162 matches
-
de tisa ("Taxus baccata"). Locul fosilifer Cozla se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m) și reprezintă o zonă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Pe dealul Cozla din Piatră Neamț pe culme, aflate într-o pădure de fag se găsesc stăncile de la "Trei căldări" (sau "Căldările uriașilor"). Sunt trei marmite de eroziune formate
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost identificate sedimente fosilifere din ultima epoca a terțiarului - pliocenul . Se găsesc plantele și fauna fosilă între care și resturi de mastodonți (Mastodon borsoni), diverse specii de moluște sau pești. La Borsec climatul este subalpin. Iernile șunt aspre și reci iar verile răcoroase, resimțindu
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
descoperiri științifice efectuate pe Dealul Repedea datează din anul 1862. În acel an, profesorul ieșean Grigore Cobălcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie și mineralogie de la Universitatea din Iași - a descoperit într-o scobitură ivită în Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile și gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existența aici a unei Mări Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
1 august 1955 al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, această hotărâre fiind justificată ca urmare a bogăției faunistice fosile și a surprinderii unor succesiuni de straturi geologice în retragerea apelor marine de pe actualul teritoriu al Moldovei în complexul fosilifer de la Dealul Repedea. Suprafața protejată era de 1,90 hectare, Ca urmare a afluxului de turiști care riscau să degradeze rezervația, prin Decizia nr. 557/1973 a Consiliului Popular Județean Iași, s-a revizuit suprafața ocrotită, stabilindu-se o zonă
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
România membru al Rețelei Europene și al Rețelei Globale a Geoparcurilor. A fost primul Geoparc din Europa de Sud-Est care a obținut acest statut internațional, în anul 2005. În cadrul geoparcului sunt incluse și următoarele rezervații naturale: Paleofauna reptiliană Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștina de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fânațele cu narcise Nucșoara, Fânațele Pui. Geoparcul Dinozaurilor este o îngemănare a geodiversității, biodiversității, patrimoniului istoric și cultural; cu activitățile socio-economice ale Țării Hațegului. Această arie
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
stânci ieșite din mare:l’Escull Roig, la Sabata, l’Escull Negre și Cap del Moro.Coasta este în cea mai mare parte accidentadă iar în partea sudică se află peștera Llop Mari.Suprafața insulei este formată din conglomerat miocenic fosilifer.Pe insulă nu există copaci și este săracă în vegetație.Satul se află în partea vestică a insulei unde există și două plaje.În estul insulei se află cimitirul,farul,turnul Sfântului Iosif și câteva lanuri. Clima este mediterană seacă
Tabarca () [Corola-website/Science/321184_a_322513]
-
naturală de tip paleontologic), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Ezeriș. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 2 ha, se află în partea sud-estică a satului Ezeriș, pe dealul Șopot și reprezintă o zonă cu resturi fosilifere tortoniene, de viermi, briozoare, brahiopode, austrocote, otolite, antozoare, etc.
Locul fosilifer de la Ezeriș () [Corola-website/Science/325794_a_327123]
-
de la Aita Mare, unde în toamna anului 1944 au căzut la datorie zeci de soldați români, dar și 13 localnici de etnie maghiară, uciși de formația paramilitară, ca represalii pentru omorârea militarilor români. Pe valea Galat se gaseste un punct fosilifer cu fauna din perioada pliocena.
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
locuitorii zonei erau consacrați datorită numeroaselor turme de porci și oi cu care ulterior aprovizionau cetatea Brașov. Mulți dintre voi știu că Sacelele de astăzi este format din cele 7 săticele: Satulung, Cernatu, Turches, Baciu, Tarlungeni, Zizin și Purcareni. Locul fosilifer Purcăreni este un monument al naturii, o rezervație naturală paleontologica și geologică, care a rămas mărturie a perioadei preistorice prin speciile fosile ce s-au păstrat în scoarță terestră. Rezervatia naturală este în partea sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
naturală este în partea sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit "Uluci" și are o suprafață de 0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu fauna (fosilifera) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior. Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit "Uluci" și are o suprafață de 0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu fauna (fosilifera) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior. Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de bine. Cariera de la Purcăreni
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu fauna (fosilifera) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior. Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de bine. Cariera de la Purcăreni a fost deschisă în secolul al XIX-lea pentru exploatarea klipei calcaroase, însă a fost întreruptă în perioada 1950-1960. Calcarele fosilifere descopetite
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de bine. Cariera de la Purcăreni a fost deschisă în secolul al XIX-lea pentru exploatarea klipei calcaroase, însă a fost întreruptă în perioada 1950-1960. Calcarele fosilifere descopetite aici au determinat declararea zonei că rezervație naturală, calcarele de Stramberg fiind considerate că deosebit de reprezentative. Rezervatia prezintă un dublu interes științific: paleontologic, pentru fauna fosilizata, si geologic, pentru modul în acre a evoluat tectonica locală. Acces: DJ 103
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Ion Bogdan, 1855-1907, pr. Toma Giurgiu, 1907-1937, pr. Traian Banciu, 1937-1945, pr. Gheorghe Luca, 1945-1982, pr. Victor Neamțu, 1982-1989, pr. Stelian Manolache, 1989-1992, pr. Petre Dragan, 1992 și în prezent. Rezervatia Naturală Purcăreni Pagina oficială a Ariei Naturale Protejate „Locul fosilifer Purcăreni”
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Balinț și Fădimac Existența localității Bara se consemnează pentru prima oară în 1371. Din 1440, localitatea aparține cetății Siomos, în districtul Balinț, cetate distrusă în timpul ocupației turcești. Actualmente, pe teritoriul comunei Bara se găsește o rezervație paleontologică care conține depozite fosilifere din perioada terțiară. Primarul comunei, Ioan Lăzărescu, face parte din PSD la alegerile din 2008 iar viceprimarul Daniel-Casian Ursu din TM Alianța pentru Timiș (2008). Consiliul Local este constituit din 9 consilieri, împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Bara, Timiș () [Corola-website/Science/301337_a_302666]
-
a Dobrogei) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl include rezervația naturală (de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor ) sau aflate pe
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
de mai mulți bani pentru rezolvarea altor probleme de interes local. O dovadă a celor spuse este volumul cheltuielilor destinate gospodăriei comunale- 1.296,9 mii lei, în valoare absolută este unul din cei mai înalți indicatori din republică. Cuiburile fosilifere descoperite de I.Suhov în 1932 conțin oseminte - rămășițe ale unei faune cu hiparioni de tip turolian care a fost studiată și descrisă în numeroase monografii editate la București (I.Simionescu et al.) și Moscova (L.Gabunia). Aceste cuiburi prezintă
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
rămășițe ale unei faune cu hiparioni de tip turolian care a fost studiată și descrisă în numeroase monografii editate la București (I.Simionescu et al.) și Moscova (L.Gabunia). Aceste cuiburi prezintă interes pentru corelări geologice și reconstituiri paleogeografice. Cuiburile fosilifere au statut de rezervații stiințifice protejate și se întind pe un teritoriu de 256 ha, situate în râpele din sud-estul orașului.
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 2.056 ha. și include rezervațiile naturale: Pădurea Dumbrăveni, Locul fosilifer Credința și Pereții calcaroși de la Petroșani. Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei și se întinde pe o suprafață de 2.056 hectare). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
stepe, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor și include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervatia naturală Comarnic, Stăncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpă Verde, Locul fosilifer Râpă Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta dispune de 8 tipuri de habitate
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
o suprafață de 6 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (ce adăpostește specii vegetale de origine mediteraneană) din Podișul Dobrogean, în perimetrul căreia se află un afloriment (abrupt descoperit) constituit din conglomerate calcaroase, cu un conținut important de faună fosiliferă marină, atribuită cretacicului.
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
Bărboși". Legea prevede, între altele, ca nerespectarea măsurilor specifice de conservare și de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravenționala sau penală, după caz. Peste Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se suprapune și o rezervație paleontologica, denumită "Punctul Fosilifer Barboși-Tirighina", cu o suprafață de 1 ha. În depozitele fosilifere de la Bărboși au fost identificate noi specii de fosile. În apropiere de castrul de la Tirighina-Barboși a fost descoperit un mormânt român tumular de incinerație. A fost descoperit și un mormânt
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
conservare și de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravenționala sau penală, după caz. Peste Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se suprapune și o rezervație paleontologica, denumită "Punctul Fosilifer Barboși-Tirighina", cu o suprafață de 1 ha. În depozitele fosilifere de la Bărboși au fost identificate noi specii de fosile. În apropiere de castrul de la Tirighina-Barboși a fost descoperit un mormânt român tumular de incinerație. A fost descoperit și un mormânt care conținea, între altele, o fibula de aur cu greutatea
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]