5,247 matches
-
Acasa > Impact > Analize > CORNELIU LEU - DRAMOLETA NAȚIONALĂ CU FRANCUL ELVEȚIAN Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Foarte gravă din punctul de vedere al loviturii bancare și în interiorul mediului bancar, drama provocată de francul elvețian nu pare a avea și la fel de
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1421904136.html [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
Impact > Analize > CORNELIU LEU - DRAMOLETA NAȚIONALĂ CU FRANCUL ELVEȚIAN Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Foarte gravă din punctul de vedere al loviturii bancare și în interiorul mediului bancar, drama provocată de francul elvețian nu pare a avea și la fel de grave efecte sociale în spațiul nostru mioritic, încât să justifice o asemenea tevatură cum e cea la care se dedau politicienii și analiștii noștri. Ambele categorii între ghilimele. Pentru că niște politicieni cu adevărat
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1421904136.html [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
se pot duce să se trateze la Viena. „Se pot” duce, e adevărat din punctul de vedere al facilităților vamale; dar câți dintre români „pot” face asta din punctul de vedere al veniturilor lor!? Tot așa și cu creditele în franci elvețieni despre care nimeni nu ne spune cam câte sunt în toată România, unii agenți financiari evaluându-le la câteva zeci de mii, unele aproximații din presă la peste o sută de mii, dar nimeni cu o cifră cât de
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1421904136.html [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
care fac scandal și agitație, cred că nu. În ochii lor contează ceilalți - treizeci sau patruzeci la sută - care sunt ei înșiși, sau rudele lor, sau clientela lor politică. Pentru că cine altcineva în țara asta are pretenții financiare de nasul francului elvețian?! Deci, e vorba de douăzeci-treizeci de mii de debitori pentru a căror dreptate se zbate toată clasa politică și presa aservită: Să dea ordonanțe de urgență, să convoace Parlamentul, să facă legi care să-i apere, să... să...să
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1421904136.html [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
asigure progresul societății românești, pentru a se impune stufoasa legislație prin care trece neobservat firul roșu al unei activități legislative doar în favoarea parveniților din clasa politică. --------------------- Corneliu LEU Poiana Țapului 18 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - DRAMOLETA NAȚIONALĂ CU FRANCUL ELVEȚIAN / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1421904136.html [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
o stare de surescitare nervoasă foarte mare și simte nevoia de defulare prin gesturile cu care sparge farfuriile și prin limbaj: „Așa sunt eu galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!” La nivel sintactic se constată prezența a șapte propoziții dintre care șase sunt exclamative, cinci principale și numai două subordonate temporale, de fapt, e vorba de aceeași temporală „când am chef” repetată de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
dispuse după o topică destul de ingenioasă. Temporala „când am chef” este situată înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de câte zece mii de franci una/”, iar ultimele două propoziții încep cu verbul „sparg”. În ultima propoziție el este urmat de expresia populară cu nuanță superlativă „al dracului”, dovadă a apartenenței personajului la un mediu social modest și a intensității cu care își trăiește mânia
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ziarului o avea H.o. Schlawe, profesor la Politehnica din București, director din 1907 al societăților petrolifere Disconto Geselschaft și Bleichroder care aveau interese în cadrul „Stelei Române” de la Câmpina. Ziarul „Ziua” condus de I. Slavici necesita o cheltuială de 15000 franci pe lună, suma fiind suportată în părți egale de Austro-Ungaria și Germania. Ottokar Czernin, ministrul Austro-Ungariei la București între anii 1912-1916, raporta din București că sumele cheltuite pentru cotidianul „Ziua” erau atât de mari, printre altele, și datorită faptului că
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1459836953.html [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
și datorită faptului că localul trebuia reparat periodic după devastarea lui de către manifestanții ostili Puterilor Centrale, salariile redactorilor fiind în ceste condiții de periculozitate, substanțial mai mari decât cele obișnuite în presa nestipendiată. Se raporta că se plătea 200-300 de franci pentru fiecare articol comandat pentru a fi publicat în „Ziua” sau „Minerva”. Până în februarie 1915, legațiile germană și austro-ungară cheltuiseră pentru întreținerea acestor ziare suma de 3850000 lei. În naivitatea sa, I. Slavici credea că la „Ziua” va putea continua
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1459836953.html [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
West ! Câtă dreptate avea Eugen Barbu în Principele său dâmbovițean ! Nimic nefinisat. Totul alandala. Viața de week-end se derulează printre gropi, gunoaie, dărăpănături și o faună pestriță. Nu se vede vreo viziune stradală, culturală, comercială ... Toți vor doar să împuște francul ... local ! Până la euro, e cale lungă ! Suntem abia în purgatoriu ! Politețea la parizieni e lege. Serviabilitatea e la ordinea zilei. La fel ca mârlănia și suficiența dâmbovițeană. Fie la bugetari, fie la privați. Nicio deosebire, ca stil de viață ! Aici
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
îndoitură, fiecare pată te duce instantaneu în acel loc déja vu. Data viitoare vei lua unul nou ! Mai sunt atâtea și atâtea de văzut. Și revăzut ! Á bientôt ! PARIS (romanii bat pe parisi în 52 I.H.; anul 450 - hunii, 476 - francii). MICUL PARIS (1459 - Vlad Țepeș). De aici începe totul. GSM - 2010, sfârșit de toamnă Voiaj asigurat de două cabinete de avocatură bucureștene, cu prilejul zilei aniversare. Le mulțumim și pe această cale. Referință Bibliografică: FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Ionescu din perspectiva Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa În anul 1987, mă aflam în Europa pentru un ciclu de conferințe privind starea Bisericii în România. Au trecut doi ani de la venirea mea în vest și un cercetător evreu m-a întrebat franc de ce în predicile și studiile mele teologice apar atât de frecvent influențele lui Nae Ionescu, așa numitul trăirirism. Am rămas mut. Sunt sigur că omul și-a închipuit că m-a prins cu ceva și că îmi căutam o justificare
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
agită ideea de familie în mod demagogic, spunându-i lui Simion Tulea: „Nu permit să jignești pe aceea care în fața lui Dumnezeu este soția mea și mama fiului nostru“. El face caz de familie când vrea să stoarcă douăzeci de franci de la Otilia sau o sută de franci de la Pascalopol, pentru familia sa anemiată și debilă, motivând că nu poate face apel la părinți denaturați. Critica literară l-a așezat pe Stănică Rațiu în galeria ariviștilor. Criticul Pompiliu Constantinescu l-a
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU by http://revistaderecenzii.ro/referat-enigma-otiliei-de-g-calinescu/ [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
spunându-i lui Simion Tulea: „Nu permit să jignești pe aceea care în fața lui Dumnezeu este soția mea și mama fiului nostru“. El face caz de familie când vrea să stoarcă douăzeci de franci de la Otilia sau o sută de franci de la Pascalopol, pentru familia sa anemiată și debilă, motivând că nu poate face apel la părinți denaturați. Critica literară l-a așezat pe Stănică Rațiu în galeria ariviștilor. Criticul Pompiliu Constantinescu l-a plasat alături de Gore Pirgu, eroul din romanul
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU by http://revistaderecenzii.ro/referat-enigma-otiliei-de-g-calinescu/ [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE Autor: Viorica Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 1800 din 05 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă pot trezi în stradă cu toate că am achitat la timp ratele, timp doi ani, am facut marea greșeală să împrumut în franci elvețieni. Criști gândi că nu are scăpare. Dacă nu împrumuta de la această agenție, care de altfel funcționează ilegal, nu poate achita casă. Și ce ar urma? Să preia Bancă casa lor dragă. Își iubea soția, casa, căsnicia! A fost fericit
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449321658.html [Corola-blog/BlogPost/383291_a_384620]
-
felicite, (în urma apariției Chirei Chiralina, n.a.) eu nu încetez ca în fiecare zi, de câte zece ori, să urc pe o schelă de opt metri pentru a spoi zidurile Liceului St. Louis, din B-dul Saint-Michel 44, totul pentru 32 de franci și 50 centime, și asta fără ca tovarășii mei de lucru să se îndoiască de dubla mea piele³.” De ce datorie morală? Deși ar putea să sune retorică întrebarea, sunt două aspecte ale acestei datorii morale, ca fețele aceleiași monede. Primul aspect
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I by http://uzp.org.ro/panait-istrati-intre-datorie-morala-si-sursa-de-existenta-Publicistica-o-dominanta-a-scrisului-istratian-i/ [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
agită ideea de familie în mod demagogic, spunându-i lui Simion Tulea: Nu permit să jignești pe aceea care în fața lui Dumnezeu este soția mea și mama fiului nostru. El face caz de familie când vrea să stoarcă douăzeci de franci de la Otilia sau o sută de franci de la Pascalopol, pentru familia sa anemiată și debilă, motivând că nu poate face apel la părinți denaturați. Critica literară l-a așezat pe Stănică Rațiu în galeria ariviștilor. Pompiliu Constantinescu l-a plasat
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-2014-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
spunându-i lui Simion Tulea: Nu permit să jignești pe aceea care în fața lui Dumnezeu este soția mea și mama fiului nostru. El face caz de familie când vrea să stoarcă douăzeci de franci de la Otilia sau o sută de franci de la Pascalopol, pentru familia sa anemiată și debilă, motivând că nu poate face apel la părinți denaturați. Critica literară l-a așezat pe Stănică Rațiu în galeria ariviștilor. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alături de Gore Pirgu, eroul din romanul Craii
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-2014-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
de prezența mea...Domnul profesor Ioan Bălean, directorul Liceului Alexandru Borza, directorul hotelului Ceres, Janet Nică, un epigramist minunat, cu unj umor fantasticși un har special în scrierea epigramelor la comandă, Any Drăgoianu, Claudiu Șimonați din tabăra tânără, împreună cu Ella Franc, Daniel Dăian, Ispas Florin, Ionuț Copil, tineri debutanți , sau viitori, toți acești oameni și mulți alții pe care nu i-am menționat au făcut în așa fel c amicul nostru sejur să fie de excepție în toate și să ne
GEOAGIU, COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Geoagiu_colt_de_rai.html [Corola-blog/BlogPost/367316_a_368645]
-
intelectual de tip antic) - “Despre consolarea filosofiei”, Cassiodor - “Variae”, “Istoria goților” rămasă doar în forma abreviată a lui Iordanes; Grigore cel Mare (primul papă medieval) - “Regula pastoralis”, “Moralia in Iob”, “Dialogurile”; Grigore din Tours - “Zece cărți de istorie” sau “Istoria francilor”; Isidor din Sevilla - “Istoria goților, vandalilor și suevilor”, “Cronica majoră”, “Etimologii”; Beda Venerabilul - “Istoria ecleziastică a neamului anglilor”. Pe scurt, în perioada secolelor IV-VIII se abordează diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinismul_ion_ionescu_bucovu_1359122853.html [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
nu apar limbile naționale.Scrierile se făceau tot în limba latină. Benedict din Nursia compune latinește regulile ordinului său: Regula sancti Benedicti. Cronicarii, erudiții, moraliștii și poeții scriu latinește. Germanul Iordanes scrie latinește Getica, Gregoire de Tours o istorie a francilor, Paulus Diaconus o istorie a logombarzilor, Isidor o Etimologie. Radegonda, o prințesă retrasă la Poitiers, unde întemeiază o mănăstire, deplânge distrugerile săvârșite în Turingia în timpul războiului dintre Clotar și Teodoric: „Troia să nu-și mai plângă singură ruinele. Turingia a
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinismul_ion_ionescu_bucovu_1359122853.html [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
Drept pentru care subscrișii, autorizați legal în acest scop, au semnat prezentul acord. Încheiat la Bruxelles la 8 decembrie 1970, în triplu original în limba franceză. LISTA A ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Importuri de produse românești în Cantități Valori în Uniunea Economică Benelux mii franci belgieni ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Ovine de măcelarie 2.500*) capete 2. Fructe și legume proaspete P.M. 3. Dulcețuri, jeleuri și marmelade 275 t 4. Dulcețuri fără cacao, ciocolată și alte preparate alimentare conținând cacao 200 t 5. Ciment P.M. 6. Benzina de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134351_a_135680]
-
economie de piața în România și de a atenua costurile economice și sociale ale adaptării. Articolul 3 Volumul și utilizarea contribuției 3.1. - Guvernul elvețian este de acord să facă o contribuție de 55 milioane SFr. (cincizeci și cinci milioane franci elvețieni) Guvernului român pentru a finanța costurile în valută la importurile de bunuri și servicii pentru proiecte prioritare, inclusiv transportul și alte servicii asociate livrării de bunuri. Prin acordul mutual al părților contractante, un anumit procent din contribuție poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258960_a_260289]
-
Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria și Cartagina, apoi arabii au ars din nou biblioteca de la Alexandria. Tot ei au ars valoroasa bibliotecă de la Buda fondată de Matei Corvin, apoi și-au făcut fitile din manuscrisele grecești de la muntele ATHOS... Francii au ars trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din TRIPOLI (Siria)... De la distrugera cărților sacre ale antichității, precum „Disciplina etruscă” , de la distrugerea cărților sibiline, în timpul invaziei lui ALARIC asupra Romei, de la distrugerea scrierilor mayșe de către spanioli, la arderea cărților cu
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se iarna, se simțea tot mai rău și încercă din puținul sau s-o ajute și pe Veronica, trimițându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată "ca de orbalț" din cauza bolii. 1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simțea foarte rău și este internat
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_inclin_iubirii_lor_gheorghe_serbanescu_1389715227.html [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]