1991, p. 245 etc.) relevă câteva note constante, esențiale pentru circumscrierea manifestărilor rituale - caracterul primordial al acțiunii (În raport cu mesajele verbale), implicarea corpului și punerea În scenă (performarea), caracterul formalizat al gesturilor (repetitive, standardizate, obligatorii), dimensiunea tradițională (precodate, nereflectate), eficiența simbolică (fără legătură necesară cu cea empirică), rolul social (funcția de coeziune, reflectare, controlare a schimbării etc.). Într-o formă mai explicită, aceleași valori fundamentale răzbat și din analizele construite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor, simbolismul sacral, aspectul performativ), iar D. Kertzer (2002, pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul este acțiune, nu numai gândire
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din gradul de formalizare: ceremoniile sunt mai strict reglementate (dimensiunea repetitivă, predictivă și standardizată este mai evidentă) și, prin formalizare, ele impun și legitimează ordinea socială și structurile de putere deja existente. În acest sens, politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor etc. În schimb, riturile de contestare, inițierile, carnavalul, sacrificiile sau pelerinajele, deși structurate conform unui model În general cunoscut, au un caracter mai puțin formalizat, permit o mai mare libertate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor etc. În schimb, riturile de contestare, inițierile, carnavalul, sacrificiile sau pelerinajele, deși structurate conform unui model În general cunoscut, au un caracter mai puțin formalizat, permit o mai mare libertate de performare și includ elemente de negare a ordinii sociale. Dintr-un alt punct de vedere J. Honnigmann (1964, p. 82) sugerează ideea că ceremoniile se individualizează prin caracterul elaborat, complex și solemn, În timp ce riturile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comportamentului, este omniprezent, difuz, neasociat unor momente, locuri, situații excepționale. Astfel, eticheta, protocolul, „bunele maniere”, formele de „etalare” a persoanei nu ar fi altceva, pentru cercetătorii fideli modelului lui Goffman, decât o subclasă a manifestărilor rituale. Faptul că aceste manifestări formalizate au ca principal rost facilitarea comunicării În interiorul unor grupuri sociale le apropie (În plan funcțional) de așa-numitele ritualizări ale comportamentului animalelor. Aplicarea termenului ritual la comportamentele diferitelor specii de mamifere, păsări și pești Își are originea În teoriile etologice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai mult de comportamentul colectivității decât de reacțiile indivizilor. Aceste specii au trebuit să dezvolte mecanisme de semnalizare, iar acest lucru s-a făcut prin modificarea comportamentelor de hrănire, atac, apărare etc. Astfel, ...comportamentul ritualic reprezintă un set de acțiuni formalizate care implică doi sau mai mulți indivizi, aflați Într-o relație de comunicare activă și reciprocă, având un comportament structurat, stereotip și repetitiv de-a lungul timpului, produs prin coordonarea membrilor pentru atingerea unui scop sau unei acțiuni sociale (Ch.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi transpuse integral În alt mediu). Mesajele transmise de aceste rituri sunt unele autoreferențiale, care permit comunicarea la nivelul unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vol. XI, p. 489), rugăciunea trebuie Înțeleasă simultan ca: a) text: un ansamblu de formule verbalizate; b) act: un ansamblu de gesturi; c) subiect: o parte a unei doctrine și a unor practici religioase. Ca text, rugăciunea poate fi strict formalizată (eficiența ei depinde de respectarea formei canonice) sau poate fi improvizată din formule religioase și expresii ad-hoc. Ea cuprinde trei secvențe majore: a) invocarea, prin care divinitatea este numită (cu toate detaliile legate de istoria și faptele ei) și glorificată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un caracter ritualic evident (inaugurări și comemorări), altele ținând de protocolul politic (primire solemnă, Înmânarea unor decorații, discursuri), iar altele fiind gesturi situate Între etichetă și efuziunea sinceră (Îmbrățișarea unei fetițe orfane, oferirea unor cărți cu dedicație). Actele ceremoniale, deși formalizate, au suscitat o emoție sinceră din partea participanților, În primul rând pentru că ele căpătau o rezonanță aparte prin integrarea În contextul local (Mitterand lucrase timp de 30 de ani cu lideri politici locali și era bine-cunoscut oamenilor din regiune. Acum, el
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Abélès, „ritul nu suscită, ci presupune adeziunea” (1990a, p. 132). Și orice vizită oficială funcționează după principiul procesiunii, astfel Încât centrul consacrator transmite puterea sa periferiei pe care o străbate. Acest fapt este o garanție a emoției și adeziunii la gesturile formalizate și arhicunoscute ale oricărei inaugurări: ea devine „inaugurarea noastră”, consacrată „pentru noi” de o figură care reprezintă centrul (religios sau/și politic), care performează ritualul, În acest moment și În acest loc, numai pentru publicul prezent și dornic să participe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ziarele care povesteau ce se Întâmplă pe străzi” (S. Newman, 1997, p. 187). Desigur, nu toate manifestările de stradă sunt constructe ritualice. Putem vorbi Însă de un caracter ceremonial evident atunci când ele se Înscriu Într-o „istorie”, fiind deci repetitive, formalizate și Încărcate de elemente simbolice. După Danielle Tartakowski (1998, p. 221), demonstrația ...se distinge de alte forme de luptă sau de exprimare prin faptul că se Înscrie Într-un lanț ce integrează fiecare eveniment singular În istoria tuturor manifestărilor anterioare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru a depune mărturie despre unitate și despre comuniune. ș...ț Prin formele sale repetitive, reuniunea celebrează armonia, respinge diferența - și, de aceea, poate fi considerată un ritual” (Y. Pourcher, 1990, p. 89). Structura reuniunii politice este una rigidă, intens formalizată: ordinea intervențiilor, lungimea discursurilor, conținutul și, deseori, reacțiile publicului sunt stabilite cu minuțiozitate. De aici derivă caracterul „regizat” al acestor manifestări - forța și unitatea unui grup politic sunt afirmate tocmai prin caracterul impecabil, fără erori și improvizații al reuniunii. Analizând
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sistem omogen, devin suficient de mari pentru a se pune problema controlului și minimizării lor. Urmărirea lor se face cu dificultate din cauza faptului că aceste costuri sunt disipate într-o serie de componente ce rezultă din activități subtile și slab formalizate. Exceptând câteva legături reprezentative la vârful piramidei, în special cea care îl implică pe executivul principal, costul celorlalte legături sunt estimate într-o plajă largă. În pofida acestor probleme de cuantificare se cunosc direcțiile în care trebuie acționat pentru diminuarea costurilor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
grupării este asociată grupelor de firme, juridic independente, dar cu același proprietar principal, compensând astfel vidul de legislație, asociat holdingului. În țările Asiei de Sud-Est (în special Japonia și Coreea de Sud) grupurile au structuri complexe și relații sofisticate, dar nu neapărat formalizate. Metoda intuitivă de segmentare strategică operează cu aceleași concepte ca și metoda analitică, dar fazele inițiale își pierd din structurarea liniară și sistematică a demersului. Existând o organizație cu un set de activități, ce se traduc în produse, și o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cititului. Specia presupunea cu necesitate, în formele ei genuine, tradiționale, coprezența în timp și spațiu a emițătorului (povestitorului) și destinatarului (ascultătorilor) mesajului, pe când comunicarea dintre romancier și cititorii săi se realizează mediat, prin mijlocirea textului scris. Efect al oralității, caracterul formalizat este vădit la toate nivelele, de la cel de suprafață (formulele) până la cel de adâncime (structura). Mărci categoriale, formulele de început (inițiale) și de sfârșit (finale) încadrează narațiunea, delimitează povestea de comunicarea cotidiană, obișnuită, ceea ce face ca b. să fie socotit
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
ca nu există o teorie generală a dezvoltării, ci doar curente de idei sau, în cel mai bun caz, din punct de vedere epistemologic, abordări conceptuale. Prin urmare, evidențierea unei contribuții cantitative a capitalului uman necesită recurgerea la un cadru formalizat cum este cel oferit de teoria creșterii economice. Altfel spus, a estima ca x% din rata de creștere economică se datorează acumulării de capital uman, implicit educației și formării profesionale, înseamnă a “contabiliza” sursele de creștere economică. Evident, “contabilitatea“ creșterii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
datorită soluției oferită pentru explicarea “rezidualului” din modelele tip solow, dar si accentul pe importanța economică a educației si formării profesionale, ea a influențat decisiv dezvoltarea modelelor de creștere “endogenă”. Capitolul al 3-lea, “Modelul Capitalului Uman”, expune în manieră formalizată ideile teoriei inițiale a capitalului uman, așa cum au fost acestea consacrate în lucrările economiștilor din “Scoala de la Chicago”, dar și evoluțiile ulterioare, mai ales de la jumătatea anilor '80 încoace. Arătând că fondatorii teoriei au urmărit obiective distincte, autorul avansează câteva
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este principalul factor de creștere a productivității, nivelul de cunoaștere, competență și calificare relevant se acumulează în educația formală, investițiile în capitalul uman sunt mai rentabile decât investițiile în capitalul fizic, etc. Toate acestea sunt expuse într-o manieră relativ formalizată, segmentându-se materia de studiu în două categorii analitice: -efectele educației asupra veniturilor și creșterii; -efectele sănătății asupra veniturilor și creșterii economice. Capitolul al 4-lea - Analiza contribuției capitalului uman la dezvoltarea economică -, propune, întrucâtva, verificarea teoriei capitalului uman, prin
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
prețurilor relative, cu toate că de atenție s-au bucurat și schimbările tehnologice și informaționale. Teoria informației imperfecte este strâns legată de cea a costurilor de tranzacție, din moment ce costurile informației constituie o parte însemnată a costurilor de tranzacție. Însă, ea este mai formalizată, operând cu ipotezele și conceptele echilibrului neoclasic. A pus în evidență implicațiile comportamentului strategic în condiții de informație asimetrică. Teoria informației imperfecte furnizează predicții despre design-ul contractelor, acordând mai multă atenție detaliilor privind termenii și condițiile variatelor aranjamente contractuale
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]