164 matches
-
izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere, formațiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolați și altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecție corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8. ... (2) Pentru peșteri, zona de protecție se
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere, formațiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolați și altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecție corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8. ... (2) Pentru peșteri, zona de protecție se
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management pentru ariile naturale protejate: ROSCI 0022 Canaralele Dunării, ROSCI 0053 Dealul Allah Bair, ROSPA 0002 Allah Bair-Capidava, ROSPA 0017 Canaralele de la Hârșova,ROSPA 0039 Dunăre-Ostroave, Reciful neojurasic de la Topalu - 2352, Reciful fosilifer Seimenii Mari - 2355, Dealul Allah Bair - 2367, Ostrovul Șoimul - IV.19, Celea Mare-Valea lui Ene - IV.24, Pădurea Cetate - IV.25, Pădurea Bratca - IV.26, Canaralele din Portul Hârșova - 2.369, Locul fosilifer Cernavodă - 2.534, Punctul fosilifer Movila Banului
ORDIN nr. 1.252 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management pentru ariile naturale protejate: ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSCI0053 Dealul Allah Bair, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava, ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, Reciful neojurasic de la Topalu - 2352, Reciful fosilifer Seimenii Mari - 2355, Dealul Allah Bair - 2367, Ostrovul Şoimul - IV.19, Celea Mare-Valea lui Ene - IV.24, Pădurea Cetate - IV.25, Pădurea Bratca - IV.26, Canaralele din Portul Hârşova - 2.369, Locul fosilifer Cernavodă - 2.534, Punctul fosilifer Movila Banului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279360_a_280689]
-
Dunăre-Ostroave, Reciful neojurasic de la Topalu - 2352, Reciful fosilifer Seimenii Mari - 2355, Dealul Allah Bair - 2367, Ostrovul Șoimul - IV.19, Celea Mare-Valea lui Ene - IV.24, Pădurea Cetate - IV.25, Pădurea Bratca - IV.26, Canaralele din Portul Hârșova - 2.369, Locul fosilifer Cernavodă - 2.534, Punctul fosilifer Movila Banului, prev��zut în anexă. Articolul 2 Anexa*) face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel
ORDIN nr. 1.252 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management pentru ariile naturale protejate: ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSCI0053 Dealul Allah Bair, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava, ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, Reciful neojurasic de la Topalu - 2352, Reciful fosilifer Seimenii Mari - 2355, Dealul Allah Bair - 2367, Ostrovul Şoimul - IV.19, Celea Mare-Valea lui Ene - IV.24, Pădurea Cetate - IV.25, Pădurea Bratca - IV.26, Canaralele din Portul Hârşova - 2.369, Locul fosilifer Cernavodă - 2.534, Punctul fosilifer Movila Banului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279360_a_280689]
-
2352, Reciful fosilifer Seimenii Mari - 2355, Dealul Allah Bair - 2367, Ostrovul Șoimul - IV.19, Celea Mare-Valea lui Ene - IV.24, Pădurea Cetate - IV.25, Pădurea Bratca - IV.26, Canaralele din Portul Hârșova - 2.369, Locul fosilifer Cernavodă - 2.534, Punctul fosilifer Movila Banului, prev��zut în anexă. Articolul 2 Anexa*) face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat
ORDIN nr. 1.252 din 30 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management pentru ariile naturale protejate: ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSCI0053 Dealul Allah Bair, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava, ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, Reciful neojurasic de la Topalu - 2352, Reciful fosilifer Seimenii Mari - 2355, Dealul Allah Bair - 2367, Ostrovul Şoimul - IV.19, Celea Mare-Valea lui Ene - IV.24, Pădurea Cetate - IV.25, Pădurea Bratca - IV.26, Canaralele din Portul Hârşova - 2.369, Locul fosilifer Cernavodă - 2.534, Punctul fosilifer Movila Banului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279360_a_280689]
-
Planul de management al ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea
ORDIN nr. 1.557 din 29 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276971_a_278300]
-
2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului
ORDIN nr. 1.557 din 29 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276971_a_278300]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSCI 0045 Coridorul Jiului, ROSPA 0023 Confluența Jiu-Dunăre, ROSPA 0010 Bistreț și Rezervațiile Naturale Locul Fosilifer Drănic - 2.391 și Pădurea Zăval - IV.33, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCI 0045 Coridorul Jiului, ROSPA 0023 Confluența Jiu-Dunăre, ROSPA 0010 Bistreț și Rezervațiile Naturale Locul Fosilifer Drănic - 2.391
ORDIN nr. 1.645 din 12 august 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0010 Bistreţ şi Rezervaţiile Naturale Locul Fosilifer Drănic - 2.391 şi Pădurea Zăval - IV.33. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275836_a_277165]
-
Rezervațiile Naturale Locul Fosilifer Drănic - 2.391 și Pădurea Zăval - IV.33, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCI 0045 Coridorul Jiului, ROSPA 0023 Confluența Jiu-Dunăre, ROSPA 0010 Bistreț și Rezervațiile Naturale Locul Fosilifer Drănic - 2.391 și Pădurea Zăval - IV.33, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p.
ORDIN nr. 1.645 din 12 august 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0010 Bistreţ şi Rezervaţiile Naturale Locul Fosilifer Drănic - 2.391 şi Pădurea Zăval - IV.33. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275836_a_277165]
-
și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv pe��teri, depozite fosilifere, formațiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolați și altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecție corespunzătoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8. ... (2) Pentru peșteri, zona de protecție se
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
de specii listate în anexa I la Directiva Păsări și alte 10 specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Păsări) și ariile naturale protejate de interes național: Reciful neojurasic de la Topalu - cod 2.352., Locul fosilifer Seimenii Mari - cod 2.355. și Locul fosilifer Cernavodă - cod 2.354., desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. 2. Situl Natura 2000 ROSPA 0002 Allah Bair-Capidava
ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
Păsări și alte 10 specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Păsări) și ariile naturale protejate de interes național: Reciful neojurasic de la Topalu - cod 2.352., Locul fosilifer Seimenii Mari - cod 2.355. și Locul fosilifer Cernavodă - cod 2.354., desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. 2. Situl Natura 2000 ROSPA 0002 Allah Bair-Capidava cu suprafață de 11.645 ha a fost
ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
Balinț și Fădimac Existența localității Bara se consemnează pentru prima oară în 1371. Din 1440, localitatea aparține cetății Siomos, în districtul Balinț, cetate distrusă în timpul ocupației turcești. Actualmente, pe teritoriul comunei Bara se găsește o rezervație paleontologică care conține depozite fosilifere din perioada terțiară. Primarul comunei, Ioan Lăzărescu, face parte din PSD la alegerile din 2008 iar viceprimarul Daniel-Casian Ursu din TM Alianța pentru Timiș (2008). Consiliul Local este constituit din 9 consilieri, împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Bara, Timiș () [Corola-website/Science/301337_a_302666]
-
Dragomirești și Tupilați. La Deleni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ155G, care duce spre nord-vest la Bodești. În comuna Ștefan cel Mare se află și Stânca Șerbești, arie protejată de tip geologic și peisagistic ce cuprinde un punct fosilifer, cu resturi de scoici și gasteropode marine. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ștefan cel Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,83
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
locuitorii zonei erau consacrați datorită numeroaselor turme de porci și oi cu care ulterior aprovizionau cetatea Brașov. Mulți dintre voi știu că Sacelele de astăzi este format din cele 7 săticele: Satulung, Cernatu, Turches, Baciu, Tarlungeni, Zizin și Purcareni. Locul fosilifer Purcăreni este un monument al naturii, o rezervație naturală paleontologica și geologică, care a rămas mărturie a perioadei preistorice prin speciile fosile ce s-au păstrat în scoarță terestră. Rezervatia naturală este în partea sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
naturală este în partea sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit "Uluci" și are o suprafață de 0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu fauna (fosilifera) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior. Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit "Uluci" și are o suprafață de 0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu fauna (fosilifera) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior. Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de bine. Cariera de la Purcăreni
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu fauna (fosilifera) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior. Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de bine. Cariera de la Purcăreni a fost deschisă în secolul al XIX-lea pentru exploatarea klipei calcaroase, însă a fost întreruptă în perioada 1950-1960. Calcarele fosilifere descopetite
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de bine. Cariera de la Purcăreni a fost deschisă în secolul al XIX-lea pentru exploatarea klipei calcaroase, însă a fost întreruptă în perioada 1950-1960. Calcarele fosilifere descopetite aici au determinat declararea zonei că rezervație naturală, calcarele de Stramberg fiind considerate că deosebit de reprezentative. Rezervatia prezintă un dublu interes științific: paleontologic, pentru fauna fosilizata, si geologic, pentru modul în acre a evoluat tectonica locală. Acces: DJ 103
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Ion Bogdan, 1855-1907, pr. Toma Giurgiu, 1907-1937, pr. Traian Banciu, 1937-1945, pr. Gheorghe Luca, 1945-1982, pr. Victor Neamțu, 1982-1989, pr. Stelian Manolache, 1989-1992, pr. Petre Dragan, 1992 și în prezent. Rezervatia Naturală Purcăreni Pagina oficială a Ariei Naturale Protejate „Locul fosilifer Purcăreni”
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
de la Aita Mare, unde în toamna anului 1944 au căzut la datorie zeci de soldați români, dar și 13 localnici de etnie maghiară, uciși de formația paramilitară, ca represalii pentru omorârea militarilor români. Pe valea Galat se gaseste un punct fosilifer cu fauna din perioada pliocena.
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]