253 matches
-
și descripția cu trăsături de peisaj transfigurat, dar și corespondența regnurilor sub semnul fecundității, nostalgia comunicării cu natura și conștiința unei rupturi dureroase: „Să fii un inocent navetist/ să nu-ți părăsești condiția/ tiparul genetic/[...] Să petreci aniversările frunzelor,/ nucilor, fragilor, merelor/ lângă reclame” (Să fii). Notația eliptică autobiografică, tensionată reflexiv, este adeseori interferată contrapunctic cu „decupaje” (cum sunt numite câteva poeme) în real, cu „ficțiuni”, cu „invazia purificatoare/ Logosul”. Progresiv, poemele din Roza și închipuirea (1976), Duminică spre luni (1980
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
nr. 133-134, 22-29 apr.: V.Em. Galan. - Ostrovul (fragment de roman); În nr. 141, 17 iunie: Vasilc Bâgu. - Maica Domnului la C.F.R. (nuvelă); În nr. 143, 1 iulie: Mihail Neamțu. - Banda (fragment); În nr. 146, 22 iulie: Marin Preda. - Filmul (frag ment de nuvelă); În nr. 150, 19 august: Al. Jar. - Pensia (fragment); nr. 151, 26 aug.: Ion Jipa. - Cât vezi cu ochii - pământ; În nr. 152, 2 sept.: Aurel Baranga. - Mătrăguna (fragment de proză); În nr. 154, 16 sept.: Gheorghe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu puține excepții) din colecția lui V. Alecsandri. Sunt prezentate astfel, pentru prima oară, cititorilor maghiari, alături de câteva cântece lirice, baladele Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Român Gruie Grozovanul, Blăstemul, Constantin Brâncovanul, Toma Alimoș, Ștefăniță-Vodă, Năluca, Codreanul, Șoimul și floarea fragului. De atunci au apărut alte traduceri, mai reușite, ale acestor balade, dar meritul lui Á. în ce privește prioritatea este incontestabil. A manifestat interes și față de literatura română cultă; pe lângă traducerea poemului Marioara Florioara de V. Alecsandri (publicat în broșura din 1858
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
liniștită ca o umbră viorie, Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie, Ce o singură trăsură măiestrit le încondeie; Sub pleoapele închise globii ochilor se bat, Brațul ei atârnă leneș peste marginea de pat; De a vîrstii ei căldură fragii sânului se coc, A ei gură-i descleștată de-a suflării sale foc, Ea zâmbind își mișcă dulce a ei buze mici, subțiri; Iar pe patu-i și la capu-i presurați-s trandafiri. Iar voinicul s-apropie și cu mâna sa
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
albi. Pe când se chinuia biata fată, iaca apar și cei doi bătrâni. Dar în loc să-i albească lâna, cei doi îi dete fetei o grămadă de flori și fragi spunându-i fetei să le ducă babei. Când văzu hârca florile și fragii, uită de lână, îl chemă repede pe Dragomir și-i spuse: "Măi Dragomire, dac-au înflorit fragii înseamnă c-a venit vremea să mergem la munte, la stână, să măsurăm oile". Și răpezită cum era baba, îl luă pe Dragomir
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cei doi îi dete fetei o grămadă de flori și fragi spunându-i fetei să le ducă babei. Când văzu hârca florile și fragii, uită de lână, îl chemă repede pe Dragomir și-i spuse: "Măi Dragomire, dac-au înflorit fragii înseamnă c-a venit vremea să mergem la munte, la stână, să măsurăm oile". Și răpezită cum era baba, îl luă pe Dragomir și plecă îmbrăcată așa cum o prinse vremea, cu nouă cojoace pe ea și cu oile în urmă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
povestea, astfel că, găsind În incintă o tavă plină de fructe, se apucase s-o Împodobească pe noua Evă cu ele. Ținea minte că, tot pocnind din degete și ridicând unul după altul strugurii și merele, vișinele și portocalele și fragii și șerbetul, inginerul făcuse să zboare veșmintele de pe trupul plin de vinișoare sinilii al Însoțitoarei lor, gătindu-l ca pe o bacantă. De fapt, medicul nu știa exact cum arată o bacantă, dar și-o Închipuia astfel, Împodobită din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
formei, că rămăsese în urmă de ceilalți, deși luptase harnic cu lopățica fină de argint, la înghițirea cremei delicioase și răcoritoare. Apăruseră fragi mărunți de tot și, prin fereastra scundă cu obloane de stejar, căutase să ghicească, undeva, păduricea odihnitoare. Fragii de pădure păreau lui Mini cea mai frumoasă floare a pădurei. In filtrul așa de felurit prin care huma își purifică glodul, 11 atinge măsuri neînchipuite. Cum oare poate o esență așa de vaporizată avea existență și culoare și cum
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
glodul, 11 atinge măsuri neînchipuite. Cum oare poate o esență așa de vaporizată avea existență și culoare și cum o substanță așa ele fragilă poate reține un așa de perfect parfum? Fiindcă Hallipa lipsise de la masă, o latitudine domnise despre fragii "cu sau fără zahăr", "cu sau fără vin". Fragii, bogat acoperiți cu pulbere fină de zahăr, apoi stropiți abundent cu șampanie nepusă la gheață, rece numai de-a dreptul din beciurile profunde ale proprietăței, era formula pe care Hallipa o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
esență așa de vaporizată avea existență și culoare și cum o substanță așa ele fragilă poate reține un așa de perfect parfum? Fiindcă Hallipa lipsise de la masă, o latitudine domnise despre fragii "cu sau fără zahăr", "cu sau fără vin". Fragii, bogat acoperiți cu pulbere fină de zahăr, apoi stropiți abundent cu șampanie nepusă la gheață, rece numai de-a dreptul din beciurile profunde ale proprietăței, era formula pe care Hallipa o impunea tuturor prin convingere și autoritate. Azi Mini îi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
spre geam, dar înserarea mi-a ieșit în față cu jocul ei de umbre fantomatice. Doar spre izvor - mi s-a părut numai - o irizare alburie... M-am dus la chilia bătrânului și... după ce am gustat din aroma rotundă a fragilor aflați în păhăruțul de pe masă, am mâncat cu multă poftă. Mi-am înălțat muțumirea către cer și am ieșit, dar nu m-am dus la chilia mea, ci pașii m-au purtat către lacul din vale. Ițindu-și fruntea de după deal
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
albie, ridicate de apa bulbucită. — O să facem asta cîndva? — Sigur că da. O să facem tot. Poți să faci un whisky foarte bun cu fragi. Dacă ai lămÎie taie jumate, o storci În ceașcă și lași și coaja. După aia pisezi fragii, pui un cub de gheață, după care torni whisky-ul și amesteci bine. — Apă nu se pune? — Nu. E destulă de la cubul de gheață și mai e și sucul de fragi și de lămÎie. — Și crezi c-o să găsim fragi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o serie editorială „Ei despre noi. Noi despre ei“, care să antologheze zecile de cărți (mai ales jurnale din anii de studii și memorii de călătorie) ale românilor despre Berlin, Roma, Paris, Viena, Budapesta, Florența, Londra etc., paralel cu largi frag mente, dibaci extrase, din notele călătorilor străini în țările române? Pitoresc, năucitor creuzet de alogenie de-aproape jumătate de mileniu încoace, România e-o mină de aur pentru etnocomparatistică. Numai ce nchid ochii și-mi imaginez un raft de bibliotecă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tot nu ar putea vorbi așa...Ceva nu-i la locul lui...” gândeam eu, privind neliniștit în jur... Am pornit totuși să colind rariștea de dincolo de poiană. Printre stejarii groși cât omul și ferigi, ciupercile își arătau fața cu timiditate. Fragii își tremurau bobițele îmbietoare în adierea zefirului. „De aici a cules bătrânul ciupercile pe care mi le-a arătat dimineață.” mi-am zis eu. Zmeuretul își foșnea frunzele mai încolo... În timp ce priveam la frumusețile din jur, mi s-a părut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că nu‑i decât paradă. Dar pe femei le gâdilă la inimă. Călătoria de la gara Montparnasse la Chartres a fost destul de scurtă. Aș fi preferat s‑o duc pe Vela să vadă catedrala Într‑o zi de târg, În sezonul fragilor. Dar Vela nu era interesată de Chartres, decât că voise să fie dusă acolo. Nu‑i păsa nici cât negru sub unghie de arhitectura gotică sau de vitralii. Ținea doar să i se Împlinească voia. - Vela Îți pune tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Început, de fapt, și concediul nostru adevărat. Și, când mă gândesc, la parfumurile din șipurile alea, parfum de prună, parfum de caisă, parfum de vișină, parfum de cireașă, parfum de pară pergamută, parfum de coacăză, parfum de mură, parfum de frag de pădure, doamne, când mă gândesc, parcă-mi vine să vărs o lacrimă, spre veșnică ținere de minte. Așa, cum zic, vrem, nu vrem, așa au trecut, atât de repede au trecut, și atât de dumnezeește am petrecut, În raiul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
-ți zic o vorbă grea, dar n-o mai spun". El îi deschise ei sânii... - Să caut butonul meu [de] diamant, poate a căzut între sânii tăi... - Nu, nu, zise ea apărîndu-se. - Iacătă-l, zise el, lipindu-și gura de fragul mărului de zăpadă ce ieșise de sub corset... Ea se apăra de dezmierdările lui, dar se apăra lin și mai mult pentru că se cuvine... De mult nu mai avea puterea de a-i refuza ceva... El stinse lumina și un întuneric
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
adîncimi Întunecoase: locuri ferite, dosnice. Peisajul este și aici grandios sălbatic, În acord cu clocotul pasiunii: „Munții Înalți pînă la nouri, păraie prin stînci vărsate, Codri cu copaci sălbatici printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adîncimi Întunecoasă, Unde zmeura și fragii și mura cea mai frumoasă Cresc În voie despre oameni, că numai cîte-o potică Slujește la bieții bolnavi de trecut cu marc frică, Acolo, bietul Ikanok, acolo, biata Zulnie S-o-ntîlnit, ah, cine poate Înlîlnirea lor s-o scrie! Orice condeiul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat al bogăției naționale, este aproape singura meserie a poporului român. Editorul crede a fi răspuns la o trebuință foarte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și poate fi turnat direct în mâncare sau folosit la prepararea unor salse și sosuri. Este potrivit pentru asezonarea salatelor de legume mixte, dar și pentru a da o aromă deosebită multor preparate, fie acestea sărate sau dulci (de exemplu, fragii stropiți cu oțet balsamic). Cremă de ananas cu pepene galben și lapte de cocos Ingrediente pentru 4 persoane • 450 g pulpă de ananas bine coaptă • 50 ml lapte de cocos • o jumătate de pepene galben • rădăcină de ghimbir • zahăr tos
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Mod de preparare: Se pregătește crema: coacăzele se pasează împreună cu 100 ml de apă, până când se obține o cremă, se adaugă zahărul și câteva lingurițe de brandy, apoi se distribuie crema în 4 castronele. Se amestecă bobițele de coacăze și fragii cu celelalte fructe tăiate cubulețe, apoi se împart în cele 4 castronele, se ornează cu frunzulițe de mentă și se servește. Un sfat în plus Acest desert este potrivit pentru a fi servit după cină și, dacă se dorește, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
devine limpede și aproape transparent. După ce s-a răcit, se adaugă 2 lingurițe de gelatină vegetală și puțin lichior de cireșe, apoi se încălzește din nou și se fierbe 2 minute. Se curăță de sâmburi caisele și cireșele negre rămase; fragii se spală și se scurg cu grijă. Se toarnă puțin sirop într-o formă pentru jeleu inelară și striată. Când începe să se lege, se așază deasupra un strat de cireșe negre și se acoperă cu sirop. Se continuă operațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara cresc zbârciogii, iar toamna ghebele, ciuperci care constituie un adaos prețios în alimentație. Nu trebuie uitate nici fructele de pădure, cum ar fi: murele, fragii, alunele, coarnele, măceșele sau cătina albă. Fructele de pădure, plantele medicinale și melifere se găsesc din abundență. Vegetația, în special pădurea cu poienile sale și o cabană special construită, ofereau posibilitatea unor agreabile și instructive momente de petrecere a timpului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să toarcă lână și să culeagă fragi. Nora a fost ajutată de Dumnezeu și de Sf. Petru, care umblau pe pământ. I-au pus în coș jeratic, care până acasă s-au transformat în fragi. Baba Dochia când a văzut fragii, a crezut că a venit primăvara și a pornit cu oile la munte, îmbrăcată cu 9 sau 12 cojoace. Vremea era caldă, baba dădea cojoacele jos, dar brusc a început să ningă, iar Dochia și oile au înghețat. Dochia reprezintă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și a vezicii urinare. DEZINFECTANTE URINARE Decoct diluat cu fructe de ienupăr, 10-20 de semințe la un litru de apă clocotită. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din frunze de merișor, fructe de ienupăr, frunze de afin sau de frag, 1-2 lingurițe la o cană cu apă fierbinte. Se beau 2 căni pe zi. Decoct de coada calului, 4-5 lingurițe la 1,5 litri de apă, care se bea Într-o zi. Ceai din frunze de porumbar, o linguriță la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]