6,212 matches
-
pur familiare, pentru că și acestea sînt marcate de unele particularități regionale: "oricine se înscrie în databaza noastră (trebe și ceva formal, cu semnătură etc.)" (lug.ro); "trebe musai!" ("carte de oaspeți", timișoara.net); "pentru un poster cool trebe scanat filmul" (forum.alpinet). Și mai puternic regionale (dar destul de rare) sunt variantele fonetice trebă și trăbă, reconstituibile chiar în texte din Internet care nu folosesc semne diacritice (ca și în alte cazuri, le-am introdus în citate pentru a ușura lectura textului
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
limba-sursă ("caracter, aspect tehnic"): "nu le place grafica site-ului sau mai știu eu ce altă tehnicalitate" (books.dreambook); "Legea 10/2001, luată în ansamblu, cu toate defectele ei de tehnicalitate care împiedecă anumite restituiri (...) este totuși un pas" (FRL = Forum "România liberă"); "să intrăm puțin dacă vreți în substanța, în funcționalitatea, în tehnicalitatea acestui proiect de lege" (mae/ presa). Cele mai multe atestări apar cu forma de plural a cuvîntului, care capătă adesea conotații depreciative, devenind un sinonim modern pentru vechile și
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
funcționalitatea, în tehnicalitatea acestui proiect de lege" (mae/ presa). Cele mai multe atestări apar cu forma de plural a cuvîntului, care capătă adesea conotații depreciative, devenind un sinonim modern pentru vechile și familiarele chițibușuri sau chichițe: "majoritatea argumentelor în contra prezentate pe acest forum se reduc la "tehnicalități" irelevante" (FRL - 15.03.2002); "apropo, am un asociat (...) și dacă vreți să discutați despre tehnicalități, el este omul vostru. Eu nici măcar nu știu exact cum expune camera" (fotomagazin.ro); "fără să se bage în tot
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
există, și dacă nu greșesc el a apărut chiar înaintea celui din Franța. Au existat acele "Philosophische Praxen", un fel de alternativă la psihoterapie. Primele s-au înființat în anii '80 și ele și-au propus să readucă filozofia în "forum", ca pe vremea lui Socrate.
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
Zizi din Nostalgia lui Cărtărescu (Rem)... Desigur, această schiță bibliografică are grave omisiuni. O sursă de informare pentru situația actuală reală (pînă la anchetele și cercetările de teren pe care poate că se va decide cineva să le facă!) sînt forumurile din Internet; exemplele care urmează provin din mesaje păstrate în liste de discuții (majoritatea din lunile iunie-august 2002, din FanClub Forum). Surprinzător, persoane de vîrste neprecizate, care par (abia) crescute în plină eră informatică, dominată de jocurile pe calculator, vorbesc
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
de mult, necuprins în DEX, verbul a înnumăra apare, surprinzător, în contexte tehnice: „printre tehnologiile de vîrf se înnumără Desktop Communication” (ro.kde.org), „uneori când înnumără megii de ram mai dă și câte un «Memory test failed»” (computergames.ro/forum); alteori, stilul este publicistic - “M.M. crede că în perioada postbelică au funcționat patru canoane literare, I.S., în schimb, înnumără cu un steag mai puțin” (adevarul.kappa.ro) -, standard, vag bisericesc - „printre oaspeți s-au înnumărat profesori universitari, studenți și numeroși
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
agramate. Tocmai în asemenea condiții extreme e interesant să vedem în ce măsură rezistă ideea de normă și cum, din interiorul polifoniei haotice, apar mișcări de autoreglare. Există, mai întîi, acțiunea practică și oarecum instituționalizată: „administrațiile” unor pagini web și ale unor forumuri decid să corecteze mesajele și fac apeluri, mai severe sau mai sceptice, la respectarea normelor: „încercați să scrieți conținutul mesajelor cât mai corect gramatical, să scrieți numele proprii cu majuscule și să respectați regulile de punctuație” (Pet Zone). Chestiunile lingvistice
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
interesante sînt inițiativele individuale, ale acelor participanți la schimbul de mesaje care, iritați de abuzurile altora, decid să intervină, să protesteze, să sfătuiască, să explice și să corecteze: „ajutați-mă să descopăr greșelile gramaticale pe care le fac membrii acestui forum și să le notăm aici pentru a le corecta și explica” (reflex.ro); se propune cel puțin instituirea unui loc „de descărcat năduful pentru greșelile de limbă” (ib.). Fenomenul mi se pare nou și pozitiv: apărătorii normei intervin fără o
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
foarte personale: „te rog frumos scrie și tu mai corect gramatical pt. că de foarte multe ori o virgula, un «i» sau chiar formularea întregii fraze înseamnă destul de mult. Sper să nu mi-o iei în nume de rău” (softnews.forum). Desigur, cei care intervin sînt persoane instruite - care au acumulat probabil cunoștințe lingvistice pentru diverse examene, probe, teste (lucru care se vede uneori din terminologia folosită) - dar care nu sînt totuși specialiști (profesori, cercetători etc.); categoria „amatorilor” e importantă pentru că
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
dar care nu sînt totuși specialiști (profesori, cercetători etc.); categoria „amatorilor” e importantă pentru că dovedește interesul publicului mai larg pentru chestiunile lingvistice și mai ales pentru că acționează, convingător, din interior. Se constată că greșelile care îi supără pe participanții la forumuri sînt în primul rînd cele elementare, tipice primei școlarități: rămîn de actualitate principalele probleme ale ortografiei românești - folosirea cratimei (trimite-ți), scrierea în finală de cuvînt cu un i sau doi (pot găsii). Se reacționează la vechi tendințe considerate de
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
simțită ca prea aulică sau învechită și uzul descalificant: „Mie mi se par ușor forțate chiar și formele verbale ale lui «a conchide», de-aia încerc să le evit și pe-alea folosind perifraze” (id.). Evident, discursul corectitudinii provoacă în forumuri și reacții polemice, cu argumente previzibile (e important să se realizeaze comunicarea, contează fondul și nu forma, normele se schimbă, respectarea lor strictă împiedică libertatea și expresivitatea etc.) sau reduse la simpla exprimare a disprețului pentru chestiune („vai domle ce
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
să se realizeaze comunicarea, contează fondul și nu forma, normele se schimbă, respectarea lor strictă împiedică libertatea și expresivitatea etc.) sau reduse la simpla exprimare a disprețului pentru chestiune („vai domle ce sa zic nu am scris corect gramatical pe forum...”), rezolvat chiar printr-o înjurătură finală. Tind totuși să văd partea bună a lucrurilor: cunoașterea limbii literare rămîne un factor de evaluare socială, și, tocmai într-un mediu în care se instalează aparent haosul, nevoia de diferențiere și ierarhizare se
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
chiar printr-o înjurătură finală. Tind totuși să văd partea bună a lucrurilor: cunoașterea limbii literare rămîne un factor de evaluare socială, și, tocmai într-un mediu în care se instalează aparent haosul, nevoia de diferențiere și ierarhizare se accentuează: „forum-ul ș...ț își propune sa fie unul «de top» (...). Depinde de voi dacă vreți să vă încadrați în standardele noastre sau nu. În orice caz, greșelile de tastare și gramaticale nu vor fi acceptate decât ca excepții și «igiena
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
numeam apa cu zahăr, că dacă am fi avut și un pic de sare de lămîie ieșea o citronadă în toată regula” (M. Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994, p. 22). Textele impregnate de oralitate din Internet (mai ales mesajele din forumuri) ilustrează extinderea termenului penal în argoul juvenil, în categoria „evaluatorilor” generali, a adjectivelor calificative care indică aprecierea pozitivă sau negativă. Categoria - care cuprinde termeni ca mișto/nasol, marfă/ nașpa - este extrem de supusă modelor, din nevoia de a reatribui expresivitate unor
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
uzate prin altele mai noi. Desigur, penal e departe de a fi un termen de bază al aprecierii; cuvîntul manifestă totuși destulă libertate combinatorie, fiind întrebuințat pentru obiecte și pentru persoane: „cel mai penal site”; “jocu e penal, părerea mea... “ (forum.softnews), „coboram în stil penal” (alpinet.org); “da, știu, e penală faza...” (computergames); „emisiunea aia penală de la prima” (sod.cont), „muzica voastră penală” (vp.rosite.ro), „poeziile de acum câteva săptămâni au fost penale și super artificiale” (computergames.ro); „iarăși
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
penale și super artificiale” (computergames.ro); „iarăși mâncăm din mâncărurile penale ale băștinașilor” (alpinet.org); „sunt cei mai penali la partea de dans... ăla e dans, mă?!” (fanclub.ro); „Sunteți penali că puneți așa prețuri mari!” (atexpc.ro); “ești penal...” (forum.softnews.ro) etc. Cuvîntul e folosit uneori exclamativ - „Penal!” (price.ro) - și adesea adverbial: “Cu softul lui se vede penal” (price.ro); “forumul îmi merge așa de penal încât nici nu-l mai vizitez” (computergames.ro). Adjectivul e supus gradației
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
ăla e dans, mă?!” (fanclub.ro); „Sunteți penali că puneți așa prețuri mari!” (atexpc.ro); “ești penal...” (forum.softnews.ro) etc. Cuvîntul e folosit uneori exclamativ - „Penal!” (price.ro) - și adesea adverbial: “Cu softul lui se vede penal” (price.ro); “forumul îmi merge așa de penal încât nici nu-l mai vizitez” (computergames.ro). Adjectivul e supus gradației, intensificării, realizate cu mijloace standard sau familiare: “asta a scris unu la roman - super penal băiatu” (clopotel.ro). Contextele nu sînt totdeauna suficient
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
nu se poate numi vedetă” (hanuancutei.com). Tendința dominantă mi se pare totuși cea de fixare a unei valori negative, la care s-ar putea să contribuie și asocierea fonică cu adjectivul penibil (“penal, penibil, rușinos etc. etc.” autoshow.ro/forum)
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
Rodica Zafiu Parcurgînd mesajele cuprinse în diverse forumuri din Internet, se pot observa - în registrul familiar juvenil al românei vorbite-scrise - multe noutăți, dar și surprinzătoare persistențe ale unor fenomene mai vechi. O lungă discuție despre legitimitatea și utilitatea copierii (în Forum ComputerGames, 2001) permite să se constate frecvența
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
care, în varianta cea mai nepoliticoasă, devine act de alungare; în cea mai amicală, rămîne doar expresia unei energii simpatice). Motorul de căutare Google oferă cîteva sute de exemple de folosire a formulei de salut, majoritatea din mesaje informale, de pe forumuri de discuții din Internet: „te sun eu în 10 minute și-ți spun timpii de la boxe... hai pa...”; „mai vorbim noi. Hai pa ”. De cele mai multe ori, salutul apare singur, la încheierea mesajului, fără mărci particulare. Poate intra totuși în combinații
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
filme (...) downloadate în decursul a doi ani de zile” (fanclub simpluvaslui.go), sau la mai mult ca perfectul cu rol narativ - „tocmai downloadasem datacenter... și ce să vezi...” (softnews.ro); „mi-am ras TOT ce downloadasem saptamana trecută” (price.ro/forum). Se constituie de altfel și o familie lexicala a termenului; operația e desemnată printr-un substantiv neutru (nume de acțiune), reprezentînd tot o adaptare morfologica a termenului englez: „Download-ul se va face prin intermediul unui program numit Audiogalaxy Satellite” (daytona.go
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
de download-uri, prin care orice utilizator va putea downloada programe” (gdwd.ase.ro). Evident, cuvîntul apare și în transcrieri fonetice - în stilul glumeț-relaxat și parodic al jargonului juvenil - „Pe de altă parte, parcă aș daunloada și io niscaiva desctopuri mishto” (forum.alpinet.org); „Deocamdată am pus acolo la grămadă poznele făcute la rafting, ca să le poate daunloada iuzerul care pe care le vrea, la grămadă” (groups.yahoo.com); „Nice, am pus demou la daunloadat” (price.ro/forum). În ultimul exemplu, adaptarea
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
io niscaiva desctopuri mishto” (forum.alpinet.org); „Deocamdată am pus acolo la grămadă poznele făcute la rafting, ca să le poate daunloada iuzerul care pe care le vrea, la grămadă” (groups.yahoo.com); „Nice, am pus demou la daunloadat” (price.ro/forum). În ultimul exemplu, adaptarea fonetica și grafică e în contrast cu specificitatea gramaticala a supinului. Că de obicei, română nu procedează altfel decît celelalte limbi romanice; sînt numerose atestările unui verb similar în italiană, unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
explicit și perceperea neologismului că problematic: prin referire glumeața la Legea Pruteanu - „dacă nu-l puteți vizualiza, îl puteți descărca (sau pe neprutenește downloada) de la ARHIVA” (epsilon.ro) - sau prin ezitarea între mai multe soluții, manifestată nu întîmplător într-un forum influențat de dezbaterile din Franța; se vorbește deci de a „downloada (telecharja, da jos, descarcă sau încărca pe mașină proprie) ca să nu se supere nimeni” (fr.groups.yahoo. com /group /franta-romania).
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
în DEX cu eticheta „învechit”) - „cât despre situațiune, corupție, luatul funcționarilor de guler, scoaterea mitei din dicționar și a traficului de influență din parlament, astea rămân pe altă dată” (vlg.sisnet.ro/ arhiva/ an 2002); „Nașpa situațiune bibicule!” (computergames.ro/ forum) - pare a fi mediată de reminiscențe din Caragiale. Considerațiune e o variantă prezentă mai ales în formulele de politețe, prin natura lor mai conservatoare, în care trăsătura arhaizantă se convertește în stil ceremonios: „Vă mulțumesc cu multă considerațiune pentru răspunsurile
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]