58,766 matches
-
momentele fondatoare ale marii noastre experiențe pleneriste, și anume cu Grigorescu și cu Andreescu. Deși, la prima vedere, ambii pictori par a avea același raport cu motivul - în definitiv, și unul, și altul se formează la aceeași școală a peisagisticii franceze -, în fond ei receptează și transmit informații cu totul particulare asupra lumii exterioare și asupra picturii înseși ca formă de cercetare și de posesiune a realului. Grigorescu privește peisajul și, prin extensie, întreaga existență constituită deja, ca pe o sursă
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
care fenomenul artistic o sugerează. Atît Grigorescu cît și Andreescu, oricît de importante ar fi elementele care îi individualizează, sînt solidari de la un punct încolo, ei rămînînd legați de o tipologie sudică a vizualității, de spațiul și de experiențele școlii franceze. Observat, însă, dintr-o altă perspectivă, și anume din aceea a unor experiențe mai largi ca arie geografică, întregul discurs capătă o nouă înfățișare. Există în peisagistica românească, simultan, doi vectori mari care orientează căutările artiștilor, indiferent de unul sau
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
în expresie, Grigorescu și Andreescu pot sta în poziții diferite, în ceea ce privește tipologiile mari, ei sînt, în mod firesc, solidari. Iar această împărțire nu este neapărat una convențională, care sancționează un loc de formație academică sau altul, adică spațiul germanic sau francez, ci efectul direct al unei anumite dinamici sufletești și al unui mod ireductibil de a gîndi și de a exprima forma plastică. Cele două mari tipologii se regăsesc, în spațiul nostru artistic, distribuite aproape didactic în cele două mari școli
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
pentru că francezii nu beau cafea turcească. În schimb franceza e singura limbă în care băutura și locul unde se bea ea poartă același nume - le café, ambiguitate ce dă dovadă de improprietatea oricărei traduceri și de stilul unic al cafelei franceze. Decupez, la întîmplare, un fragment de jurnal: "...Un alt negru, cu o șapcă americană, vorbește la mobil, vorbește foarte tare, parcă înadins pentru a fi auzit de toată lumea. O somaliană sculptată, cu turban roz, superbă femeie, nevasta probabil, se scoală
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
mondial, când armata noastră era în retragere, într-o bătălie decisivă pentru despresurarea unui munte din apropierea râului Cerna, vitejie răsplătită de regele Ferdinand cu Ordinul "Mihai Viteazul", în grad de cavaler. A mai fost decorat cu înalte distincții române și franceze. Într-o noapte de septembrie 1916, un proiectil a explodat între el și un alt sublocotenent, iar suflul exploziei i-a azvârlit fără altă urmare, pe dealul de deasupra noului oraș, Orșova, reclădit la o întorsură a Dunării. Acolo, Pamfil
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
și a vorbit la postul de radio madrilen, el s-a retras în cele din urmă în Germania. Viața nu i-a fost ușoară. Abia în exil se simte în captivitate. I se fac multe șicane morale și materiale. Poliția franceză intervine să-i fie desființat ziarul "Chemarea", fondat de el și difuzat la Paris. Greutățile financiare îl stânjenesc. Disputele dezbinatoare ale românilor din diaspora îl îngrijorează, pe cât le și amplifică pasional. Disputa dintre familie și prieteni, angajată pe tema soartei
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
cu o nedumerire de bun simț, stîrnită de schimbarea istorică menționată și coroborată prin vizitarea tezelor celebre în materie, de prefirarea unor sintagme ale lui Platon, Spinoza, Kant, Hegel, ca și de rememorarea sîngeroaselor ei jaloane care au fost Revoluția franceză și Revoluția rusă ("n-o voi ști probabil niciodată"), dar a realizat, ca într-o iluminare, ce înseamnă lipsa de libertate: "ea înseamnă să asiști la un unic program TV de trei ore pe zi, identic în inepție, să citești
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
lucru fixînd prețul unui bilet de avion București-Paris la 350.000 lei (sîntem în 1993!- n.n.), adică la echivalentul unui an de salariu! La ce bun să mai stabilești liste complicate de publicații străine interzise, cînd, fixînd prețul unui hebdomadar francez de cultură la 1700 lei, ai tăiat răul din rădăcină?". Concluzia e metaforic-drastică: "Iată cum, în noile condiții istorice, ideologii noștri deghizați își fac treaba cu seriozitate. Pentru că ideologia e ca sifilisul: nu trece niciodată complet, nu te (mai) omoară
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
franțuzești - 1995 la noi) și Mitteleuropa (1994, respectiv 1997). în cazul Jurnalelor intime vieneze, traduse și prefațate de aceeași Magda Jeanrenaud care transpus în românește și Modernitatea..., diferența dintre ediția originală și cea românească se reduce la 1 an - autorul francez fiind astfel consacrat, dacă mai era nevoie, ca o preferință editorială constantă. Abordând un gen literar foarte adesea pus sub semnul întrebării, fie de critici, fie chiar de către autori, Le Rider complică și mai mult lucrurile prin plasarea istoriei jurnalului
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
în limba română), "Writers'Guild Award" pentru Haronn and the Sea of Stories, "EU's Aristeion Prize for Literature", pentru The Moor's Last Sigh. în 1989, Rushdie a primit în Germania distincția de "Autorul Anului", iar în 1999, guvernul francez i-a acordat înalta distincție de "Comandor al Ordinului Artelor și Literelor". Cărțile sale au fost traduse în treizeci de limbi. Romanul Pămîntul de sub tălpile ei, apărut în anul 2000 și aflat în traducere la Editura Polirom, este țesut, ca
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
ce trăiesc împreună de 11 ani, care "au ajuns într-o situație foarte comodă de care sînt mulțumiți, dar care nu le mai îmbunătățește relația". Trebuie să amintim și faptul că filmul își are punctul de pornire în pelicula regizorului francez Claude Chabrol La Femme Infidèle din 1968, peliculă despre care regizorul Adrian Lyne susține că este "un fel de film hitchcockian în care soțul își dă seama, în mod gradat, că soția lui are o aventură" și că "era unul
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
adresa redacției. Poate, În felul acesta, s-ar fi interesat cine e nebunul care... Numai că, În dimineața următoare, În vreme ce mă rădeam, ascultând, concomitent, un buletin de știri pe «France-Inter», mi-a izbit auzul vestea că un grup de ziariști francezi, Între care și Floriana Flower, dispăruse fără urmă, undeva, În Tibet, sub o avalanșă... M-am Întors În cameră, tăcut, și am deschis flaconul. Dar, ciudat, mireasma n-a mai venit. Se risipise fără de veste, Într-un chip la fel de misterios
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
E.Baconsky (nu ne spune nimic, de pildă, despre începuturile sale poetice, marcate de presiunea dogmelor proletcultiste), ci se concentrează cu precădere asupra volumului Fluxul memoriei, în măsura în care acesta se pretează cel mai bine explorării prin lentile bachelardiene. Tot de la teoreticianul francez pare să se revendice, de altfel, structura de ansamblu a lucrării, din moment ce capitolele se intitulează, îndeajuns de transparent, Ochii materiei, Focul, Apa, Pămîntul ș.a.m.d. Totuși, cu riscul de a repeta, trebuie să precizez că nu neapărat acest aspect
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
ținînd de filozofia istoriei, ar fi putut face casă bună cu mișcarea legionară (vezi pp. 57-59). în mai bine de jumătate de secol de exil, Theodor Cazaban a cunoscut multă lume și cîteva crochiuri ale unor fețe din mediul intelectual francez, realizate de el, sînt de interes maxim. Mircea Eliade, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Neagu Djuvara, Paul Barbăneagră, Alexandru Ciorănescu, dar și René Guénon, Jean Paul Sartre, Gabriel Marcel, Raymond Aron, Jean Wahl, Roger Caillois, Vladimir Jankélévitch
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
tratat de istorie, politologie, filozofie, literatură, dar și o minunată carte de evocare a unor locuri și oameni de demult. Fălticenii copilăriei, angajarea în slujba mișcării legionare, cochetăria cu marxismul, diaspora română din Franța, marile dezbateri de idei din societatea franceză postbelică, Eminescu, relația cu Dumnezeu, barbaria "omului de la Slobozia" (cel care i-a scris lui Corneliu Coposu: "Domnule Coposu, dacă ați venit în țară după ani de trai fericit (culmea cinismului pentru cine cunoaște, cît de cît biografia lui Coposu
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
instituții importate. Două lucruri se produc în istoria noastră confruntată cu o asemenea provocare. Primul este refuzul formei noi. Orgoliul național ne împiedică să acceptăm că, de exemplu, Constituțiile României din 1866, 1923 și 1991 au avut, toate, un model francez. Sau că administrația a copiat-o pe aceea franceză, la sudul Carpaților, și pe aceea austro-ungară, la nord. Rezultatul acestei reacții orgolioase a fost, de obicei, încercarea de a restabili un fond vechi, acela care ar fi chipurile autohton. Nu
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
este un scurt fragment din Jorge Semprun, recent vizitator al României cu ocazia Zilelor literaturii, comentat de dna Mariana Sipoș. Spaniol care a scris în franceză, emigrant sub Franco, dar trăind clandestin un deceniu în Spania franchistă, membru al Rezistenței franceze, internat la Buchenwald, ministru apoi în Spania după moartea dictatorului, autor de romane și scenarii de film (cine a uitat Z de Costa Gavras?), Semprun relatează o ședință a Comitetului Executiv al P.C. Spaniol (făcea parte din Comitet, va fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
cuprinse 16 limbi europene. Volumul de studii apărut că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din prezentări sintetice ale situației anglicismelor în cele 16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
influență engleză în română - aparținînd autoarelor care au colaborat și la dicționar, Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici și Ariadna Ștefănescu, - prezintă într-o formă sintetică, clară și densă, trăsăturile esențiale ale situației (cele mai caracteristice privesc ponderea în trecut a intermediarului francez, condițiile politice care au determinat accentuarea unor faze puriste și izolaționiste, atribuirea genului gramatical). Se observă cu ușurință că există trăsături și fenomene asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
Ea beneficiază de un generos aparat de note, de un lexic și de o cronologie prin care sunt așezate în paralel evenimentele politice și cele ale temei abordate. Pe bună dreptate, autorul remarcă abundența ca niciodată a traducerilor în limba franceză a bibliografiei necesare. Datorită acestor lucrări, el poate descoperi "firul roșu care subîntindea în taină esența iconografiei paleocreștine": acesta este conceptul de Slavă (care abia în reflectarea medievală a crucificării va fi, treptat, înlocuit de cel al mântuirii prin suferință
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
în domeniul studiilor culturale, se manifestă un interes crescînd pentru Europa - determinat de evidente rațiuni politice internaționale. Pentru dicționarul anglicismelor au fost selectate 16 limbi europene: 4 germanice (islandeză, norvegiană, olandeză, germană), 4 slave (rusă, poloneză, croată, bulgară), 4 romanice (franceză, spaniolă, italiană, română) și 4 de alte origini (finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Simetria schemei se reflectă într-o grilă - într-un pătrat cu 16 subdiviziuni, în care sînt marcate printr-un sistem simplu gradele de integrare a împrumuturilor. E important
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
foarte direct o informație izbitoare: cuvîntul este puternic integrat doar în trei din cele 16 limbi: în română, bulgară și rusă ! Apare cu grade intermediare de adaptare în limbile germanice, în croată și albaneză; rămîne neintegrat în celelalte limbi romanice - franceză, italiană, spaniolă - , ca și în poloneză, finlandeză, maghiară și greacă - unde e mai ales redat prin calcuri. Rusa, bulgara și albaneza îi atașează - ca și româna - desinențe specifice de plural. în rusă (chiar mai mult decît în română), termenul are
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
valoare. Alexandru Busuioceanu este pasionat cititor care, oricât și-ar impune o anumită disciplină, este parcă asediat de cărți. Un adevărat cunoscător cu o educație literară dintre cele mai largi, dar și mai rafinate, clasicii latini, literatura spaniolă și cea franceză, lăudând cultura franceză pentru claritate și repudiindu-i superficialitatea, Coranul, poezia belgiană, gândirea germană, folclorul românesc, universalitatea lui, gânditorii români. Relația dintre literaturi: "Cărțile lui Bousquet trezesc în mine cel mai neașteptat ecou. După Pârvan și Pierre Jean Jouve, Joë
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
este pasionat cititor care, oricât și-ar impune o anumită disciplină, este parcă asediat de cărți. Un adevărat cunoscător cu o educație literară dintre cele mai largi, dar și mai rafinate, clasicii latini, literatura spaniolă și cea franceză, lăudând cultura franceză pentru claritate și repudiindu-i superficialitatea, Coranul, poezia belgiană, gândirea germană, folclorul românesc, universalitatea lui, gânditorii români. Relația dintre literaturi: "Cărțile lui Bousquet trezesc în mine cel mai neașteptat ecou. După Pârvan și Pierre Jean Jouve, Joë Bousquet era a
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
achiziționează pentru "un franc" o cărticică neștiută Nationalisme roumain du XIX-ème siècle, lecție de deschidere a unui curs ținut la Sorbona de Alex. A. C. Sturdza, elev al lui Hasdeu, autor al mai multor lucrări de literatură antică, premiate de Academia Franceză; sau un R. Kretzulescu care sub pseudonimul Rodolphe de Vézelay, publicase la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Paris, cărți cu observații politice asupra Spaniei și Portugaliei. "Încă un român rătăcit prin apus și pierzându-și averea" observă, nu fără
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]