246 matches
-
altă trăsătură forte, resimțită și mai puternic, În imaginarul țărănesc, ca o marcă de alteritate. Francezul, italianul, spaniolul, frâncul În general, reprezintă, prin excelență, străinul catolic Îndepărtat, occidental, percepându-se totodată și apartenența sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul mentalității populare, vreo identificare a românilor cu „frâncul” pe linia apartenenței comune neolatine, deoarece acesta se individualizează categoric, În raport cu românii, prin mărcile de alteritate evocate. Totodată, el este delimitat și față de catolicul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
italianul, spaniolul, frâncul În general, reprezintă, prin excelență, străinul catolic Îndepărtat, occidental, percepându-se totodată și apartenența sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul mentalității populare, vreo identificare a românilor cu „frâncul” pe linia apartenenței comune neolatine, deoarece acesta se individualizează categoric, În raport cu românii, prin mărcile de alteritate evocate. Totodată, el este delimitat și față de catolicul aflat În proximitate, maghiar, german sau polonez. Aceștia nu vor deveni niciodată frânci, după cum nici un alt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a românilor cu „frâncul” pe linia apartenenței comune neolatine, deoarece acesta se individualizează categoric, În raport cu românii, prin mărcile de alteritate evocate. Totodată, el este delimitat și față de catolicul aflat În proximitate, maghiar, german sau polonez. Aceștia nu vor deveni niciodată frânci, după cum nici un alt popor occidental necatolic sau neromanic (În măsura În care informații referitoare la el vor intra mai târziu În imaginarul social țărănesc) nu va fi numit „frânc”. A treia accepțiune este cea de „străin aparținând unui alt tip de civilizație”, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de catolicul aflat În proximitate, maghiar, german sau polonez. Aceștia nu vor deveni niciodată frânci, după cum nici un alt popor occidental necatolic sau neromanic (În măsura În care informații referitoare la el vor intra mai târziu În imaginarul social țărănesc) nu va fi numit „frânc”. A treia accepțiune este cea de „străin aparținând unui alt tip de civilizație”, În speță cea occidentală. În acest caz, alteritatea nu mai derivă din individualizarea etnică, geografică sau religioasă, ci din diferențele de ordin material, de comportament și Înfățișare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că atestă circulația mărfurilor și a oamenilor, menționarea frecventă a „hainelor” și a „pălăriilor frâncești” ne semnalează faptul că locutorii români care foloseau acești termeni conștientizau diferențele majore de civilizație pe care le presupuneau respectivele elemente. O accepțiune a termenului „frânc” este și cea de „cel care poartă pălărie, indiferent de națiunea căreia Îi aparține”, fapt care dovedește plasarea frâncului Într-un spațiu de alteritate foarte pronunțat, pe baza unor elemente de recunoaștere exterioare, semnificând apartenența nu doar la o etnie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
locutorii români care foloseau acești termeni conștientizau diferențele majore de civilizație pe care le presupuneau respectivele elemente. O accepțiune a termenului „frânc” este și cea de „cel care poartă pălărie, indiferent de națiunea căreia Îi aparține”, fapt care dovedește plasarea frâncului Într-un spațiu de alteritate foarte pronunțat, pe baza unor elemente de recunoaștere exterioare, semnificând apartenența nu doar la o etnie străină, ci la un tip de civilizație complet diferit. În fine, o ultimă accepțiune care merită a fi reținută
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
foarte pronunțat, pe baza unor elemente de recunoaștere exterioare, semnificând apartenența nu doar la o etnie străină, ci la un tip de civilizație complet diferit. În fine, o ultimă accepțiune care merită a fi reținută din semantismul complex al lui „frânc” este cea de „rău” (méchant). În dialectul aromân (pentru care avem definiții mai numeroase ale termenului urmărit) există expresia „se făcu frânc” - „se făcu foc, se Înfurie” -, care prezintă aceeași conotație negativă. Chiar dacă răspândirea acestui sens pare a fi mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
civilizație complet diferit. În fine, o ultimă accepțiune care merită a fi reținută din semantismul complex al lui „frânc” este cea de „rău” (méchant). În dialectul aromân (pentru care avem definiții mai numeroase ale termenului urmărit) există expresia „se făcu frânc” - „se făcu foc, se Înfurie” -, care prezintă aceeași conotație negativă. Chiar dacă răspândirea acestui sens pare a fi mai restrânsă, el se integrează și se explică foarte bine În semantica generală a etnonimului „frânc”, acreditând ideea unei imagini destul de nefavorabile a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale termenului urmărit) există expresia „se făcu frânc” - „se făcu foc, se Înfurie” -, care prezintă aceeași conotație negativă. Chiar dacă răspândirea acestui sens pare a fi mai restrânsă, el se integrează și se explică foarte bine În semantica generală a etnonimului „frânc”, acreditând ideea unei imagini destul de nefavorabile a frâncului În mentalitatea tradițională sau cel puțin a unei rezerve semnificative față de acesta. În concluzie, se poate afirma că o imagine a francezului În mentalitatea țărănească tradițională se poate contura pornind chiar de la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se făcu foc, se Înfurie” -, care prezintă aceeași conotație negativă. Chiar dacă răspândirea acestui sens pare a fi mai restrânsă, el se integrează și se explică foarte bine În semantica generală a etnonimului „frânc”, acreditând ideea unei imagini destul de nefavorabile a frâncului În mentalitatea tradițională sau cel puțin a unei rezerve semnificative față de acesta. În concluzie, se poate afirma că o imagine a francezului În mentalitatea țărănească tradițională se poate contura pornind chiar de la nivelul semantismului etnonimului care Îl desemnează. Acesta conține
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care Îl desemnează. Acesta conține o serie de trăsături de bază, care alimentează de fapt stereotipiile și clișeele unei imagini elementare și furnizează o informație primară, dar esențială, cu privire la realitatea etnică vizată. Alteritatea este puternic conștientizată prin mărcile distinctive ale frâncului: plasarea spațială Într-un univers Îndepărtat, diferența religioasă și de civilizație, aspecte decisive În adoptarea unei atitudini față de acest străin atât de diferit. Relațiile directe - deși existența lor pe parcursul epocii medievale este incontestabilă, ea fiind cea care justifică În bună
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
circulația termenului - nu pot explica Însă, În exclusivitate, formarea unei atitudini și a unei imagini valorizante, deoarece contactul este sporadic, pe o scară foarte redusă. Nici măcar În cazul aromânilor nu putem pune Întregul semantism complex al etnonimului pe seama amintirii prezenței frâncilor În lumea bizantină și balcanică. În aceste condiții, se impune constatarea că rezerva față de frânc și chiar caracterul negativ al imaginii sale emblematizate În etnonim se datorează În primul rând alterității pronunțate care Îl definește, și nu unei experiențe practice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
valorizante, deoarece contactul este sporadic, pe o scară foarte redusă. Nici măcar În cazul aromânilor nu putem pune Întregul semantism complex al etnonimului pe seama amintirii prezenței frâncilor În lumea bizantină și balcanică. În aceste condiții, se impune constatarea că rezerva față de frânc și chiar caracterul negativ al imaginii sale emblematizate În etnonim se datorează În primul rând alterității pronunțate care Îl definește, și nu unei experiențe practice negative, generată de contacte directe, care să fie conștientizată la nivel colectiv. În accepțiunea comună
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În absența unei experiențe negative concrete), care sporește cu cât acesta este mai Îndepărtat, mai diferit și mai puțin cunoscut. Lipsa de informație cu privire la o colectivitate străină generează spontan neîncredere, prin teama de necunoscutul pe care Îl reprezintă. Pentru imaginea frâncului atât de puțin Întâlnit - și care nu a făcut nici un rău conștientizat ca atare de către colectivitate - este suficientă plasarea sa Într-un spațiu de profundă alteritate și perceperea sa va fi una plină de mefiență. Prin spațiul Îndepărtat, apusean, din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
identificat, ca și prin Înfățișarea aparte care Îl particularizează, el este de trei ori un străin, iar acțiunea conjugată a acestor mărci de alteritate permite delimitarea sa pronunțată atât față de noi, cât și față de străinii aflați În proximitate. 4. Imaginea frâncului În folclor Imaginea francezului În mentalitatea tradițională are un suport prețios În creația folclorică. Problema utilizării folclorului ca sursă istorică (de fapt, mai corect spus, ca sursă pentru istoric) a fost și este privită cu multă reținere, În plan teoretic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
argumentele adversarilor utilizării folclorului de către istoric), creația orală surprinde exact dimensiunea urmărită de cercetătorul mentalității tradiționale, fie el istoric sau etnolog. Pentru prejudecățile și stereotipurile etnice din planul psihologiei colective, folclorul reprezintă un vehicul și un ideal mijloc de fixare. Frâncii sunt prezenți Îndeosebi În creația populară versificată, În care stilistica oralității permite mai ușor conservarea unor asemenea teme, cuvinte, nume, prin intermediul elementelor motivice, al rimelor sau formulelor ritmice. Întâlniți și În poezia cu caracter preponderent liric, mai frecventă În Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt prezenți Îndeosebi În creația populară versificată, În care stilistica oralității permite mai ușor conservarea unor asemenea teme, cuvinte, nume, prin intermediul elementelor motivice, al rimelor sau formulelor ritmice. Întâlniți și În poezia cu caracter preponderent liric, mai frecventă În Transilvania, frâncii pot fi urmăriți Însă cu deosebire În cântecul epic eroic, bătrânesc, mai apropiat de cadrul istoric decât de cel mitic, cel puțin În comparație cu alte specii folclorice. Tipurile de subiecte narative În care apare frâncul sunt destul de bine reprezentate cantitativ prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
preponderent liric, mai frecventă În Transilvania, frâncii pot fi urmăriți Însă cu deosebire În cântecul epic eroic, bătrânesc, mai apropiat de cadrul istoric decât de cel mitic, cel puțin În comparație cu alte specii folclorice. Tipurile de subiecte narative În care apare frâncul sunt destul de bine reprezentate cantitativ prin variante, Înregistrate pe Întreg spațiul românesc. Predomină ocurența lor sudică, datorată prezenței mai marcate În zonă a poeziei epice, dar, În parte, și unei activități de culegere mai intensă aici pentru speciile pe care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai marcate În zonă a poeziei epice, dar, În parte, și unei activități de culegere mai intensă aici pentru speciile pe care le discutăm. În același timp, faptul trebuie pus În relație și cu originea geografică meridională a acestui motiv. Frâncii figurează Însă și În variante din Sibiu, Bistrița-Năsăud, Mureș, Crișana, Banat, culese de regulă la o dată mai timpurie, În secolul al XIX-lea. Oricum, detaliile legate de data, zona sau acuratețea filologică a transcrierii au o importanță mai redusă În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unor atitudini mentale de profunzime. În balada Trei crai, două personaje importante, Sâla Miai și Mezăr-Crai (În alte variante: Silade Mihai și Zecman-Crai sau chiar Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ) cer să li se aducă dovezi ale bătăliei turcilor cu frâncii. Voinicii care Încearcă, pe rând, să Îndeplinească porunca vor da greș, În mod succesiv, și, conform schemelor narative tipice ale basmului, doar ultimul (al doilea sau al treilea) va reuși În Încercarea sa, aducând ca dovadă, de regulă, „o cealma
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îndeplinească porunca vor da greș, În mod succesiv, și, conform schemelor narative tipice ale basmului, doar ultimul (al doilea sau al treilea) va reuși În Încercarea sa, aducând ca dovadă, de regulă, „o cealma de turc și-o mână de frânc”, fiind răsplătit de inițiatorii acțiunii, la masa domnească. Spațiul confruntării este „Muntele de Criș”, dar caracteristicile sale de Înălțime greu accesibilă - Crișul că urca Și mereu mergea Tot din stană-n stană Și din piatră-n piatră - mi se par
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
formulele ritmice repetitive indică o bătălie navală, evocată prin elemente ca „galioane”, „corăbii”, „vaduri”, „nisip”, „vadu’ Brăilii” - ceea ce ne duce cu gândul la expedițiile antiotomane apusene pe Dunăre, Îndeosebi la cea din 1445: Unde se bat turcii, Turcii și cu frâncii, Se bat În galioane, Mult să bat cu jale, Se bat cu nisip Mult se bat urât! Nu vom reține Însă aici, În afară de precizarea că identificările istorice aparțin unui cercetător extrem de prudent În privința valorificării istoriografice a folclorului, decât ideea că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Însă aici, În afară de precizarea că identificările istorice aparțin unui cercetător extrem de prudent În privința valorificării istoriografice a folclorului, decât ideea că balada reflectă amintirea luptelor dintre turci și armatele apusene, desfășurate În zona Țărilor Române În perioada Cruciadei Târzii. În ceea ce privește imaginea frâncilor, mi se pare deosebit de semnificativ faptul că eroii confruntării, atât cei care solicită intervenția, cât și cei care o execută, nu se implică partizan În conflictul dintre turci și frânci. Din nici o variantă nu reiese vreo luare de poziție față de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În zona Țărilor Române În perioada Cruciadei Târzii. În ceea ce privește imaginea frâncilor, mi se pare deosebit de semnificativ faptul că eroii confruntării, atât cei care solicită intervenția, cât și cei care o execută, nu se implică partizan În conflictul dintre turci și frânci. Din nici o variantă nu reiese vreo luare de poziție față de conflict, atitudinea implicită fiind una de totală neutralitate. Totodată, se poate afirma că această atitudine a personajelor respective este proprie și autorilor (performerilor) și ascultătorilor piesei, reflectând poziția acestora, deoarece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
respective este proprie și autorilor (performerilor) și ascultătorilor piesei, reflectând poziția acestora, deoarece, Într-o asemenea baladă, simpatia publicului se Îndreaptă spre eroii Încercărilor, care le sintetizează propriile aspirații. Din aceste constatări se deduce că, În mentalitatea tradițională, turcii și frâncii reprezintă În egală măsură două entități străine, față de care se manifestă același grad de rezervă, datorat alterității care le definește. La prima vedere, imaginea turcilor ar trebui să aibă trăsături negative mult mai puternice, În comparație cu cea a frâncilor, din cauza experienței
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]