132 matches
-
europeană. Mircea Cărtărescu (înainte de a-și anunța renunțarea la postmodernism) credea serios, în 1998, în plăsmuirea unei Europe postmoderne, adică deplin americanizată: "Falia care-i desparte esențial pe optzeciști și postoptzeciști de cei dinainte este falia dintre două lumi: lumea francofilă a costumului și a cravatei, a muzicii clasice, a sărutului mâinii și a respectului pentru marile valori și, pe de altă parte, lumea pătrunsă de spiritul american, lumea hainelor de pe stradă, a muzicii rock, a pletelor, a culturii <<populare>>, a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
literar dispare. Nu trebuie să existe literaturi dominatoare și literaturi dominate, literaturi de stăpâni și literaturi de sclavi (Etiemble). Cultura dominantă produce peste tot resentimente legitime. Lumea zisă a treia nu mai poate fi supusă nici unei tendințe culturale unificatoare, anglofile, francofile sau altfel. Orice hegemonism estetic și ideologic este de neconceput și deci respins. Eurocentrismul, rusocentrismul sau orice alte centre și centrisme sunt în principiu excluse. Aceste principii pot constitui argumente pentru o nouă politică a culturii și a relațiilor literare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
înțeles cum se cuvine gestul colegial pe care l-a improvizat. * * * În 1984 am fost numit ministru plenipotențiar în Franța, una din cele vreo zece misiuni diplomatice dintre cele mai râvnite în serviciul nostru exterior. Dacă, pe deasupra, mai erai și francofil și eu eram această misiune se profila promițătoare de satisfacții maxime, la care un diplomat ca mine era îndreptățit să aspire. Din păcate însă, rareori ne este dat să ne realizăm toate aspirațiile pe deplin. Ceea ce mi s-a întâmplat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de rigoare - pe cei care le au, mjloacele se Înțelege. E drept, cu mine s’a Înșelat amarnic: ce putea să capete de la un cercetător, chercheur cum ar zice francofonul vopsit ce sunt, ca tot românul care de fapt e francofil, doar pentru a ocoli realitatea mâinii Întinse... À propos: am tras cu ochiul prin laboratoarele Universității chișnăuene, ca să-mi fac sânge rău: bani puțini are acea - iarăși din păcate - țară, dar mulți investește În viitor, adică În știință. Cum să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
situația internă și externă a României din iulie 1939: ne aflăm În preajma declanșării celui de-al doilea război mondial, când regele Carol II este În căutare de aliați pentru România. Politica externă românească manifestă, În această perioadă, o evidentă tendință francofilă și anglofilă, deși există tatonări și În mediile germane. Apropierea de Anglia, În mod deosebit, reclama un asemenea compromis În regimul sectelor și asociațiilor religioase. Așadar, declarațiile autorităților politice și religioase pe linia consolidării naționale nu rămân fără efect, instaurându
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
de Antonescu și văduva lui, doamna Veturia Goga, era nu numai atunci, dar a continuat să fie și după prăbușirea statului legionar "marea doamnă" a regimului, cea care s-a străduit să-i risipească lui Hitler îndoielile provocate de trecutul francofil și anglofil al lui Antonescu. Deși goga-cuziștii vor juca ulterior un rol decisiv în regimul Antonescu, la momentul respectiv acestuia îi era imposibil să-i dea Legiunii peste nas. Nu putea deocamdată nici să apeleze la sprijinul armatei române, deși
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
părți își exprimă satisfacția pentru lansarea în anul 1995 a cotidianului românesc de limba franceză "Bucarest-Matin". Totuși partea franceză observa că ziarul are în continuare o slabă difuzare. Partea franceză dorește ca ziarul să fie accesibil cititorilor români francofoni și francofili, în ansamblu. Cele două părți își exprimă satisfacția pentru rezultatele obținute prin transferul de know-how făcut de Agenția France Presse către Agenția Națională de Presă "Rompres" privind informatizarea procesării știrilor, cu ocazia precedentului program de cooperare bilaterală. Continuarea colaborării dintre
PROGRAM ROMÂNO-FRANCEZ din 13 iunie 2001 de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnica pentru anii 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
Electorii ecleziastici (principii episcopi de Mainz, de Colonia și Treve, mai mult șefi temporali decât spirituali), făceau parte din Liga Catolică (arhiepiscopul de Colonia era chiar fratele lui Maximilian I de Bavaria). Arhiepiscopul de Treve, prin intrigile sale și politica francofilă, va provoca mai târziu intrarea în război a Franței. Ruptura iremediabilă s-a produs datorită intervenției Electorului palatin Frederic al VI-lea, care în 1612 se căsătorise cu Elisabeta, fiica regelui Iacob I. Intenția sa declarată de a accepta coroana
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
va influența viitorul politic al lumii. La început, împăratul francezilor este primit peste tot ca un eliberator. În 1806, Hegel vede în el "sufletul lumii", în vreme ce Beethoven compune în onoarea sa, iar întreaga intelectualitate germană pare a fi de-venit francofilă. Însă totul n-a fost decît o scînteie care s-a stins repede. După 1770, literații germani suportă cu greu pretențiile hegemonice ale filozofiei luminilor și preferă mai curînd să promoveze specificul național în cadrul mișcării cunoscute sub numele de Sturm
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cel care îl primea pe un tânăr diplomat francez, Georges Diener, venit de la Budapesta ca să inițieze la Iași un centru cultural francez. Grație lui, a distinsului prefect de atunci, Dan Gâlea, și a doamnei Maria Carpov, strălucită traducătoare și infatigabilă francofilă, François Mitterand și Ion Iliescu semnau aici, un an mai târziu, actul de naștere al celui mai important reper instituțional occidental al anilor '90 de la Iași, Centrul Cultural Francez. Plasat în mediul universitar elevat al Copoului, într-un impunător conac
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
arată dialogul celor două culturi aflate într-un schimb de lungă durată, cu beneficii de ambele părți. Cum ar fi fost literatura română fără Baudelaire al ei, Tudor Arghezi, sau fără Ion Minulescu, sau fără atâția alți autori francofoni și francofili până în fibrele cele mai intime ale ființei lor artistice... Și cum ar arăta literatura franceză fără un Tzara, Ionesco sau Cioran, Gherasim Luca sau Benjamin Fondane sau Nicolae Breban ? De neimaginat ! Revendicați de ambele spații, iată-i pe aceștia, alături de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
discipline în școlile franceze. Ne mândrim cu ei. - România este o țară francofonă. Care este rolul ei în promovarea idealului de cultură în U.E. ? - Vă rog să-mi permiteți să mă refer acum la întreg spațiul românesc, profund francofon și francofil, deoarece francofonia unanim recunoscută din Republica Moldova vine să întărească percepția europeană asupra românilor ca excelenți vorbitori și rafinați cunoscători ai culturii și spiritualității franceze, vectori ai afirmării noastre europene. De aici derivă poate, și o parte a rolului pe care
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
estimarea datei la care ar putea fi rezolvată această solicitare. Vă mulțumesc ! (Întrebare, aprilie 23, 2012, Parlamentul României) Francofonie Domeniul meu de suflet ! Am atras multe ironii în presa locală, ca politician francofon, militant activ pentru păstrarea tradiției francofone și francofile în spațiul românesc. Nu le-am înțeles și am continuat să lupt. Ca membru în Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, dar și în Grupul Parlamentar de Prietenie cu Republica Franceză-Adunarea Națională, am intervenit pe subiecte precum: problema
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
abordări pragmatice și a unei agende continue care să depășească problemele administrative. Jean-Claude Mignon a avut căteva intervenții în cadrul cărora a recunoscut „istoria noastră comună“, “legăturile de prietenie care trebuie să se întărească“, spunând că “românii sunt francofoni dar și francofili”, acestea nefiind doar niște vorbe de complezență. Consider că dialogul de ieri a fost unul de mare sinceritate și pentru că, în ultima sa intervenție, Jean-Claude Mignon a mărturisit că “se simt jenați” de faptul că românii trăiesc cu impresia că
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cerere ce garanta prosperitatea țărilor vestice exportatoare de produse în Est, Europa post-sovietică a fost repede uitată. Există o excepție în Quebec, prin faptul că această provincie canadiană este o sursă imaginată (sau imaginară) de imigranți francofoni sau cel puțin francofili, care sunt interesați de studiile asupra Europei de Est. Ladis K. D. Kristof Fost profesor de științe politice la Portland State University din Oregon, Statele Unite. Doctorat obținut în anul 1969 la University of Chicago. Coordonator al volumului Revolution and politics
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
s-a opus langorii native a sufletului românesc, mult timp aservit sub jugul turcilor. El a strigat Sursum corda! În plus, a venit din Franța cu idei republicane 15 și a fost, între 1880 și 1885, conducătorul grupului intelectual liberal, francofil și germanofob Literatorul. A fost prost sau puțin înțeles, căci entuziasmul și apostolatul său s-au prăbușit în gol. D-nul Alexandru Bogdan-Pitești i-a consacrat pagini înflăcărate și curioase: "Mă bucur că am putut, prin aceste rânduri, să-mi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
simțeau legați (s-au auzit chiar voci cerând intrarea imediată În război, și nu pentru Transilvania, ci pentru Franța!). De partea cealaltă se situau așa-numiții ( În sens peiorativ) „germanofili“ (care nu erau Însă mai germanofili decât erau oponenții lor francofili). Ei luau act de faptul că România se afla nu Între Germania și Franța, ci Între Germania și Rusia. Mai bine Înfrânți cu Germania, decât Învingători cu Rusia! O Rusie Învingătoare și-ar fi instaurat În zonă o dominație nefastă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mazzini. Mai târziu, Între 1881 și 1890, a fost ministru plenipotențiar la Londra Ion Ghica (1816-1897), unul dintre cei mai interesanți oameni politici și intelectuali români ai vremii, În plus un „anglofil“, specie foarte rară Într-o epocă bântuită de „francofili“ și, eventual, de „germanofili“. Sunt și englezi care călătoresc În România; câțiva ajung chiar să se stabilească aici. Printre ei, un anume Effingham Grant, care În vremea revoluției de la 1848 lucra la consulatul britanic din București; astăzi este complet uitat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai recente apariții, și se Îmbrăca după ultima modă de la Paris. Chiar străinii, care găseau destule cusururi orașului, erau impresionați de eleganța femeilor. Magazinele și restaurantele căutau să se apropie cât mai mult de stilul francez. Dar nici cei mai francofili dintre români nu aveau cum să devină chiar francezi! În modul lor de viață, În genul lor de sociabilitate rămânea o notă balcanică. Ajunge să privim gastronomia: nimic mai revelator pentru sufletul omului decât ceea ce mănâncă (fiind vorba de Franța
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a-i da mâna. Dimpotrivă, principesa Elisabeta 194 nu voia să întindă mâna [nici] primului-ministru, și când părinții au silit-o o ștergea pe rochie cu ostentație, ca și cum i-ar fi murdărit-o. Atunci era foarte prietenoasă cu Brătienii și francofilă; când d-na Ulvineanu veni cu un internat la București pentru câteva ore, o trimise la d-na Leria ca să ne transmită din partea ei că Brătianu nu a fost bolnav, cum s-a spus, și că dânsa nu a avut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
odisee. Îmi aducea o caldă amintire de la preoteasă și fotografia copiilor cu părinții lor. Nimic nu putea să-mi fie mai plăcut decât aceste știri bune. reveniți Ai noștri din Moldova începeau să revină: dr. Dinu Brătianu, pe atât de francofil, pe cât familia ce găsea aici era de germanofilă. La doamna Elena Pherekyde în casă se întâlneau toți: dânsa, fratele ei Alexandru Marghiloman, fiul Pic Pherekyde, din partea Pute rilor Centrale, dr. Dinu, Mișu Marghiloman, familia Butculescu, francofili. Cei doi frați nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Brătianu, pe atât de francofil, pe cât familia ce găsea aici era de germanofilă. La doamna Elena Pherekyde în casă se întâlneau toți: dânsa, fratele ei Alexandru Marghiloman, fiul Pic Pherekyde, din partea Pute rilor Centrale, dr. Dinu, Mișu Marghiloman, familia Butculescu, francofili. Cei doi frați nu-și vorbeau. Doamna Pherekyde, ca să-i aibă la prânzul de familie săptămânal, îi punea pe unul în dreapta ei, pe altul în stânga, astfel că nu se vedeau și puteau să nu știe unul de altul. Bineînțeles, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vorbe i le mai pot reda? Mitilineu, revenit în urmă la alte simțiminte, trebuie să-și fi reamintit aceste vorbe înțelepte ale subțirelui om de stat și, față de el însuși, să fi roșit adânc. Mai târziu a devenit un aprig francofil, precum a [și] rămas. În Steagul și Lumina se spunea că Grigore Carp depusese raportul de dare în judecată a lui Ionel și Vintilă pentru expedierea vinului de la Florica la Barboși, Galați, Brăila și Ucraina, cu un tren compus din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
con telui de Saint-Aulaire; familia Bossy, părinții, cu totul demoralizați, întrebau mereu de ce am intrat în război, Raoul înțelegea, dar fără înflăcărare; toți - mândri de bravura lui Robert și mirându-se că voia să rămână în armată; Coleta Plagino, foarte francofilă, decorată cu „La Croix de guerre“, mi-a spus că zilnic și-a scris impresiile; Nicolae Dimancea tot verde, deși a ajuns la 83 de ani. Astfel aflarăm de moartea maiorului N. Capșa și a tânărului Alex. Grămăticescu, de măritișul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Bulgaria n-ai ce face“; 5. Era supărat că Marghiloman se luase după Czernin și pretindea că el căuta să îndulcească pe cât putea suferințele populației, dar n-avea ce face; 6. Știe cât urăsc românii pe germani și ce manifestații francofile s-au făcut la Iași. Noi ne gândeam la scrisoarea mamei pentru a obține administrarea moșiilor ei, rămasă fără răspuns, și deduceam că vorbele nu corespundeau faptelor. Despre manifestațiile de la Iași ne scrisese și Vintilă: se strigase, [împărțind] ziarele pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]