393 matches
-
146 alin. (10) au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 474/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016. (11) Reexaminarea textelor declarate neconstituționale se face întâi de prima Cameră sesizată. * * * * **** Prevederile fostului art. 146 alin. (11) au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 474/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016. Articolul 157 (1) În cazul în care Președintele României cere, înainte de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
României Articolul 160 (1) Inițiativele de revizuire a Constituției României se depun, în vederea dezbaterii și adoptării, la Biroul permanent al Camerei Deputaților. (2) Inițiativa de revizuire adoptată de Camera Deputaților se transmite Senatului, în vederea dezbaterii și adoptării. * * * ** ***** Prevederile fostului art. 149^1 au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 431/2017 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 149^1, art. 149^2 alin. (6), art. 149^3 și art. 149^4 din Regulamentul Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
revizuire în aceeași formă cu Camera Deputaților, Legea de revizuire se transmite, de îndată, Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității acesteia. (6) În cazul în care Senatul respinge inițiativa de revizuire adoptată anterior de Camera Deputaților, procedura legislativă încetează. * * * * ** ****** Prevederile fostului art. 149^2 alin. (6) au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 431/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 iulie 2017. Articolul 162 (1) În cazul în care cele două Camere adoptă inițiativa
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
parlamentare, un număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configurației politice a Senatului. (3) Senatorii aprobați de plenul Senatului, împreună cu 7 deputați desemnați de Camera Deputaților, formează comisia de mediere. * * * * * ** ******* Prevederile fostului art. 149^3 au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 431/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 iulie 2017. Articolul 163 (1) Comisia de mediere se reunește la sediul uneia dintre Camere la
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
președintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puțin 25 de senatori. Articolul 226 Prevederile art. 29-31 * se pun în aplicare numai după 25 de zile calendaristice de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.** * Foste art. 30 - 32. ** Regulamentul Senatului a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005. ANEXĂ la regulament PROCEDURA DE LUCRU și mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene Capitolul I Dispoziții generale Articolul
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
fi redefinită prin realizarea unor investiții în infrastructura publică, prin înlocuirea cărbunelui cu surse regenerabile și alternative de energie, prin promovarea recalificării profesionale, atragerea de investiții în sectoare care să pună în valoare resursele locale, inovare și diversificare economică. Transformarea fostelor situri miniere în facilități de stocare a energiei regenerabile sau obiective turistice ar putea crea noi locuri de muncă și ar putea genera valoare sub aspect economic, contribuind, totodată, la asigurarea necesarului energetic. Strategia de dezvoltare se referă la orizontul
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
forței calificate de muncă pe fondul regresiei numărului elevilor în școli și a creșterii ratei abandonului școlar Competențele profesionale limitate pentru angajarea Măsuri insuficiente de ecologizare și de respectare a tuturor condițiilor de siguranță pentru populație în procedurile aferente închiderii fostelor exploatări miniere Nivel ridicat de poluare și deficiențe în managementul Pilon de dezvoltare II. Diversificarea economică, inovare și antreprenoriat Direcție strategică Principalele probleme identificate II.1. Reconfigurarea sectorului energetic al regiunii prin valorificarea potențialului de dezvoltare pe diverse paliere II.2. Atragerea
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
special a foștilor mineri, spre oportunitatea recalificării de o manieră calibrată noilor cerințe și domenii de interes pe piața muncii, în paralel cu definirea unor măsuri eficiente de sprijinire a dobândirii de competențe prin activarea unor programe dedicate. De asemenea, foștii mineri vor beneficia de consilierea profesională adecvată cu sprijinul ONG-urilor și furnizorilor de servicii sociale pentru o corectă înțelegere a noului parcurs profesional și, mai ales, a rolului important pe care tranziția lor profesională îl va juca în procesul
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
2030, în linie cu angajamentele asumate oficial de statul român și în conformitate cu Acordul de la Paris, din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Exploatarea cărbunelui afectează terenurile, în prezent existând surpări ale fostelor galerii miniere, numeroase clădiri având risc ridicat de prăbușire din cauza galeriilor din subteran. Unele exploatări miniere din Valea Jiului nu au beneficiat de condiții adecvate de închidere, fiind înregistrate în unele cazuri incidente (ex. fosta mină Dâlja), ceea ce
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
pentru noi investiții. Principalele avantaje ale acestor zone constau în faptul că sunt bine conectate la infrastructura locală de transport rutier (acces auto DN 66A) și feroviar, unele dintre ele având inclusiv utilitățile la fața locului (apă, canalizare, electricitate), unele foste perimetre miniere avândîncă hale industriale, transformatoare de putere și macarale grele. În ceea ce privește asigurarea unei infrastructuri suport pentru antreprenori și susținerea dezvoltării companiilor locale (de exemplu, prin intermediul centrelor de afaceri), a existat o inițiativă la nivelul Văii
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
surse regenerabile la nivelul operatorilor publici, economici, industriali și/ sau individuali (“prosumatori”). În funcție de potențialul identificat, vor fi avute în vedere inclusiv investiții în realizarea de capacități de producere a energiei din surse regenerabile amplasate pe terenurile ce aparțin fostelor mine sau haldelor de steril stabilizate, astfel realizându-se proiecte integrate de decontaminare-regenerare-reconversie. Pentru evaluarea potențialului din surse regenerabile de energie în Valea Jiului se va avea în vedere demararea unor studii în vederea identificării tipurilor de energii regenerabile (solar
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
reintroducerea în circuitul economic a perimetrelor miniere închise) și definirea unui plan integrat de dezvoltare a unei rețele de parcuri industriale și de afaceri, situate în diferite zone ale Văii Jiului, cu asigurarea tuturor utilităților necesare, urmărind cu precădere revitalizarea fostelor zone industriale (precum și utilizarea infrastructurii existente – de exemplu, amplasamente conectate la infrastructura locală de transport rutier și feroviar, utilități etc.) și reintroducerea lor în ciclul economic, sub un singur management, vor constitui un pas important în atragerea investitorilor. Pentru
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
calității serviciilor către mediul economic și social. Viziunea de realizare Revitalizarea mediului economic local va viza înlocuirea graduală a activităților economice din sectorul minier cu noi activități economice generatoare de venituri și înființarea de noi locuri de muncă atât pentru foștii mineri cât și pentru populația activă din Valea Jiului. Va fi urmărită cu precădere stimularea investițiilor care se situează în zonele cu valoare adăugată mare, care pot fructifica demersurile întreprinse în zona de cercetare-dezvoltare- inovare precum și fructificarea valorilor, specificului
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
multe dintre ele aparținând celor 11 exploatări miniere închise. Din păcate, exploatarea turistică a acestora este aproape inexistentă, cu excepția câtorva eforturi punctuale, făcute de societatea civilă, în cazul fostei exploatări miniere de la Petrila. Reconversia funcțională a unora dintre fostele mine, atât a celor deja închise, cât și a celor ce vor fi închise în următoarea perioadă, realizată ca obiectiv prioritar în timpul tranziției juste de la cărbune, are potențialul de reprezenta o axă majoră de dezvoltare a turismului în
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
perioadă, realizată ca obiectiv prioritar în timpul tranziției juste de la cărbune, are potențialul de reprezenta o axă majoră de dezvoltare a turismului în zonă. Aceasta se poate realiza doar după clarificarea aspectelor juridice privind drepturile de proprietate asupra activelor fostelor exploatări miniere. În prezent, doar două zone din Valea Jiului sunt incluse pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local : Zona Parâng - Petroşani (stațiune turistică de interes național) și stațiunea Straja (stațiune turistică de interes local
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Brâncuși, siturile industriale din Vale și din întreg județul Hunedoara, etc. De asemenea, va fi amenajat accesul în cele mai atractive peșteri din regiune , ce vor fi integrate ulterior în circuitele turistice mai sus menționate. Pentru realizarea reconversiei funcționale a fostelor exploatări miniere propriu-zise, se recomandă construirea unui exemplu de bune practici în jurul fostei exploatări de la Petrila. Pornind de la cele două spații expoziționale deschise în prezent, Muzeul Salvatorului Minier și fosta Mină-Școală, și de la eforturile societății
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Muzeul Mineritului, Muzeul I.D. Sârbu, Muzeul Mamei, Muzeul Salvatorului Minier, fosta Mină-Școală, Muzeul Instalatorului, Muzeul Momârlanului, etc.). Pe termen mediu, este nevoie de crearea unei rețele de spații muzeale în întreaga zonă a Văii Jiului, în special în cadrul fostelor situri industriale , care să pună în valoare istoria multi-etnică a zonei, precum și evoluția exploatărilor miniere și a dezvoltării economice a regiunii. Dezvoltarea unor noi structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement va contribui substanțial la creșterea atractivității zonei
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
va fi amenajat un circuit dedicat lui Constantin Brâncuși, care va cuprinde comuna gorjeană Hobița (locul nașterii sale), municipiul Târgu-Jiu (unde se află Ansamblul sculptural “Calea Eroilor”) și municipiul Petroșani (unde a fost turnată Coloana Infinitului; pe amplasamentul din cadrul fostelor Ateliere centrale, se recomandă realizarea unui spațiu muzeal care să reconstituie Hala unde a fost asamblat celebrul monument). Prin colaborarea dintre administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina și autoritățile locale din comuna Orăștioara de Sus, orașul Petrila și municipiul Petroșani
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
de membrii asociației Planeta Petrila, cu implicare minimă din partea autorităților locale. Ansamblul a atras, în perioada 2018-2019, peste 11.000 de turiști, fiind cel mai vizitat obiectiv din zona urbană a Văii Jiului. În 2018, a fost deschis, în cadrul fostei Exploatări Miniere Petrila, Muzeul Salvatorului Minier. În prezent, acesta poate fi vizitat, alături de fosta Mină-Școală. Viziunea de realizare Așa cum au arătat consultările realizate la nivel local, o problemă majoră o reprezintă proprietatea asupra exploatărilor miniere. În prezent
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Pentru fiecare dintre cele 3 Centre, va fi avută în vedere angajarea de persoane din grupuri vulnerabile, inclusiv din rândul foștilor lucrători cadrul exploatărilor miniere, punându-se astfel în valoare patrimoniul social al zonei. Acíuni propuse III.1.7 Restaurarea și reconversia fostelor exploatări miniere și includerea lor in circuitului economic și turistic, asigurând protejarea și promovarea patrimoniului Văii Jiului, prin crearea Centrului Multifuncțional Petrila; III.1.8 Restaurarea și reconversia fostelor exploatări miniere și includerea lor in circuitului economic și turistic, asigurând protejarea și
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
astfel în valoare patrimoniul social al zonei. Acíuni propuse III.1.7 Restaurarea și reconversia fostelor exploatări miniere și includerea lor in circuitului economic și turistic, asigurând protejarea și promovarea patrimoniului Văii Jiului, prin crearea Centrului Multifuncțional Petrila; III.1.8 Restaurarea și reconversia fostelor exploatări miniere și includerea lor in circuitului economic și turistic, asigurând protejarea și promovarea patrimoniului Văii Jiului, prin crearea Centrului Educațional- Muzeal Lupeni; III1.9 Crearea Centrului de Recreere și Agrement Uricani Aliniere cu strategii și politici naționale Demersurile prezentate în
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
la importarea unor exemple de bune practice din alte zone, la creșterea notorietății Văii Jiului și la dezvoltarea sa economică, socială și culturală. Un exemplu de bune practici îl poate reprezenta Centrul cultural independent Ambasada din Timișoara, amplasat într-un fost sit industrial (fosta fabrică de vopsele, lumănări și săpunuri, Azur), care, printre altele, găzduiește în prezent 8 antreprenori culturali. Proiectele de regenerare urbană și dezvoltarea zonelor creative vor contribui la dezvoltarea componentei de smart- city a orașelor din Valea Jiului
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
asigurarea a doi angajați cu normă întreagă (între care un muzeograf) și prin plata utilităților și a pazei. Pe termen mediu, este nevoie de crearea unei rețele de spații muzeale în întreaga zonă a Văii Jiului, în special în cadrul fostelor situri industriale, care să pună în valoare istoria multi-etnică a zonei, precum și evoluția exploatărilor miniere și a dezvoltării economice a regiunii. Mare parte din acestea vor fi găzduite de Centrul Multifuncțional Petrila și Centrul Educațional-Muzeal Lupeni, al căror
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
condiții de suportabilitate financiară. În privința rețelei de termoficare, UAT-urile, cu sprijinul Asociaței Valea Jiului, vor analiza oportunitatea reconectării consumatorilor locali la un tip de sistem de producere semi-descentralizată a agentului termic prin gruparea unor zone / cvartale și transformarea fostelor puncte termice (PT) în CT în mini-centrale electrice și termic în cogenerare (CHP), folosind drept combustibil primar SRE sau gazul natural. De asemenea, lucrările efectuate asupra infrastructurii de utilități vor prezenta un avantaj în atragerea potențialilor investitori în zonă prin
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
montane III.1.6 Dezvoltarea de noi rute turistice și de agrement prin amenajarea, printre altele, a unor trasee de sanie pe șină și a unor pârtii sintetice Valorificarea durabilă a specificului local Reconversia funcțională a patrimoniului minier III.1.7 Restaurarea și reconversia fostelor exploatări miniere și includerea lor în circuitului economic și turistic, asigurând protejarea și promovarea patrimoniului Văii Jiului prin crearea Centrului Multifuncțional Petrila III.1.7 Restaurarea și reconversia fostelor exploatări miniere și includerea lor în circuitului economic și turistic, asigurând protejarea și
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]