2,106 matches
-
a pierzaniei decât cea mai de sus treaptă a acestei pierzanii? 825. Cel ce a Îmbrățișat măcar odată-n viață o șoaptă de iubire Își va pierde Întunericul sufletului pentru totdeauna. 826. A prins cineva În pumni cel puțin o frântură din timpul vieții sale? 827. A fi alături de inima ta Înseamnă să fi alături de Dumnezeu. 828. Nu te ascunde de tine fiindcă oricum nu te vei găsi niciodată. 829. Disperarea este o notă proastă primită de propriul tău Destin la
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
nopții. Ai crede că bezna, care ucide întinderea și umple adâncimea cu spaime, e potrivnică infinitului. Poate că așa ar fi, dacă luna n-ar veni să presare între polii marini un drum de petale reci de lumină. Pe uriașa frântură de glob, zbaterea lor zvăpăiată, cu scânteieri legănate de briză, oferă privirii o cărare împărătească de onixuri și platine, pe care închipuirea poate păși la capătul fără capăt al lumii. Dar noaptea mai păstrează - pentru ceasul cel mai rar al
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
Ce straniu - să te vezi, când nu mai ești, prin ochii altcuiva, care te-adună din poze de demult și din scrisori, visând la taina ființei ce s-a dus... Căci cititoru-ajunge prea târziu, și totuși el își face din frânturi o luntre de plecare înapoi. Ce tare dorul lui de-a te găsi, te cheamă din neant să-i dai un semn! O, dacă-ai izbuti să-i spui atunci cum ai fi vrut să fii dar n-a fost
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
Într-un fel sau altul) de Luceafărul prin oglinda geniului privind dedublarea „În eu uman și extramundan soldată cu Întâmplări dramatice. Dacă Eminescu constată eșecul onticității umane, el include totuși și rațiunea umană, viața, moartea și chiar veșnicia printre acele frânturi de limbă” menite să fie etern perpetuate. Zbaterea Într-un univers finit - am numit existența omenească - produce prin distilarea unor elemente componente „cea mai pură esență a ființării: ecstatica eului poetic”. Spre aceasta conduce o mare parte a creației eminesciene
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
într-un "august istoric" și ce mai are loc după aceea: "august caligrafiind definiții // peste desișuri de agrișe și coacăze / zumzet domol de coleoptere se-aude / iar în grădina uitată merele / își rumenesc încet păcatul". Arareori se întîmplă ca o frîntură de text să conțină atîtea sugestii, ca dovadă că, aici, avem de a face cu adevărata poezie. Ce altceva poate fi acel "august caligrafiind definiții" decît aluzia la promițătoarele și eșuatele, în mare parte, declarații ale lui august '89? Iar
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
ucenicilor, dintr-o nevoie sau osteneală a dragostei duhovnicești care se vedea tare dorită, dintr-o biruire de sine a smereniei lor, la nevoia fiilor de a li se spune cele ce de-a dreptul nu se pot spune. Sunt frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în duh, gânduri de viață, mărturisite pentru o anume clipă și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar adeseori, după multă trecere de timp s-au întors, fără voie, aduse, ridicate
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
VOCE ÎN OGLINDA INIMII Întru dreaptă rostire și deplin Înțeles așez pe fruntea acestui nou „ierbar de suflet” o frântură, cât o bătaie de inimă, dintr-o veche pisanie a mașterului meu de zbor Înalt și orbire divină Jorge Luis Borges: „Dacă paginile acestei cărți Îngăduie vreun vers fericit, Îl rog pe cititor să-mi ierte impolitețea de a-l
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
Toate aceste sentimente asociate fricii sunt diluate Într-o obișnuință deprimantă pentru conștiința oamenilor. Suferința Esterei, dublată de suferința propriului tată muribund, este concentrată minuțios În Contrariul morții. Fiorul morții se Întrepătrunde cu senzația sufocantă a Esterei, pentru care “orice frîntură de timp petrecută neînfolosul muribundului aducea remușcări, i se părea că, nesupravegheat, procesul care-l ducea pe Lazăr de la el la lucrul ăla de pus bine În pămînt se accelerează”. Într-un cadru În care timpul pare a se fi
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
copilului la cea a mamei. Odată cu părăsirea subiectivității se produce nu doar o nouă cunoaștere a sinelui, ci și acceptarea multiplelor fațete ale realității: mama e percepută diferit În funcție de nivelul de Înțelegere a realității, e Înstrăinată și apoi regăsită din frânturi de imagini pe care străinii din țara de departe i le oferă. Un alt artificiu ce face volumul interesant este modul În care este realizată descrierea și relatarea evenimentelor. Deși mereu la prima persoană și deci subiectivă, ea păstrează mai
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
ceea ce precizează Sfântul Grigorie în chiar secțiunea omiliei a treia<footnote Omilia a III-a, GNO, VI:91. footnote>: „Cunoașterea Binelui care transcende orice intelect ne vine prin virtuți, chiar dacă este posibil ca, printr-o imagine oarecare, să surprindem o frântură din frumusețea arhetipală.” Mesajul este că această cunoaștere a lui Dumnezeu este strict corelată cu practica virtuților, pentru că prin înțelegerea calității virtuții o dată cu întruparea noastră în ea Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pe scurt, Eul transformat este cel care formează oglinda
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
bazându-se pe tehnica folosită, explicată primitiv de mine astfel: dacă, uneori, citind, pierzi ideea sau nu Înțelegi ruperile de imagini și aparenta inconsecvență a lor, las-o așa. Nu căuta logică acolo unde este spontaneitate. Ai bucăți de jurnale, frânturi de povestiri, fragmente din alte romane, dialoguri neterminate și chiar niște firmituri de poezie. Romanul natural este intuitiv. Căutam legături simbolice Între capitole, dar am agățat pălăria lui Indiana Jones la loc În cui. Nu citeam un cronicar. Curgerea ușoară
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
un moment dat, privitorul devine nesigur, neștiind care dintre ele povestește. În relația dintre cele două iubirea pare să le aplatizeze, să le aducă la același nivel emoțional, Încât granița dintre ele devine labilă. Aflăm astfel, pe parcursul derulării imaginilor, câteva frânturi din ce simțea pentru Alexandra, cum era Alexandra sau ce făceau când erau Împreună, fapt care Îi dovedește sinceritatea. Din această cauzănici nu considera relația cu Sandu trădare a Încrederii sau nesinceritate. Erau două legături diferite: grija și iubirea față de
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
e un lux prea mare, o risipă prea neîndreptățită să-i bage în seamă pe niște amărâți de români care, de fapt, au și uitat cine sunt, de unde se trag”. În același registru, pe tonuri grave și înfrigurate, selectăm câteva frânturele și din tableta intitulată Respirări cu triste răscoliri de memorie: ,,...cerul ține de fiecare dată cu noi, dăruindu-ne zile cu soare atunci când măicuțele de la Voroneț, monahia Elena Simionovici și monahia drd. Gabriela Platon pornesc, cu binecuvântarea stareței lor, Irina
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
indiferent nici un spectator. De altfel, această piesă intra și în repertoriul de concert al lui Luciano Pavarotti. Concertul lui Dumitru Caulea s-a încheiat cu aplauze prelungi. Când am ieșit afară din splendida Sală cu Orgă, în urechi mai reverberau frânturi din ariile interpretate de solist, care îndemnau spre limpezimile înalte ale muzicii clasice, unde întâlnim îndemnul, asemenea celui pascal: „Veniți, ascultați și luați lumină”. Muzica înnobilează și unește. Prof. univ. dr. Ilie LUCEAC
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
matcă. Iar, dacă ai și puțină îndemânare, nu se poate întâmpla nimic rău. Oskar Popescu avea mai mult decât puțină îndemânare și, după numai o jumătate de oră, ședea deja în fotoliu și urmărea serialul de pe canalul 5. Totuși, o frântură de gând nu-i dădea pace și aproape că reuși să-i strice plăcerea întregii vizionări, dacă nu ar fi depus un efort de voință pentru a se concentra asupra acțiunii filmului. Apoi uită de toate astea. Noaptea, însă, gândul
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
la altul: a scris, de la început, o poezie de notații și stări, ca și lipsită de metafore, înscriind mereu în fragmente de peisaj, în jocuri de lumini și de umbre, în gesturi dintre cele mai simple și familiare, câte-o frântură de amintire, o emoție, un gând abia schițat, lăsat în evanescența lui. Foarte atent la arhitectura textului, propune o sintaxă voit "săracă", reduce propoziția la esențial, pune punct, uneori, înainte de încheiere, șterge adesea pronumele de lângă verb, dând un anume accent
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
nu mai știu dacă erau invocați Derrida și Foucault, în orice caz era teoretizată din punct de vedere ontologic și etic condiția filologului. Eseul continua, iar noi cei din bănci începusem deja pariurile și ne chinuiam să identificăm rapid orice frîntură de mimică din care s-ar fi ghicit cîștigătorul. Ne așteptam în primul rînd la o întrerupere bruscă și nemiloasă, care tot nu venea. Ipotezele erau și acum limitate: darea afară din sală, izbucnirea de enervare, mustrarea iritată. Între descrierea
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
nu estetic, Dialogurile salvate de Rodica Binder: "Din punctul meu de vedere, jurnalismul și literatura sunt lucruri fundamental diferite. Nu cred că arta, literatura pot schimba ceva. Literatura poate cel mult să conserve, să păstreze, să ia în custodie, o frântură a lumii în care trăim. Si deja acest simplu fapt e o performanță uriașă. Nu cred deci în schimbările realității petrecute sub impactul literaturii. Dacă totuși, prin ceea ce faci, vrei să produci o schimbare, atunci e mai bine să devii
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
într-o casă mirosind a gogoși. Și cu efortul pe care-l făceau mamele noastre, să ne încropească, uneori din nimic, ceva bun. N-aveau făină, dar aveau ouă și zahăr, pac, făceau repede o cremă de zahăr ars. Din frânturi de biscuiți și-o bucățică de rahat făceau salamul ăla genial și aromat. N-aveau decât pâine și ou? Ne păcăleau cu niște frigănele tăvălite prin zahăr tos. Până și pizza făcută-n casă, din felii uscate de pâine, coji
Tu ce le-ai mai făcut alor tăi de mâncare? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21294_a_22619]
-
dai un cadavru doparte sau să vii acasă și să îți găsești casă ciuruita...nu doresc nimănui să trăiască așa ceva. nici macar dușmanilor mei! în rest: cine uită nu merită! Dragoș, eu aveam doar 4 ani și-mi aduc aminte doar frînturi de momente ce m-au marcat în acele zile. Unii nu mă cred că am reținut atîtea la doar 4 ani, mă rog aproape 5, pentru că în ianuarie ’90 a venit și ziua mea, prima zi de nastere cu tort
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
Cu disperare, Din ce-i, din ce nu-i, Din lumea mare! în ce să cred? Asemeni ție nu mai sunt, oricum! în fața lor să spun că fața Ta e, Ar însemna să te adun din fum, Din sânge, din frânturi, din măruntaie. Mă înspăimânt știind că chiar acum Când scriu, în pacea nopții din odaie Ai tăi, doar ești în ei, apar, duium, Să spulbere, să ardă și să taie. Ori nu ești Tu acel ce i-ai făcut Ori
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
din urmă am aflat că Pamantul nu este chiar atât de important pentru Soare, încât acesta din urmă să se învârtă în jurul lui! Nu viața noastră este scopul, ea este doar o cauză, dar și un efect. Ea este o frântură de informație, precum este punctul care nu poate raționa că există și nici faptul că acesta ar avea vreo menire în Multivers (cu infinitatea lui de dimensiuni cu tot). Lucrurile trebuiesc luate așa cum sunt, fără să ne gândim prea mult
TRĂIM ÎNTR-UN UNIVERS CU MAI MULTE DIMENSIUNI? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380707_a_382036]
-
pentru că lira-i din suflet însuflețește petrecerea către amurg, cum însuși poetul spune în poezia „E-atâta frumusețe“: „e-atâta frumusețe în fiecare vers / și-atâta bucurie în fiece cuvânt / rămâne amintirea un curcubeu neșters...“ Cartea „Târziu în cuvinte”, retrezește frânturi din propria-i viață, dar și din viața fiecăruia dintre noi, cu frumuseți trecute ori neîmpliniri punându-ne în situația de a rămâne o clipă țintuiți locului, apoi întorcându-ne privirea către începuturi. Cuvinte pline de încărcătură emoțională, vin să
NOSTALGIA AMINTIRILOR ÎN POEZIILE LUI IOAN VASIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380714_a_382043]
-
iubiri cu unica fată, trăite în acea parte a orașului, dincolo de fumul amestecului de culori, miresme ale unei primăvari și toamne. Uitând de tărâmul de dincolo de voal atinsese Absolutul prin priviri, gânduri, vise, trăiri. Un vis răscolit persista printre timp, frânturi de imagini, flori, sălcii plângătoare, o tânără fată la mijloc de pod, o tulbure apă reflecta lacrima privirilor ei, un tânăr pătruns de frigul durerii din ea, apoi se trezea... un tremur, ud leorcă, frisoane, o spaimă de moarte. Șeherezada
POVESTEA CELOR 1000 DE VIEŢI....ŞI-O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380721_a_382050]
-
truda cuvântului scris: “Din ierburi sălbatice și culori/ Am împletit cununi de apă vie/ Punând pe frunte și la cingători/ Cuvintelor parfum de iasomie.// Bolovănișul l-am greblat în gând/ C-o mângâiere dusă la ispită,/ Am pregătit ogorul cultivând/ Frânturi de dor din viața netrăită.// Pe secetă cu lacrimi le-am sădit,/ Sudoarea frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]