316 matches
-
și în cele din urmă au triumfat asupra dominicanilor lui Savonarola în 1498, dar și pentru că franciscanismul oferea o tradiție alternativă de pietate populară cu o reputație veche și impecabila. Piero Soderini pare să fi făcut un pelerinaj la mănăstirea franciscana din La Verna, de asemenea în 1502, în perioada dintre alegerea sa ca unic Purtător pe Viață al Stindardului Justiției (Gonfaloniere di giustizia a vită) și preluarea funcției 128. Iar în 1503 comisarul general Antonio Giacomini a trimis la Florența
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Stindardului Justiției (Gonfaloniere di giustizia a vită) și preluarea funcției 128. Iar în 1503 comisarul general Antonio Giacomini a trimis la Florența pelerina Sf. Francisc, luată că trofeu de război în Citerna; aceasta a fost expusă în mănăstirea de observanța franciscana, S. Francesco al Monte alle Croci (acum numit S. Salvatore al Monte), situată deasupra orașului în aproprierea foarte vechii biserici Sân Miniato.129 De la 1498 până la începutul anilor 1500, arhitectul Cronaca a dirijat un program masiv de construcție la mănăstirea
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
S. Francesco al Monte alle Croci (acum numit S. Salvatore al Monte), situată deasupra orașului în aproprierea foarte vechii biserici Sân Miniato.129 De la 1498 până la începutul anilor 1500, arhitectul Cronaca a dirijat un program masiv de construcție la mănăstirea franciscana, care, conform lui Lorenzo Polizzotto, a funcționat că un "cartier general al recentei campanii victorioase împotriva lui Savonarola"130. Rinaldeschi a fost arestat în grădina acestei mănăstiri [Figură 4], care avea vedere spre Florența, după actul lui de sacrilegiu. Cu
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
o frică mult mai directă, acea că din cauza păcatelor ei, incluzând execuția lui Savonarola și a celor doi adepți, Florența nu se mai bucură de favoruri și protecție divină 138. Faptul că Rinaldeschi a fugit la mănăstirea antisavonarolană de observanța franciscana, unde probabil a sperat la protecție, poate semnifică faptul că însuși delincventul era conștient de motivele savonarolane pentru descinderea care avea să ducă la moartea sa. Prin crearea și dezvoltarea unui devotament pentru Madonna de' Ricci imediat după moartea lui
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
țină în viață persoanele și să permită fiecăruia să-și trăiască viața din plin. Lăsând la o parte conjuncturile istorice, succesele și falimentele, subzistența și apusul anumitor expresii carismatice, nu trebuie să uităm că veșnicia nu caracterizează carismele - benedictine, dominicane, franciscane... -, ci persoanele care, printr-o trudă spirituală, personală și comunitară, dar și prin exercitarea mijloacelor puse la dispoziție de o anume tradiție spirituală, sunt chemate să trăiască și să moară împreună cu Cristos, pentru Cristos și în Cristos. Nu cred de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de Istorie a Universității București. Pentru materializarea acestei lucrării doctorale îi aduc mulțumiri lui Dumnezeu și Maicii Sfinte pentru tot harul, familiei mele, preoților franciscani Petru Albert și Anton Demeter etc. pentru inițiativa, sprijinul și susținerea netă și cordială; Provinciei Franciscane din Moldova (România) pentru înlesnire; pr. Martin Cabalaș, parohia catolică Bucureștii-Noi, și surorilor Institutului Sfintei Fecioare Maria, azi Congregația lui Isus, din Popești-Leordeni (Ilfov) pentru facilitare, sprijin și încurajare. Aduc mulțumiri aici și prof. univ. dr. Constantin C. Petolescu (Facultatea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
recurge la cuvinte fără nerv e ca și cum te-ai lăsa pe "un pat de spital". Asemenea altora, ardentul George Vulturescu așteaptă încordat cuvinte neîncepute, cuvinte-miracol: Când voi uita toate limbajele voi scrie fericit / despre fratele aer". Însă departe de gingășiile franciscane, duritățile se succed în conexiuni izbitoare. Nichita Stănescu găsea că: "Poezia este o tensiune semantică spre un cuvânt care nu există, pe care nu l-ai găsit"; că, în fapt, "semantica precede cuvântul" (Respirări). Ideea nichitiană nu era inedită; printre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ordinul său a avut-o în primele decenii ale secolului al XIII-lea. Valoarea acestor mărturii este cu atât mai semnificativă, cu cât proveniența lor este mai variată; unele sunt desprinse din paginile cronicilor vremii, altele provin din interiorul familiei franciscane, iar a treia categorie ne este oferită de documentele Curiei Romane referitoare la tânărul Ordin Franciscan. Volumul de față, realizat prin bunăvoința și colaborarea câtorva frați, cuprinde o bună parte dintre cele mai semnificative mărturii. Ultimele cercetări efectuate în diverse
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în diverse arhive și biblioteci au scos la iveală noi documente menite să întărească sau să completeze informațiile deținute până în prezent cu privire la Sfântul Francisc și la Ordinul Franciscan. Noile date vor fi adăugate acestei secțiuni în varianta finală a Izvoarelor franciscane. Pr. conf. univ. dr. Ștefan Acatrinei CUVÂNT ÎNAINTE Această secțiune a Izvoarelor Franciscane este amplă; autorii sunt numeroși iar lucrările pe care le conține sunt foarte diferite nu numai în ceea ce privește originea și inspirația, ci chiar și calitatea sau dimensiunea informațiilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
întărească sau să completeze informațiile deținute până în prezent cu privire la Sfântul Francisc și la Ordinul Franciscan. Noile date vor fi adăugate acestei secțiuni în varianta finală a Izvoarelor franciscane. Pr. conf. univ. dr. Ștefan Acatrinei CUVÂNT ÎNAINTE Această secțiune a Izvoarelor Franciscane este amplă; autorii sunt numeroși iar lucrările pe care le conține sunt foarte diferite nu numai în ceea ce privește originea și inspirația, ci chiar și calitatea sau dimensiunea informațiilor transmise. Dintr-un anume punct de vedere, marele interes istoric al acestei secțiuni
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
deja -, o diversitate mai consistentă, pentru istoric, cu privire la „calitatea” izvoarelor. Există mărturii directe și mărturii ce doar repetă fapte transmise de operele biografice oficiale ale lui Francisc sau chiar de lucrări anterioare. Avem în vedere autori ce prezintă începuturile mișcării franciscane, încercând să o încadreze într-un context istoric, și autori ce menționează doar episoade cu caracter anecdotic, după cum există și autori care scriu la doar câțiva ani după moartea și canonizarea lui Francisc, oferind o viziune asupra mișcării sale (de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
asupra acestor aspecte se va reveni pe scurt în introducerile celor două părți ale acestei secțiuni. Se poate forma o impresie despre bogăția și diversitatea mărturiilor noastre parcurgând indicele celei de a treia secțiuni. Păstrând repartizarea ediției precedente a Izvoarelor Franciscane, izvoarele au fost grupate în funcție de diferite criterii care, parțial, se intersectează: statutul autorilor (mărturii non-franciscane și mărturii franciscane); abordarea cronologică (mărturii contemporane Sfântului Francisc și mărturii ulterioare morții și canonizării lui); importanța unui autor și amploarea operei sale (Iacob din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
forma o impresie despre bogăția și diversitatea mărturiilor noastre parcurgând indicele celei de a treia secțiuni. Păstrând repartizarea ediției precedente a Izvoarelor Franciscane, izvoarele au fost grupate în funcție de diferite criterii care, parțial, se intersectează: statutul autorilor (mărturii non-franciscane și mărturii franciscane); abordarea cronologică (mărturii contemporane Sfântului Francisc și mărturii ulterioare morții și canonizării lui); importanța unui autor și amploarea operei sale (Iacob din Vitry, Giordano din Giano, Toma din Eccleston, Salimbene de Adam din Parma); rezonanța unui anumit episod cunoscut deja
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
arăta caracteristicile, dacă nu ale fiecărui izvor în parte (a se vedea pentru aceasta textele introductive), cel puțin ale diferitelor grupuri, ale diferitelor categorii sub care pot fi analizate. Mărturii non-franciscane Începem prin clasificarea mărturiilor în două categorii: non-franciscane și franciscane. Acest lucru amintește, chiar și prin prioritatea acordată izvoarelor externe Ordinului Fraților Minori, de o discuție aprinsă ce a avut loc în perioada anilor șaizeci și șaptezeci ai secolului al XX-lea, perioadă în care a fost publicată prima ediție
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
amintește, chiar și prin prioritatea acordată izvoarelor externe Ordinului Fraților Minori, de o discuție aprinsă ce a avut loc în perioada anilor șaizeci și șaptezeci ai secolului al XX-lea, perioadă în care a fost publicată prima ediție a Izvoarelor Franciscane (1977). Din moment ce lunga dezbatere asupra „fenomenului franciscan” (questione francescana) - despre care s-a tratat în secțiunea anterioară - demonstrase deja că toate biografiile Sfântului Francisc erau parțiale, unii istorici au considerat că, pentru înțelegerea vieții Sfântului din Assisi și a primilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
această mărturie - fără nicio intenție de a forța realitatea, ci doar de a le istorisi prietenilor din Flandra despre ce a văzut el în Umbria - este extrem de importantă pentru istoria zbuciumată (zbuciumată în sensul unei posibile reconstruiri actuale) a surorilor franciscane, dacă vrem să o considerăm astfel pe Sfânta Clara, surorile ei de la San Damiano și, poate, vreun alt mic grup din Umbria înainte de intervenția cardinalului Ugolino asupra monahismului feminin sau, mai bine zis, asupra noilor experiențe religioase feminine. Păcat că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc, care se mișcă neputincios printre războinicii creștini și musulmani, rezonanță ce exclude, după opinia mea, orice posibilă inserare a Sfântului în logica contrapunerii cruciadelor, după cum sugerează un alt izvor (amintirile fratelui Iluminato: FF 2691) și unii istorici contemporani. Mărturii franciscane Pentru mărturiile de origine franciscană situația este similară dar și diferită în același timp. Similară în ceea ce privește ecoul pe care acestea îl constituie, referindu-se la răspândirea Ordinului în Europa conform relatărilor lui Giordano din Giano, ale lui Toma din Eccleston
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la rezultate opuse sau chiar să se amestece împreună. Mai mult, acest lucru este cu atât mai valabil atunci când de la cronicarii Ordinului - Giordano, Toma și în parte Salimbene - care scriu despre experiențele lor personale, despre nașterea și dezvoltarea provinciei lor franciscane, despre frații pe care i-au cunoscut și iubit, se trece la amintirile despre Sfântul Francisc, adunate aici din diferite locuri, din mai multe izvoare; fiecare dintre ele trebuie supusă unei analize particulare. Este vorba despre amintiri ce provin din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Burchard de Ursperg, care, de asemenea, aduce elogii la adresa noului grup religios, nu menționează numele lui Francisc. Acesta nu apare nici în cronica Sfântului Martin din Tours care, de fapt, dedică fraților doar câteva rânduri. Pentru această primă perioadă, mărturiile franciscane din a treia secțiune au o importanță redusă, pentru că - după cum s-a spus deja - ele sunt toate ulterioare morții și canonizării fondatorului. Doar unele memorii, în special aceea a fratelui Ștefan, privită în contextul altor izvoare mai consistente, poate fi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Doar unele memorii, în special aceea a fratelui Ștefan, privită în contextul altor izvoare mai consistente, poate fi de ajutor pentru a confirma o imagine neoficială a lui Francisc, informală, neafectată de stereotipurile referitoare la relațiile fraternității. Cele trei cronici franciscane mai ample - aparținând fraților Giordano, Toma și Salimbene - acordă un spațiu mai restrâns lui Francisc. Ele se concentrează în a oferi îndeosebi informații despre dezvoltarea fraților minori în anumite zone, dezvoltare ce este privită pozitiv, cu admirație și nostalgie în ceea ce privește
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru toți frații, și nu relatează despre fondator nici măcar ceea ce i-ar fi povestit primul său însoțitor, Bernard de Quintavalle, cu care fratele Salimbene din Parma a fost împreună timp de un an. Acesta este un alt aspect al izvoarelor franciscane interne, ce contrastează în anumite aspecte cu alte izvoare franciscane ce merg în căutarea de dovezi despre Francisc, cu scopul de a arăta viața originală a primei fraternități și exemplul Sfântului, adesea în opoziție cu dezvoltarea și direcția luată de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
i-ar fi povestit primul său însoțitor, Bernard de Quintavalle, cu care fratele Salimbene din Parma a fost împreună timp de un an. Acesta este un alt aspect al izvoarelor franciscane interne, ce contrastează în anumite aspecte cu alte izvoare franciscane ce merg în căutarea de dovezi despre Francisc, cu scopul de a arăta viața originală a primei fraternități și exemplul Sfântului, adesea în opoziție cu dezvoltarea și direcția luată de Ordinul Fraților Minori. Imaginea Sfântului Francisc Referitor însă la izvoarele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
maestru de etică și ascetică; sau, în cele din urmă, deoarece ofereau o imagine diferită de cea întâlnită în legenda oficială a lui Bonaventura, dacă nu chiar în contrast cu aceasta. Aceste ultime două tipuri de mărturii sunt de-a dreptul cele franciscane, culese nu numai din motive polemice, deoarece Capitulul de la Padova din 1276 revenise la pozițiile anterioare Capitulului de la Paris din 1266, care dăduse ordinul de a se distruge biografiile despre Francisc anterioare celei scrise de Bonaventura; totodată, se cerea colectarea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
anterioare celei scrise de Bonaventura; totodată, se cerea colectarea de mărturii în vederea scrierii unei noi biografii a fondatorului (aceasta ar corespunde cu Liber de laudibus sancti Francisci de Bernard din Bessa din 1279, care nu se numără printre aceste Izvoare franciscane, fiind considerată dezamăgitoare dacă este privită prin prisma constituirii unei noi colecții. Aceasta ar trebui considerată mai degrabă ca o mărturie târzie din secolul al XIII-lea). Izvoarele adunate aici, în diversitatea lor de abordare, de tipologie, de origine și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de frații minori, oferind informații utile cu privire la stilul de viață al fraților englezi, care se aflau încă în grupuri mici, în perioada anilor treizeci ai secolului al XIII-lea; însă versiunea predicii adresată păsărilor, ce nu se găsește în izvoarele franciscane precedente, și nici în cele ulterioare, privilegiată de unii biografi recenți ai lui Francisc deoarece e considerată mai „realistă” și mai semnificativă, este probabil expresia unei mentalități și moralități monastice. Din prezentarea stigmatelor, se vede clar că informațiile celor doi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]