120 matches
-
din înalta societate, cu vițe adânci în boierimea și moșierimea de altădată; erau și apanajul madamelor din mahalalele orașelor și târgurilor, care, când se întâlneau, își sărutau aerul din jurul urechilor, se gratulau cu fel de fel de formule înțesate cu franțuzisme, și se bârfeau reciproc la întâlnirile cu alte surate. Cred că are dreptate amicul meu... Azi nu mai are nimeni nici vreme, nici chef pentru astfel de dulcegării lingvistice. Nesfârșita și obsedanta tranziție românească a generat și proliferează un limbaj
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
suferit așa trai"; se autocaracterizează, considerându-se o femeie plină de calități, care are dreptul la fericire, deși în realitate avea o cultură superficială. Incultura Ziței este evidențiată de comicul de limbaj: amestecul de cuvinte și expresii de mahala cu franțuzisme și neologisme deformate ("mitocanul", "pastramagiul", "bonsoar"). Veta este un personaj secundar, întruchipând tipul adulterinei de mahala, fiind soția lui Jupân Dumitrache și amanta lui Chiriac. Este tipul de amantă ștearsă și penibilă, tristă și absentă (precizări în didascalii), cu gândurile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ani. Caragiale prezintă, încă din prima comedie, aspirația personajelor către un nivel superior de viață. Dintre cele două eroine ale Nopții furtunoase, știm numai despre Zița, cea tânără, că a urmat pensionul. În limbajul ei, dar și al celorlalte personaje, franțuzismele deformate, evident, se învecinează cu expresiile mahalalei. Interjecțiile „tu“, „fă“ sunt înlocuite de franțuzismele „madamo“, „mersi“, „musiu“, „mă musiu“, „musiu neică“, care, deși au o oarecare încărcătură de ură și desconsiderare, păstrează tonul de politețe. Mai mult, eroii lui Caragiale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
viață. Dintre cele două eroine ale Nopții furtunoase, știm numai despre Zița, cea tânără, că a urmat pensionul. În limbajul ei, dar și al celorlalte personaje, franțuzismele deformate, evident, se învecinează cu expresiile mahalalei. Interjecțiile „tu“, „fă“ sunt înlocuite de franțuzismele „madamo“, „mersi“, „musiu“, „mă musiu“, „musiu neică“, care, deși au o oarecare încărcătură de ură și desconsiderare, păstrează tonul de politețe. Mai mult, eroii lui Caragiale sunt pudici. Ei folosesc stăruitor cuvântul „pardon“: „Pardon, scuzați“ (Rică, către Veta) sau „Scuzați
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și atunci când pășesc pe stradă transmit bucuria de viață ca pe un dar cu totul personal. Idealismul rafinat, avangardismul, nonconformismul, grație căruia Austria a recuperat în special pe scriitorii decadenți, limba rafinată rostită cântat și împodobită cu variate latinisme, italienisme, franțuzisme, înnoite neîntrerupt, încât au vestit demult Europa unită, se întâlnesc, preferențial în celebra cafenea vieneză. Negruzzi nu îl cunoștea pe Eminescu, însă, acolo, unde se întâlneau, de altfel, studenții români și unde se discută serios, armonizat cu un caleidoscopic și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
altele, și prin însușiri paraverbale, constituind-se într-o mutație comunicațională. Astfel de mutații sunt frecvente în istorie, începând cu mixtura limbilor în perioadele greco-romană și a invaziilor tribale de sorginte asiatică asupra teritoriilor europene și culminând, spre exemplu, cu "franțuzismele" din România secolului al XIX-lea. Aceste mixturi lingvistice sunt atât de frecvente încât le putem considera "naturale". Întrebarea subsecventă se referă la importanța lor morfologică sau, mai precis, la înrâurirea lor asupra structurilor de gândire și, de aici, asupra
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
americană. La noi, avalanșa de americanisme din „romgleza“ contemporană are drept unică justificare snobismul; bilingvismul nu este real, este doar o „poză“. În paranteză fie spus, același fenomen s-a înregistrat și începînd de pe la jumătatea secolului 19, când snobii foloseau franțuzisme în exces. Alta este situația în ceea ce-i privește pe vorbitorii istroromânei, care nu dispun de instituții (școală, Biserică, presă) unde să-și folosească limba maternă și, de aceea, bilingvismul activ este general: copiii de vârstă școlară vorbesc curent istroromâna
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
În română, termenul a fost împrumutat relativ recent din fr. amarrer; prima sa atestare este în DEX. În franceză însă, a fost împrumutat, în secolul 13, din olandeză, unde aanmar(r)en însemna „a lega“. Buchinist este, în română, un franțuzism de dată recentă; apare abia în DEX2. Fr. bouquiniste, care apare la 1752 (DL și DR: 1723) cu sensul de „vânzător de cărți vechi, anticar“, este un derivat de la bouquin „carte veche“, cuvânt împrumutat de franceză, în secolul 16 (DL
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
boierești, dar în scurtă vreme au fost asimilate în mediile târgovețe, iar de acolo au ajuns - simplificate, adică adaptate la puținătatea ingredientelor existente în mediul rural, însă reprezentând totuși un caz fericit de comunicare între straturile „socio-culinare“ -, în bucătăria țărănească. Franțuzismele, apărute târziu în bucătăria aristocratică, au influențat masiv și repede meniurile târgovețe, dar nu au ajuns pe mesele țărănești. Atât de rapidă și de puternică a fost influența gastronomică occidentală, încât unele texte literare ne oferă detalii amuzante despre perioada
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Julieta la Mizil (apărută în volum în 1907), intertextualitatea cu opera caragialiană vizează, în primul rând similitudini de la nivelul expresiei verbale, explicabile și prin oglindirea aceluiași univers uman cu rele, necorectate deprinderi lingvistice. Hiperurbanismele de tipul "cremenal", "sicretu", "coraj" și franțuzismele "alivoar", "bonsoar", "musiu"129 etc. dau o notă caragialescă replicilor, recunoscută chiar și de cei care ar fi putut să pună aceste agramatisme pe seama tendințelor generale de epatare prin limbaj ale vorbitorilor de la răscrucea secolelor al XVIII-lea și al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Vântură Țară. Piesa a reieșit foarte bine. Jocul artiștilor, ca totdauna, n-a lăsat nimic de dorit. Au escelat dd. Vlădicescu sen., Anestin, Sachelarie. Comedia este frumoasă. Ar fi trebuit însă să se mai revadă puțin, spre a se îndepărta franțuzismele, cum uneori cauchemar și altele. La urmă s-a jucat O partie de concină, de d. V. Alexandri, care a esprimat dorința a o vedea reprezintată. D-na Fanni Tardiny și d. Vlădicescu jun. au smuls aplauzele publicului. Barcarola cântată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
N-Ac sg., conform sistemului flexionar românesc. Majoritatea sunt substantive feminine care au fost încadrate la tipul flexionar ă-e (vezi infra). b) după proveniență: − împrumuturi recente, printre care 281 de xenisme (acele împrumuturi la care există indicația de tip "anglicism", "franțuzism") - anglicisme (198), franțuzisme (28), latinisme (14), hispanisme (14), germanisme (8), italienisme (12), xenisme din portugheză (2), greacă (2), norvegiană (2) și japoneză (1); - creații interne ale limbii române, prin derivare cu prefixe, prefixoide, sufixe, sufixoide, siglare 2. 3. ÎNCADRAREA ÎN
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
conform sistemului flexionar românesc. Majoritatea sunt substantive feminine care au fost încadrate la tipul flexionar ă-e (vezi infra). b) după proveniență: − împrumuturi recente, printre care 281 de xenisme (acele împrumuturi la care există indicația de tip "anglicism", "franțuzism") - anglicisme (198), franțuzisme (28), latinisme (14), hispanisme (14), germanisme (8), italienisme (12), xenisme din portugheză (2), greacă (2), norvegiană (2) și japoneză (1); - creații interne ale limbii române, prin derivare cu prefixe, prefixoide, sufixe, sufixoide, siglare 2. 3. ÎNCADRAREA ÎN TIPARE FLEXIONARE Am
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
house, ice-tea, jacuzzi, jazz-rock, jogging, jumping, lobby, modelling, no-man's-land, nursing, off, planning, pole-position (f.), pop-corn, pop-rock, reggae, remember, replay, roaming, room-service, science-fiction, sex-appeal, shopping, shopping center, showbiz, soccer, standing, surf, surfing, teleshopping, trade-center, training, windsurfing. 4.1.2. Franțuzismele Dintre substantivele feminine, 3 urmează tiparul ă-e: aubadă, aubade; friteuză, friteuze; gafeuză, gafeuze, iar unul are pluralul omonim cu singularul: fondue. Singurul franțuzism de genul masculin se încadrează în tiparul bine reprezentat Ø-i: gafeur, gafeuri. Dintre substantivele neutre, 15
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
science-fiction, sex-appeal, shopping, shopping center, showbiz, soccer, standing, surf, surfing, teleshopping, trade-center, training, windsurfing. 4.1.2. Franțuzismele Dintre substantivele feminine, 3 urmează tiparul ă-e: aubadă, aubade; friteuză, friteuze; gafeuză, gafeuze, iar unul are pluralul omonim cu singularul: fondue. Singurul franțuzism de genul masculin se încadrează în tiparul bine reprezentat Ø-i: gafeur, gafeuri. Dintre substantivele neutre, 15 au pluralul în -uri: aide-mémoire-uri, bidonville-uri, bordeaux-uri, café-frappé-uri, chateaubriand-uri, clou-uri, col-roulé-uri, deux-pièces-uri, fondu-uri, gros-planuri, parti-pris-uri, pinacle-uri, porte-bonheururi, tête-à-tête-uri, wagon-lit-uri. Un
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
genul masculin se încadrează în tiparul bine reprezentat Ø-i: gafeur, gafeuri. Dintre substantivele neutre, 15 au pluralul în -uri: aide-mémoire-uri, bidonville-uri, bordeaux-uri, café-frappé-uri, chateaubriand-uri, clou-uri, col-roulé-uri, deux-pièces-uri, fondu-uri, gros-planuri, parti-pris-uri, pinacle-uri, porte-bonheururi, tête-à-tête-uri, wagon-lit-uri. Un singur franțuzism are pluralul în -e, spectacole-coupé, un compus în care flexionează substantivul mai vechi. Un singur substantiv are pluralul omonim cu singularul: chou à la crème. Nu se indică forma de plural la 8 substantive, astfel că nu am putut să
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
fost poate mai bine ca demnitarul să fi avut o altă denumire (știu eu, poate vătaf, postelnic, etc.) care să nu dea loc unor speculații. De altfel și dicționarul DEI poate că trebuie reeditat și să se evite trimiterea la franțuzisme. Pînă atunci putem, îngroșînd puțin mai mult obrazul, să trecem peste precizarea aceia cu franțuzismele. Mai este o explicație foarte convenabilă și anume că acest cuvînt digne s-a referit poate la digne de mepris, adică demn de dispreț. Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vătaf, postelnic, etc.) care să nu dea loc unor speculații. De altfel și dicționarul DEI poate că trebuie reeditat și să se evite trimiterea la franțuzisme. Pînă atunci putem, îngroșînd puțin mai mult obrazul, să trecem peste precizarea aceia cu franțuzismele. Mai este o explicație foarte convenabilă și anume că acest cuvînt digne s-a referit poate la digne de mepris, adică demn de dispreț. Asta este departe de sensul digne d'eloges, demn de elogii. Interpretarea ultimă este foarte neconvenbilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să căutați demnitari mult și bine prin alte țări și odată aduși aici se vor adapta locului și vor fi după chipul și asemănarea noastră. Nu-i așa că cel mai simplu este să tipărim alt DEI și să scoatem dracului franțuzismele? Sau și mai simplu, să rupem foaia din DEI care ne creează atîtea probleme? Totuși, ce frumos sună cuvîntul demnitar la franțujii ăștia !!! Aventură și iz de braconaj M-am pornit mai devreme spre Poiana Mare, situată la vreo 7-8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mentalități între generații, sexe și niveluri sociale, conflictul dintre spiritele deschise inovației și cele care i se opun. Cuvintele, ca și veșmintele, întruchipează o panoramă a contrastelor: precum anteriul și crinolina șed alături în aceeași trăsură, tot astfel grecismele și franțuzismele stau alături în aceeași frază. Cuvintele, ca și veșmintele, exprimă degradarea vechilor rânduieli și năzuința schimbării lor; ele construiesc un tablou al mobilității, în care graiul de astăzi nu mai seamănă cu cel de ieri, iar cel de mâine îl
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Înalt în orgă prismei cântăresc / Un Săturat de semn, poros infoliu. / Că fruntea vinului cotoarele roșesc, / Dar soarele pe muchii curs -de doliu [s.n.]". 24 Cf. Giles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 63. 25 Atributul "vegetale" este, credem noi, un franțuzism, si desemnând un alb comparabil cu cel al fildeșului (Fr. ivoire vegetal), astfel că sintagma "raze vegetale" înseamnă "raze albe" sau "raze de lumină". 26 Henri Bergson, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 617: "La conscience est la lumière
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cărți și de către unul (sau chiar mai multe) lobby uri redacționale. N-am intenția de a da lui Sorin Antohi sugestii în această privință. Dar poate că textele sale mai vechi, de tinerețe, ar trebui periate puțin de nu puține franțuzisme, unele dizgrațioase. Bursierul meu Herder ratat (în 1985), în împrejurări cel puțin totalitare, Sorin Antohi este azi un autor de la care se poate învăța și care va deschide, îmi place tot mai mult să cred, un nou drum în istoria
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dama, fabla, feudo, gaggio "amanet", giallo "galben", mangiare, pensiero, trovatore "trubadur", vassallo etc. În mod deosebit, împrumuturile s-au înmulțit în epoca luminilor, prin numeroase cuvinte de cultură: civilizzare, concorenza, economista, pregiudizio, sensibilità. În mod similar, spaniola a primit numeroase franțuzisme, începînd cu perioada preclasică (între secolele al X-lea și al XV-lea): bufete, cofre "sipet, cufăr", ficha "fișă; fisă", hotel, jardin, paje "paj", tupé "tupeu" și multe altele. În limba portugheză, influența franceză s-a produs în mai multe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a dialectului normand al limbii franceze, devenit limbă de curte, în administrație, în justiție, învățămînt, biserică și literatură. Exercitarea concomitentă și a unei însemnate influențe latine asupra englezei și tendința de a galiciza latinismele sau de a da aspect latin franțuzismelor au produs o interpătrundere accentuată între elementele latine și cele franceze, astfel încît uneori ele nu mai pot fi delimitate cu precizie. În perioada ocupației normande, în Anglia funcționau de fapt trei limbi: latina era limba oficială și limba comună
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu vi se pare că Titu Maiorescu al nostru a creat aceeași „ruptură” de direcție în cultura noastră, trimițându-l pe tinerelul Mișu Eminescu la Viena și Berlin și mai ales la textele scriitorilor și filozofilor nemți?!... Întorcând decis spatele franțuzismelor bonjuriștilor și prestigiosului Basil Alecsandri?!... Născându-se astfel nu numai Luceafărul, dar și propensiunea bardului pentru motivul grav și titanic, eliberarea sa de motivele săltărețe ale folclorului, dorința sa, vai, nesatisfăcută, de a zidi o operă monumentală cu titlul Andrei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]