251 matches
-
83. Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. 84. La întrebările fundamentale ''de ce?'' și ''în ce scop?'' aporetica rurală românească răspunde: ''d-aia''. A venit odată un franțuz la noi, cu niște mașini, iar una nu funcționa tocmai cum trebuie. Dar românul zice: merge și așa! Trebuie să scăpăm de acest ''merge și așa''; că ''merge și așa'' înseamnă că merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricând
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
din presa noastră centrală și teritorială. La începutul anilor 2000, ,,Vacanța Mare” a făcut valuri-valuri la ProTV, înregistrând audiența record de 2,2 milioane de uitători de sine (privitori ,,gură cască”, deoarece așa se și întâmpla: rămâneau ,,bouches bee”, vorba franțuzului). După un ,,relache” cam lunguț (șase ani), au revenit, la finele lunii august 2015, de astă-dată la unul dintre cele mai interesante posturi TV: Kanal D. Constatarea: fanii nu i-au uitat, numărul telespectatorilor depășind, la primul dintre episoadele noului
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
Haide, rosti el autoritar. Cinci minute mai târziu înaintau amândoi pe culoarele editurii Gallimard. Pula se zbătea însă în mâna dreaptă-a lui Luca. Cioran o privea cu jind. Intrară apoi în biroul redactorului-șef. - O, musiu Șioran, se bucură franțuzul. Soaie bienvenu, je vuz anvite, tralala etc. - Bună ziua, spuse și Cioran, negru la chip. Dânsul e Luca. Franțuzul se bucură de acest lucru. - Trece tot ce-am scris pe numele lui, se hotărî Emil. Tot. Redactorul înlemni, dar când află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
în mâna dreaptă-a lui Luca. Cioran o privea cu jind. Intrară apoi în biroul redactorului-șef. - O, musiu Șioran, se bucură franțuzul. Soaie bienvenu, je vuz anvite, tralala etc. - Bună ziua, spuse și Cioran, negru la chip. Dânsul e Luca. Franțuzul se bucură de acest lucru. - Trece tot ce-am scris pe numele lui, se hotărî Emil. Tot. Redactorul înlemni, dar când află că tocmai pula lui Cioran stă în joc, își dădu seama instantaneu de gravitatea situației. Transpirat, tremurând, scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
că se ținea gaie de căpitanul Nichols pentru că acesta cunoștea părțile acelea ale lumii și chiar căpitanul l-a convins că se va simți cel mai bine în Tahiti. Vedeți dumneavoastră, Tahiti e franțuzească, mi-a explicat el mie. Și franțujii nu sunt chiar așa de formaliști. Mi s-a părut că înțeleg ce voia să spună. Strickland nu avea acte, dar asta nu ar fi fost o chestiune care să-l încurce pe Bill Ghioagă dacă vedea perspectiva unui profit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nimic pânze care acum valorau sume imense și nu-și puteau ierta felul cum scăpaseră acest prilej. Era acolo un negustor evreu pe nume Cohen, care ajunsese într-un mod ciudat în posesia unuia dintre tablourile lui Strickland. Era un franțuz vârstnic și mic de statură, cu ochi blânzi și un zâmbet plăcut; pe jumătate negustor, pe jumătate marinar, avea un cuter cu care se avânta îndrăzneț printre insulele arhipelagurilor Paumotu și Marchize ducând mărfuri manufacturiere și aducând de acolo copra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
le capitaine Brunot, zise Tiaré într-o zi când încercam să înșir într-o ordine logică ceea ce mi-a putut ea spune despre Strickland. El l-a cunoscut bine pe Strickland. L-a vizitat la el acasă. Am văzut un franțuz între două vârste, cu o barbă mare, neagră, cu șuvițe cărunte, fața arsă de soare și ochi mari strălucitori. Era îmbrăcat într-un costum curat de doc. Îl observasem la prânz, și Ah Lin, servitorul chinez, mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
realizat nimic. — Care anume? S-a oprit locului și cu un gest puțin dramatic a întins brațele în lături: — Credința în Dumnezeu. Fără asta am fi fost pierduți. Atunci am ajuns la casa doctorului Coutras. LV Doctorul Coutras era un franțuz bătrân, de statură înaltă și mai mult decât corpolent. Trupul îi semăna cu un uriaș ou de rață, iar ochii lui pătrunzători, albaștri și binevoitori, se opreau din când în când cu mulțumire pe pântecul lui enorm. Avea tenul roșcovan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
jur pe ibovnica mea, Becchina cea sfântă, și pe coarnele pe care mi le pune. - Cecco, știu totul. Monerre mi-a dezvăluit planul. Dar pe cine voiați să urcați pe tron? Pe unul dintre cei care au murit? Sau... - Care va să zică franțuzul nu ți-a dezvăluit cine ține taraba? Și acum ai vrea ca eu, vechiul tău prieten, să fiu cel care-ți dă cărțile pe față? - Asta știi să faci cel mai bine, mi se pare. - Oho, la trișat nici ție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
uită, bagă la cap. Intrăm la un peep-show, vedem ceva filme, ne documentăm, ce mai! Ne facem treaba la Paris, dar în fiecare zi, după spectacol, tragem o tură prin Pigalle să nu se plictisească alea, Doamne ferește, cu năpârstocii de franțuji. Dacă era după noi, ne-am fi sacrificat serios pentru onoarea țării... Asta cu onoarea e o chestie strașnică, atunci când te afli în turneu și mai ești și tânăr, parcă simți că ai anume responsabilități. Într-un an, eram într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
nr. 934 din 22 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Un ventuz și o ventuză Merg ținându-se de buză Un harbuz și o harbuză Merg ținându-se de buză Un ecluz și o ecluză Merg ținându-se de buză Un franțuz și o franțuză Merg ținându-se de buză Un mofluz și o mofluză Merg țînându-se de buză Un farfuz și o farfuză Merg ținându-se de buză Un lehuz și o lehuză Merg ținându-se de buză Un obtuz și
PARODIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364157_a_365486]
-
Acasa > Impact > Istorie > EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului „Chiar despre-ntâmplarea lor Cum o fost și o pățit C-un franțuz străin venit Venit din țară străină Ne-o luat pita din mână Baia cea cu daruri plină Ce ne-o fost mai cu-ndemână Din ea trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
chip de nebunie, s-o omor acolo, pă loc, nu alta. Pusasăm mâna pă un retevei, dar mă liniștii tot eu. Da’-i zisăi: „Fă, proasto, dă data asta, gata, chiar că s-a terminat!... Finește la comedie, cum zice franțujii. Adică, pă românește, s-a fârșit tarbacaua!... Eu într-o parte, tu într-o parte. Și plecai. Rămasă urlând, ca din gură de șarpe, da’ eu nu mă mai întorsăi. Și acum mă duc acasă la mine. Aia e! ‒Las
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
o evreică, ca dramaturg absurdist la Paris. A fost și nițel moșier, dar și crâșmar și arendaș. Mai mult a fost rob. A inventat, dar n-a întreprins. L-a dus de nas cine a vrut: sub numele de Tătărescu franțujii, sub numele de Maniu englezii, sub numele de Pătrășcanu rușii. În 1989 i se lasa acestui nătărău Popescu o țară bine investita, cu industrie, cu irigații, cu orașe întemeiate, cu rezerve mineraliere și energetice, și cu aproape patru miliarde de
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
am examinat lucrurile dinăuntru - toate străine! Pe urmă deschid frigiderul multinațional (motorul de colo, aparatura de colo, carcasa de dincolo) să caut ceva de mîncare. Am așa: o cutie cu margarină President, Bourgbarre-France (scrie pe ea „unt semigras”, al naibii franțujii ăștia, la ei totul e aproximativ, „semi” sau „demi” : semieșec, semiimbecil, demisec, demi...virgină ) unt elvețian, pește congelat norvegian (6 lei, crapul de Dunăre e 14 lei), banane aduse cu viteza lui Usain Bolt direct din Jamaica (2,5 lei
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
gura borții, di mi-o trebuit un sfert di ceas până mi-am tras mâinile afară ... Da tancu' acela o luat foc oleacă mai încolo de groapa me' ... Pisemni trecuse peste-o mină. Locu' era împânzit de minele puse de franțuji ... - Auzi, omule! ... Franțuji ... Ce mică-i lumea la război! se miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
mi-o trebuit un sfert di ceas până mi-am tras mâinile afară ... Da tancu' acela o luat foc oleacă mai încolo de groapa me' ... Pisemni trecuse peste-o mină. Locu' era împânzit de minele puse de franțuji ... - Auzi, omule! ... Franțuji ... Ce mică-i lumea la război! se miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
ce întâmplare, iaca, pe cuvântul meu, Cum se joacă cu destine Bunul nostru Dumnezeu. Că din marea încleștare, din a valurilor sevă, Au scăpat ca prin minune doi Adami cu câte-o Evă: Doi broscani și cu-o broscancă, doi franțuji și-o franțuzoaică Doi englezi și-o englezoaică, doi rusneci și cu-o rusoaică, Doi nemțoci cu o nemțoaică, doi arabi și-o arăboaică, Și doi greci cu o grecoaică cu mustață de tigroaică. Bașca au iesit din valuri, cu
POEZIE SATIRICĂ de SORIN OLARIU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359429_a_360758]
-
o româncă! Și-a trecut vreo săptămână de când au naufragiat Șapte zile-n care-a naibii, multe s-au mai întâmplat. Că broscanul cel mai tare, celuilalt îi sparse fața Să rămană numai unul pe felie cu ragazza. Cât despre franțuji, aceștia, cum îi știm noi plini de zel Fac de-o săptămană-ntreagă sex în grup cu mademoiselle. Englezoii înc-așteptă, poate pică tam-nesam Cineva să-i introducă, s-o cunoască pe madam. Rușii-ncearcă în echipă să o schimbe pe rusoaică
POEZIE SATIRICĂ de SORIN OLARIU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359429_a_360758]
-
zac acum “concepții geniale”!... Dar mai rostește și matale odată ființa asta ajunsă acum o ficțiune vidă, dacă tot te crezi poet, Manoile, tată! - Cum altă-dată cogito-se-s-a la curtea reginei Christina a Suediei (1626-1689), în ultimul său an de viață franțuzul Rene Descartes (1596-1650): Când regină îi tot spunea că mai întâi “Exist, ca să gândesc!” - Descartes o admonesta prin labilul “deci”: “Cuget deci exist!”... Până ce tânăra regină protectoare, incitată de infatuarea lui “Cogito ergo sum”, i-a suprimat de tot “sum-ul
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
tot circul politic specific se mai făcea treabă sub îndrumarea dezinteresată a Autorității Regale, a regelui însăși, Toți cei 4 regi ai României au dovedit înalte calități de conducător, chiar și de oști. Unii mai avea slăbiciuni lumești potrivit vorbei franțuzului: „caută femeia” În 1940 (începuse al doilea război mondial prin invadarea Poloniei de către Germania) a apărut un conflict sever între șeful guvernului generalul Antonescu și rege Carol II fiecare ținând parte câte uneia din cele două părți beligerante. Regele a
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
ce întâmplare, iaca, pe cuvântul meu, Cum se joacă cu destine Bunul nostru Dumnezeu. Că din marea încleștare, din a valurilor sevă, Au scăpat ca prin minune doi Adami cu câte-o Evă: Doi broscani și cu-o broscancă, doi franțuji și-o franțuzoaică Doi englezi și-o englezoaică, doi rusneci și cu-o rusoaică, Doi nemțoci cu o nemțoaică, doi arabi și-o arăboaică, Și doi greci cu o grecoaică cu mustață de tigroaică. Bașca au iesit din valuri, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
ce întâmplare, iaca, pe cuvântul meu,Cum se joacă cu destine Bunul nostru Dumnezeu.Că din marea încleștare, din a valurilor sevă,Au scăpat ca prin minune doi Adami cu câte-o Evă:Doi broscani și cu-o broscancă, doi franțuji și-o franțuzoaicăDoi englezi și-o englezoaică, doi rusneci și cu-o rusoaică,Doi nemțoci cu o nemțoaică, doi arabi și-o arăboaică,Și doi greci cu o grecoaică cu mustață de tigroaică.Bașca au iesit din valuri, cu noroc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
de sănătate organizațională. Nu spune nimeni ca e mai bine să stea toată lumea încruntată și să nu vorbească decât de ROI și marketing, dar nici rolurile tulburi nu sunt OK. Cum mi-a spus mie un șef de-al meu franțuz, „garder la bonne distance“!
Șeful de gașcă e deseori un manager prost. Povestea Anei sau până unde poate merge prietenia dintre șefi și subordonați () [Corola-blog/BlogPost/338281_a_339610]
-
ci la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, în stradă Domneasa-de-Jos, 23, care ținea cu chirie casele lui Samuil Morariu, mai apoi mitropolit al Bucovinei. Se vede treaba că tată-său gândea că Mihai, stând în casă cu un franțuz, s-ar fi deprins să vorbească, fără să vrea, în această limbă. Blanchin era însă un bețiv, venea acasă pe două cărări și făcea gălăgie, certându-se mai mereu cu nevasta. Afară de aceasta, odaia în care locuia Eminescu era nesănătoasă
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]