165 matches
-
n-au valoarea „bunicilor“ Rolling Stones, n-au farmecul jucăuș al AC/DC, n-au nici măcar minima inteligență să încerce schimbarea direcției stilistice. Victime ale șabloanelor, ale ideii de consum verificat și ale certitudinii că oricând se găsește cineva de fraierit, ei trag de-un succes vechi până mor cu el pe limbă, încredințați că numele lor înseamnă ceva. De parcă turmei ce se adapă azi dintr-un lac îi pasă că mâine trece la balta următoare, că paște aici sau dincolo de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
instituțiile („La noi corupția nu va dispărea” - bărbat, 51 de ani, agricultor) și la încălcarea legii. Necinstea, hoția sunt văzute drept caracteristici fundamentale ale românilor: „Că eu cât de prost sunt, cât de înapoiat sunt tot aș căuta să te fraieresc pe matale să trăiesc eu bine, nu matale” (idem). Reprezentarea sătenilor este că românii sunt mai puțin optimiști („Nu știu, nu sunt deloc optimiști, sunt foarte pesimiști ș...ț a, intrăm în Europa ș...ț și ei cred, în concepția
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
adecvată este clasificarea moștenitorilor Securității, așa cum o face Marius Oprea, în trei categorii: 1) securiștii care din 1990 au devenit politicieni ori oameni de afaceri; 2) carieriștii care au devenit șefi ai unor puternice structuri de informații; 3) „pensionarii” sau „fraierii” care s-au retras din activitatea informativă, au decăzut din structurile securiste ori s-au reprofilat pe activități cotidiene mărunte. O altă funcție a foștilor securiști în postcomunism a fost devalizarea sistemului bancar din România. O amplă grupare de securiști
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
suspiciune, l-a lăsat pe tovarășul său cu noi. După zece minute, tipul s-a dus să-și cumpere țigări, iar la ora cinci dimineața, deștepții de noi ne Înfruptam la micul dejun doar cu constatarea amară că am fost fraieriți. Tot ce mai speram era ca șoferul-toreador să primească ce merită, adică, În cazul În care asta nu era Încă una din minciunile lui, să Își găsească sfîrșitul În coarnele unuia dintre taurii lui... În adîncul stomacului meu, știam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nicăieri altundeva. Ținutul citricelor e unul promovat de agențiile imobiliare, ținut al reședințelor turistice „mai stați oleacă” și al bătrînilor care așteaptă pe-acolo să moară. Întreaga vale are aerul de provizorat al unei tabere sau al unui carnaval. Curînd fraierii or să fie morți cu toții și ambulanții o să-și mute negoțul În altă parte. În anii ’20 agenții imobiliari au adus trenuri Întregi de clienți și i-au lăsat să culeagă grepfrut direct din copaci și să-l mănînce. Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
am obișnuit să-l numim „interlop-recuperator”, răspândit în colțul acesta de lume. Este singur, nu sunt și alți „tovarăși” cu el, afișează o expresie apăsată a feței, ca și cum ar fi suportat cu greu ideea că trebuie să se amestece cu „fraierii”, cei pe care-i calcă în picioare la o recuperare de bani sau îi mătură de pe șosea dând „flash” cu farurile cu xenon de la BMW. Simt că exagerez, dar omul nu-mi inspiră altceva. Deodată sună telefonul. Tonul de apel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atunci când chemi vreun amărăștean să-ți măture prin curte, să-ți cioplească via sau mai știu io ce altă treabă din asta să-ți facă, nu-i dai doar o bancnotă, să nu i se-ncingă tărâța că l-ai fraierit. Ăla nu știe valoarea banilor. Îi dai mai multe bancnote mici. Ca să aibă impresia că l-ai umplut de bani. Că acea cărămidă de firfirici corespunde cu munca prestată. În cele din urmă, cartea a apărut. Cu chiu cu vai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ar mai putea scrie dacă te simți împlinit sufletește. Ca un mare mahăr. Atunci abia universul ți se pare rotund. Îți trebuie un soi de confort interior. Un om hărțuit, dispersat nu poate produce decât chestii incoerente. Și, mă rog, fraierii mai pot scrie poezie. Poezie pășunistă, diafană. Mielușei simpatici, gâze, glezna vacii. Impostură și nimic mai mult. O literatură a prezentului trebuie să lege, să-ți explice. Nu să te contrarieze, să sporească entropia. Dacă mi-aș pune mintea, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în relațiile cu „oricine“: s-ar putea să existe, dar tot așa de bine s-ar putea să nu mai existe! Indiferență. Simțământ de inutilitate a efortului: de pildă aceste lecții, presupus gratuite. Simțământ din ce în ce mai cople șitor de a fi fraierit nu se știe de cine... Nu știu absolut nimic cu privire la ce voi deveni, la ce voi face sau la ce aș avea poftă să fac în sfertul de ceas următor. Răutate dublată de conștiința inutilității acesteia... După ce am notat toate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vând telefoane și aur și închiriază paturi de dormit românilor? Asta e prima etapă. Nu știu exact, dar simt că în România s-a dezvoltat mult cultul golăniei. Cu cât sunt mai șmecheri, cu atât sunt mai „tari!” Cu cât fraieresc mai mult, cu atât sunt văzuți mai bine! Este vorba de copiii noștri! Tineri de 20 de ani, veniți în Italia pentru câteva luni și care se întorc cu buzunarele pline. L-am întrebat odată pe un băiat care spunea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu care tânărul Liviu Rebreanu (Închis și el la Văcărești pentru un furt de paltoane, cum pre tindeau autoritățile maghiare, sau ca martir al cauzei naționale, cum pretindea Împricinatul) se silea, cu plaivazul său neas cu țit, să descrie, pentru „fraierii“ de cititori ai Convorbirilor critice, mediul, vrednic numai de pana unui Dostoievski sau a unui Gorki, al Închisorii, Mihalache Dragomirescu, directorul revistei și primul dintre fraieri, bătându-se cu palmele peste fese și clamând: „A apărut scriito rul unei lumi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Jean cu fața roșie pus pe harță cu tânăra care îl însoțea. Îl bufni râsul și chiar râse cu poftă când auzi dialogul dintre ei. - Crezi că nu știu ce vrei să faci cu mine dincolo? N-ai să reușești să mă fraierești, să te folosești de mine. - Să mor alături de tine dacă m-am gândit la așa lucruri oribile. Cred că visezi! - Nu visez! Ai ucis tot ce a fost frumos între noi. - Așa crezi tu? De unde ți-au venit ideile astea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un tip sportiv, mai ales că eu, în realitate, nu prea aveam treabă cu sportul. Am ținut-o o săptămînă-două cu „sînt un tip sportiv“, dar dup-aia mi-am dat seama că nu mai mergea. Tipii sportivi erau cam fraieri. Mișto e să fii băiat de gașcă ! Iar dacă, deși fumezi, mai ești și bun la sport - atunci totul e mai mult decît O.K. Erou la puterea a doua. Unu’ căruia nu-i pasă, el oricum e tare ! M-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
este nici o diferență, în schimb este mai malefică decât Iliescu fiindcă el a tras cu glonțul, ea cu bazooka. Ea este mincinoasa mincinoșilor. Minciuna este trăsătură psihologică, nu doar morală. A jucat un teatru dezgustător și o făcea pe mironosița, fraierind inclusiv oamenii deștepți. A adus pe scena politică românească noutatea absolută: minciuna în extaz. Ea este ruina politicii, căzătura căzăturilor. A jucat tare sub mantia purității, făcând praf și puritatea și politica. Din cauza ei, lumea crede că România nu poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Zidarii te lasă cu pereții neterminați, gunoierii nu iau gunoiul decât pe bacșiș, serviciile în genere nu se pun în mișcare decât la suprapreț. Toți vor să câștige rapid, pe socoteala celorlalți. Trăim în epidemia talentelor negative: talentul de a fraieri, de a da „țepe“ și „tunuri“, de a te strecura șmecherește, de a „da clasă“, de „a lua fața“, de a te-nvârti. Nici una din aceste metehne nu se poate explica prin proastă organizare, sărăcie, corupție. E mai degrabă adevărat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
personală. Cariera, funcția, poziția în partid, procentajul electoral, averea și plăcerile proprii sunt țeluri constante, că rora li se subordonează tot. Cu alte cuvinte, principala ocupație a lui Ghiță este Ghiță. Restul e materie primăă Carne de tun, public de fraierit, popor. Încă aștept să văd apă rând pe scenă un personaj care să-mi transmită sentimentul că ceilalți îl preocupă mai mult decât îl preocupă sinele propriu. Unul care e imun la fascinația victoriei proprii, a „ima ginii“ proprii, a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
prea mi-e somn, m-am obișnuit cu regimul de făcut activități noaptea, așa că, îmi zic eu, dacă tot sunt aici, de ce să nu și practic. Dau un sfert de bobârnac pietroiului să văd dacă nu cumva Alfonso m-a fraierit și l-a uns cu vreun clei magic, la care pietroiul cade cu o hurducătură puternică. Îmi feresc picioarele la muchie de cuțit, apoi încep să mă chinui fără succes să repet operațiunea de plasat pietroiul în vârf. După o
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
îi mulțumesc, mă gândesc o secundă dacă să-i spun că face găinării la drumul mare, decid că nu are sens, că doar și el știe și plec amuzată de întregul scenariu. Am auzit o mulțime de povești despre turiști fraieriți de asa-ziși șamani, care de care mai colorate. Multe hoteluri, mai ales în Cuzco, un paradis turistic, au legături cu un șaman și oferă experiențe șamanice, opțional, ca distracție turistică. Evident, un sâmbure de șamanism adevărat există dar foarte
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cred să aibă mare legătură cu lumea șamanică? Cine sunt eu, până la urmă, ca să am o opinie așa de radicală? Pe de altă parte, dacă nu i-am zis pe șleau ce cred poate îl las să continue și să fraierească oameni și, poate, de ce nu, și pe el însuși!? Aud o bătaie în ușă sunt două englezoaice, vecine de cameră, care au fost invitate să facă o ceremonie cu Eric a doua zi și care au pornit din Anglia în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cap? se întrebă ea ieșind în sfârșit de sub duș. Sau am devenit doar plicticoasă? Sau, se întrebă ea mai târziu, în fața unui castron de cereale și fructe uscate pe care ținuse morțiș să și le aducă din State, am fost fraierită când mi s-a spus că trupul meu e un templu și că ar trebui să-l hrănesc cu lucruri fără urmă de toxine? Gemu din nou și își masă ceafa. Chestia e că, își aminti, în Palo Alto bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
crimă; crud; curvă; curvar; curve; a curvi; des; destrămare; deștept; dezamăgit; dezaprobare; dezgust; dispreț; distracție; a distruge; dușman; ea; egoist; el; pe el; fals; familia; familie; farsă; fată; ființă; a nu fi tu; foame; a fost cu altul; ,,fraieri"; a fraieri; fraudă; frig; fugi; gagică; găinar; gelozie; groaznic; grup de fete; haină; idiot; imoralitate; incapacitate; infidela; inimă; instabilitate; ipocrit; a iubi; iubitul; încerca; încrederea; înșelăciune; înșelător; jignit; jur; lacrimi; lașitate; lume; marketing; mereu; meșter; a minte; mințea; mișel; mîrșav; mîrșăvie; moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
circulație; cîștig; cîștigă; combinații; comercial; comercializa; comerciantă; contrabandă; convinge; cost; cota; covoare; culoare; cumpărare; cumpărător; cunoștință; cunoștințe; a da ceva pe bani; dărui; a deține; distribuie; dona; duce; dușman; economie; efort; a face bani; face bani; faliment; o floare; a fraieri; fură; galbeni; grădiniță; guraliv; ia; iarmaroc; ieftin; indiferență; inel; iphone; îmbogăți; a împrumuta; înlocuiește; înșela; întinde; lefter; lemne; licitație; limbii române; loc; a lua; lucrează; lucru; mașini; matcă; materia; material; mercenar; meserie; meșteșugărie; miere; minciuni; mincinos; minte; mîine; mortul; muncește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a (-i, -ui etc.) continuă să fie productive în registrul popular și colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și de apariția unui destul de surprinzător a drincui, cu sensul "a bea", probabil preluat și adaptat de argoul tinerilor din engl. to drink. Un alt sufix aparent marginal
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
Băsescu: "De ce îți e frică nu scapi!", cu referire la numirea Monei Pivniceru. Victor Ponta a precizat că se va prezenta la mâine dimineață din nou la CSM la ora 09:00. El a spus că astăzi "au stat ca fraierii și procurorul general și premierul și preșdintele Înaltei Curți". Ponta a abordat și subiectul rectificării bugetare. Premierul a spus că se vor da banii înapoi către asitenții care însoțesc persoanele cu dizabilități. De asemenea se vor oferi banii către cei
Ponta: Băsescu, de ce îţi e frică nu scapi! () [Corola-journal/Journalistic/42741_a_44066]
-
ținute pentru a fi aruncate pe piață la nevoie: expulzări de teroriști, spioni de cupru, blatiștii CFR (pe modelul vameșilor plimbați cu elicopterul)", a explicat fostul premier pe blog. Adrian Năstase își încheie postarea cu "o concluzie mai puțin intelectuală: „Fraierii mușcă”.
Năstase: Fraierii mușcă subiectele scoase din "depozite", menite să îngroape stenogramele Blejnar () [Corola-journal/Journalistic/41484_a_42809]