25,767 matches
-
o deplasare a accentului de pe estetic (Maiorescu, Lovinescu, Călinescu) pe spiritual. Sub egida lui Nae Ionescu, actul cultural devine la "criterioniști" în speță experiență, autenticitate, inițiere, surclasînd construcția migăloasă, sistemul rigid, limitativ. Exponenții "noii generații" "preferă tencuielii raționaliste flacăra lirică. Formularea spontană și neînflorată ia locul potrivelii de cuvinte". Ei vor să ia cunoștință de viață "nu prin mediere livrescă, ci, conform principiului năist, la sursă". Ar fi de observat, în marginea aserțiunilor d-lui Dan Ciachir, că, în fond, "autonomia
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
atingerea originalului traducerii; copiști și cititori români, circulația manuscriselor, rezultatele copierilor succesive; dacă există paralele între texte și mărturiile orale” . Rar mi s-a întâmplat să întâlnesc un comentariu de asocieri, de speculații filosofice și filologice, de identificări constituit în formulări de strictețe matematică, în același timp sinteză vie, de o paradoxală coerență. Textul studiului introductiv se impune printre altele, prin reevaluări și confruntări orientate spre convergența cu contemporaneitatea. Mișcarea Cătălinei Velculescu printre manuscrise exprimă o confortabilă mișcare între simplu și
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
comentate în aceeași direcție a stabilirii unui pact autobiografic, toate cele trei eroine fiind proiecțiile a trei iubiri ale lui Holban. În celelalte capitole ale cărții Nicolae Florescu propune noi chei de lectură ale romanelor, pe care le rezumă în formulări pertinente: O moarte care nu dovedește nimic, „cartea unei crime psihologice”, sau Ioana - carte a iubirii și a morții sintetizate în aceeași experiență. Dintre cele trei romane, Nicolae Florescu are o slăbiciune pentru Jocurile Daniei, roman al singurătății, „parabolă narativă
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
au cultura necesară s-o primească. Astfel, se realizează numai expresia coborîrii la mentalitatea ignoranților, o depășire a folclorului unde s-ar integra prezumtiv și fără nici o ocolire, de-a dreptul în zonele subsidiare prostului gust”. Revolta conținută în atari formulări ca și colaborarea poetului la ziarul Dreptatea nu puteau duce la alt rezultat decît la excluderea sa din viața culturală și, ulterior, întemnițarea. Fragila sa ființă longilină, cu o carnație redusă la minimum, n-a putut suporta crunta detenție care
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
personalități pe care am fi fost tentați să le credem pe deplin cunoscute sau, cel puțin, lipsite de surprize. Coșbuc, artist livresc Ideea care străbate micul studiu monografic al lui Andrei Bodiu este una singură, reluată, iar și iar, în formulări diferite sau repetitive: Coșbuc nu este, așa cum îl eticheta Gherea, un poet al țărănimii, ci, dimpotrivă, un artist livresc ale cărui scrieri se subordonează idealului de estetizare a lumii. Așa cum se va strădui autorul să demonstreze, estetismul constituie baza viziunii
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
dacă ne întrebăm câți dintre cititorii avizați de azi mai au nevoie să fie convinși de faptul că arta în general este departe de a fi mimetică la modul fotografic. Corespondențe Poezia domnului Grigurcu este una a paradoxului și a formulărilor oximoronice. Versul său curge în direcții neașteptate, cu binecunoscuta propensiune către comparația care pune în relație intimă imagini și registre disparate. Poemele cuprinse în volumul Natură moartă și vie au virtuți de haiku și sfidează prin formulări neobișnuite materialitatea lucrurilor
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
paradoxului și a formulărilor oximoronice. Versul său curge în direcții neașteptate, cu binecunoscuta propensiune către comparația care pune în relație intimă imagini și registre disparate. Poemele cuprinse în volumul Natură moartă și vie au virtuți de haiku și sfidează prin formulări neobișnuite materialitatea lucrurilor, instaurând o ordine poetică în răspăr cu logica mundană. Privirea se focalizează adesea asupra amănuntului minimalist, pentru ca, în momentul următor, să se deschidă spre spații largi, necuprinse, cu un firesc aproape ludic: „Trebăluiește prin parc/ un copac
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
vă faceți? Vă spun eu: vă faceți de râs!” (reflex.ro). Mesajele de corectare pot fi chiar foarte personale: „te rog frumos scrie și tu mai corect gramatical pt. că de foarte multe ori o virgula, un «i» sau chiar formularea întregii fraze înseamnă destul de mult. Sper să nu mi-o iei în nume de rău” (softnews.forum). Desigur, cei care intervin sînt persoane instruite - care au acumulat probabil cunoștințe lingvistice pentru diverse examene, probe, teste (lucru care se vede uneori
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
Nu știu în ce măsură aceste schițe și povestiri publicate la aproape două decenii de la presupusa lor redactare au suferit în timp modificări stilistice și/sau de conținut (cel puțin la nivelul expresiei se pot bănui unele intervenții pe text pentru că există formulări neobișnuit de fruste, imposibil de imaginat în climatul literar al anilor ’80, aflat într-o luptă permanentă cu cenzura ceaușistă și devenit celebru tocmai prin importanța - cu incontestabile valențe stilistice - acordată eufemismului). Este greu de spus, de aceea, dacă într-
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
Sentința proferată împotriva monoteismului rămîne antologică pentru maniera polemică “în bloc” a lui Houellebecq: “Plus une religion s’approche du monothéisme songez-y bien, cher monsieur -, plus elle est inhumaine et cruelle” (p. 261). Aserțiunea citată, gravă, nu suferă de o formulare scandaloasă. Dar Houellebecq știe să treacă fără regrete de la opinii critice la altele cinice și, la urmă, vulgare. De la batjocura de un absurd negru cu care-i acoperă pe artiștii contemporani -swiftianisme mult hiperbolizate cu efect senzitiv imediat (este introdus
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
egal la egal cu cărțile lui Booth, Genette ori Dolețel. Redactată cu un talent aproape romanesc, cartea pune la îndemîna studioșilor literaturii un fel de compendiu asupra evoluției artei romanului, un compendiu ce va deveni, pe măsura trecerii timpului, indispensabil. Formulări ingenioase, strălucitoare și personale îi fixează pe marii romancieri europeni ai tuturor timpurilor ca niște etichete definitive, comparabile cu cele ale unei enciclopedii. Avem concomitent prin această carte un eseu fastuos și un manual universitar, în cel mai bun sens
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
observă că dincolo de lexicul provenit din fondul principal de cuvinte al limbii de lemn din perioada ceaușistă („atmosfera efervescentă și fecundă”, „angajare poetică”, „marele angajament istoric al țării”), frazele sunt complet ambigue la nivelul judecăților. Nu e deloc clar dacă formularea „epocă bogată în valențe prezente și posibilități latente” spune ceva despre respectivul timp prezent și, mai ales dacă spune ceva de bine așa cum s-ar putea crede din sonoritatea bombastică a cuvintelor. Luați fiecare cuvînt în parte, cîntăriți-i atent sensurile
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
prezent și, mai ales dacă spune ceva de bine așa cum s-ar putea crede din sonoritatea bombastică a cuvintelor. Luați fiecare cuvînt în parte, cîntăriți-i atent sensurile și vedeți dacă în final înțelegeți ce vrea să spună tînăra poetă. Singura formulare clară din cele două fraze citate este că „epoca... are poezia pe care o merită și care o reprezintă”. Ceea ce, în fond este la fel de ambiguu. Voluntar sau involuntar, Magda Cârneci reușește performanța de a răspunde cu exaltare și prolixitate la
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
structuri de stări, a unor sisteme de stări. « Starea» reprezintă aspirația mea, tema meditațiilor mele scenice. Obișnuiesc chiar, în notele mele, ca un mod de lucru, să încerc să «enunț» stările, să mă apropii de o conceptualizare a lor... Schițez formulări ca «demnitatea sărăciei absolute» - Inima mea este pe înățimi de Saroyan - sau un decor «al imensei prostii», «al stupidității» - Căsătoria și, respectiv, Revizorul.” Am avut bucuria să citesc zilele acestea o carte, unică pînă acum la noi din punctul de
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
la versurile tricolorului - n.n.), dar destul de puternic ca să și-o impună” (p. 120) este reprodusă prin procedeul copy/paste și la pagina 245. Subtila demonstrație despre cei trei C pe care se baza regimul Ceaușescu (clanul-clica-camarila) apare, exact în aceeași formulare la pagina 98, dar și la 147, spre a nu mai vorbi de vrăjitoarea „reprezentantă a minorității majoritare”, „care a făcut facultatea la Djuna” (vezi paginile 136, 155 și 220). În pofida greutăților de tot felul cu care se confruntă fiecare
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
a discursului” (p. 85). Scrisul fragmentat, condensat, eliptic al lui Andrei Pleșu obligă cititorul la o lectură interactivă. Enunțul judecăților sale (niciodată demonstrația nu e dusă pînă la ultima consecință) este pentru cititor o invitație la dialog, îl obligă la formularea propriilor sale opinii, convergente sau divergente cu cele ale autorului. Ne place sau nu ne place scrisul lui Andrei Pleșu, îi împărtășim sau nu opiniile, un lucru este cert: fiecare frază a sa are meritul incontestabil de a da de
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
dacă Puterea actuală păstrează ca linie directoare acel mobilizator “noi muncim, nu gândim”. Utilizarea din ce în ce mai largă a testelor de tip grilă la examene este și ea de prost augur: acestea pot atesta un nivel de cunoștințe, nu însă capacitatea de formulare și creativitatea. Or, școala nu se limitează la transmiterea și fixarea unor cunoștințe și la crearea unor deprinderi: ea trebuie să contribuie decisiv la formarea gândirii și a caracterului. A diminua ponderea disciplinelor spiritului în școala românească va avea efecte
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
vrăjitoresc continuă să amestece stilul basmelor - "fusul fermecat" - cu exprimările inculte, eventual pleonastice - "mediatizată în toată mass-media" și cu un registru modern, neologistic, cult: "declin în afaceri", "boli inexplicabile" (JN 3003). Funcția convențională a anunțurilor nu este totdeauna transparentă din formularea lor, așa că precizările care apar uneori furnizează indicii semnificative asupra presupozițiilor din texte: între anunțurile de vânzări, folosirea persuasivă a particulei chiar pune în dubiu sinceritatea tuturor celorlalte mesaje: "Novaprest chiar vă cumpără apartamentele"; "Novaprest chiar cumpără case, apartamente, vile
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
Academia Română i-a solicitat directorului să trimită propuneri pentru doctorat. Ei bine, contrar tuturor așteptări- lor, singurul propus a fost subsemnatul, cu toate că mai erau destui tineri apreciați cu state de serviciu mai bogate. G. Călinescu mi-a fixat ca lucrare formularea unui răspuns documentat la întrebarea dacă autorul tetralogiei Țăranii, polonezul Wladyslaw St. Reymont l-a influențat pe Liviu Rebreanu când a scris romanele Ion și Răscoala. Rezultatul cercetărilor întreprinse s-a constituit în monografia Reymont (1966), în care originalitatea scriitorului
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
literar a cărui voce originală ne-am aștepta să o auzim. Disocierea între cele două categorii vine, după cum știți, de la Călinescu și, deși în multe cazuri nedreaptă și jignitoare, surprinde totuși cel mai bine condiția cărții de față. Domină aici formulările descriptive, subtilitățile „de bun-simț", aprecieri critice valabile dar catacretice, într-un cuvânt, tot ce ar trebui să afle un elev în legătură cu proza lui Voiculescu și categoria magicului. Cititorul oarecum inițiat, însă, nu are parte de prea multe revelații hermeneutice. Capitolul
Înapoi la magia textului by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13895_a_15220]
-
rece de sub picioare și plictiseala de fiecare clipă de la birou și pentru sfârșitul de lună de la concedierea mea și pentru cele 94 de trepte pe unde Marta își târăște trupu-i amorțit în fiecare seară și cele opt ore petrecute cu formulare și cu hârtie de calc. Pentru că de data asta chiar că m-a auzit și cu toate că mă întreabă, cu glas melodios, ce faci, iubitule? știu că nu este normal ca această fosfenă să încerce să iasă pe unde nu se
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
Neagoe, fotografia lui Miron Kiropol ș.a.), enciclopedia înglobează în cele peste șapte sute de pagini de text aproape opt sute cu indicii finali o întreagă viață a unei emigrații diverse, răspîndite în patru continente, pe care cifrele și enunțurile lapidare, caracteristice unor formulări de dicționar, sînt totuși capabile să o sugereze: nenumărate încercări de publicare a unor reviste, multe cu o viață efemeră ca și resursele din care se hrăneau, organizații și grupări culturale care încearcă să suplinească lipsa publicului și a atmosferei
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
existențiale ale Marthei Bibescu, cariera autoritară a Monicăi Lovinescu și grava agresiune instrumentată de Ceaușescu personal căreia i-a căzut victimă și multe altele; cititorii vor gusta cu deliciu nu numai amploarea și rigoarea documentației, dar și capacitatea sugestivă a formulărilor, culoarea scenelor evocate cu mijloace economice, dar cu perfectă stăpînire a mijloacelor căci Florin Manolescu nu este aici numai istoricul literar sagace și elaborat din cartea sa binecunoscută despre Caragiale, ci și prozatorul care-și regizează savant construcțiile epice din
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Cătălin Constantin Gombrowicz, meditînd asupra sincerității scrierii memorialistice și a literaturii: „Nu mă arat așa cum sînt, ci așa cum vreau să fiu." Citatul e unul „de gradul doi" pentru că îl preiau din Să fie binecuvîntați, cartea lui Maurice Nadeau, care redă formularea, adăugînd: „I se întîmpla totuși să-și vorbească lui însuși, în secretul conștiinței sale, fără teama de a fi citit de alții, dovedind acea luciditate pe care o avea la un nivel eminent." Dar nu despre Gombrowicz va fi pagina
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
chiul, nimeni nu se pricepe la ceea ce face, iar haosul tinde să se generalizeze. Cînd aud asemenea sentințe, exprimate de oameni care, altfel, par a avea scaun la cap și chiar au, arunc întrebarea "Din ce statistici reiese asta?" În formulări diferite, răspunsul e că asta se cunoaște de la distanță. Se vede (Mă trezesc și luat peste picior că eu, ziarist, nu sînt în stare să observ asemenea evidențe.) Cum se ajunge la asemenea portrete robot? Cu țăranul puturos e simplu
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]