171 matches
-
lumină albă fenomenul este mai complicat. În punctul central O, diferența de drum este egală cu zero pentru toate lungimile de undă, în O se produce o franja luminoasă de lumină albă. Primele franje după franja centrală au marginea dintre franja centrală colorată în violet, iar cealaltă margine, colorată în roșu (Fig.1.5.). La un ordin de interferență mai mare de zece, în același loc se suprapun maxime pentru mai multe lungimi de undă și franjele apar estompate, iar la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
centrală au marginea dintre franja centrală colorată în violet, iar cealaltă margine, colorată în roșu (Fig.1.5.). La un ordin de interferență mai mare de zece, în același loc se suprapun maxime pentru mai multe lungimi de undă și franjele apar estompate, iar la diferențe de drum δ > 3·10 -6 m, dă ochiului impresia de alb și se numește alb de ordin superior. Ce se obține prin interferența localizată cu lama cu fețe planparalele? Dacă pe o lamă transparentă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de incidență din ce în ce mai mari; • Pipetați ulei pe suprafața apei din cuvă pentru a se forma o pată mai groasă față de lungimea de undă a luminii vizibile; Fomulați concluzii. Răspuns: Figura obținută cu lama cu fețe plan paralele este formată din franje de egală înclinare (cercuri concentrice, numite Inelele lui Heidinger), localizate la infinit. Dacă observația se face în lumină albă, în locul inelelor întunecate și luminate ce alternează între ele, se obțin inele ce conțin culorile spectrului (Fig.1.8.). Când se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
spectrului (Fig.1.8.). Când se privește suprafața de ulei sub diferite unghiuri de incidență din ce în ce mai mari, se remarcă schimbarea petei spre albastru și indigo ca urmarea îndeplinirii condiției de maxim pentru aceste radiații. Dacă lama este groasă nu obținem franje de interferență. Culorile lamelor subțiri apar și la balonașele de săpun care ne încântă. Ce se obține prin interferența localizată cu pana optică? În figura de mai jos se consideră două lame de sticlă ce fac un unghi între ele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Ce se obține prin interferența localizată cu pana optică? În figura de mai jos se consideră două lame de sticlă ce fac un unghi între ele realizând o pană de aer. Pentru fiecare grosime a lamei corespunzatoare se obține o franjă de interferență ( Fig.1.9.). Franjele sunt localizate pe fețele penei sau în spațiu cu ajutorul unei lentile convergente L. Astfel de franje se întâlnesc des în practica. Pentru a obține o pană optică materialele necesare sunt: • cadru de sârmă • soluție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu pana optică? În figura de mai jos se consideră două lame de sticlă ce fac un unghi între ele realizând o pană de aer. Pentru fiecare grosime a lamei corespunzatoare se obține o franjă de interferență ( Fig.1.9.). Franjele sunt localizate pe fețele penei sau în spațiu cu ajutorul unei lentile convergente L. Astfel de franje se întâlnesc des în practica. Pentru a obține o pană optică materialele necesare sunt: • cadru de sârmă • soluție cu detergent lichid, de exemplu „ Pur
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
un unghi între ele realizând o pană de aer. Pentru fiecare grosime a lamei corespunzatoare se obține o franjă de interferență ( Fig.1.9.). Franjele sunt localizate pe fețele penei sau în spațiu cu ajutorul unei lentile convergente L. Astfel de franje se întâlnesc des în practica. Pentru a obține o pană optică materialele necesare sunt: • cadru de sârmă • soluție cu detergent lichid, de exemplu „ Pur" Modul de lucru: • Introduceți cadrul de sârmă în soluția realizată. • Țineți cadrul vertical și priviți pelicula
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
soluția realizată. • Țineți cadrul vertical și priviți pelicula prinsă pe acesta prin reflexie, utilizând lumina ce vine de la o sursă întinsă. • Ce imagine se formează? Răspuns: Se observă, pe măsură ce pelicula se subțiază sub efectul gravitației, formarea unor dungi orizontale colorate franje de interferență începând de la marginea superioară și avansând spre mijlocul peliculei (Fig.1.10.). Apariția acestor franje s-a datorat formării unei „ pene optice" de apă pe conturul cadrului de sârmă, având muchia în partea superioară. Figura obținută cu pana
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de la o sursă întinsă. • Ce imagine se formează? Răspuns: Se observă, pe măsură ce pelicula se subțiază sub efectul gravitației, formarea unor dungi orizontale colorate franje de interferență începând de la marginea superioară și avansând spre mijlocul peliculei (Fig.1.10.). Apariția acestor franje s-a datorat formării unei „ pene optice" de apă pe conturul cadrului de sârmă, având muchia în partea superioară. Figura obținută cu pana optică este formată din franje de egală grosime, echidistante, paralele cu muchia penei și între ele. Cum
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
marginea superioară și avansând spre mijlocul peliculei (Fig.1.10.). Apariția acestor franje s-a datorat formării unei „ pene optice" de apă pe conturul cadrului de sârmă, având muchia în partea superioară. Figura obținută cu pana optică este formată din franje de egală grosime, echidistante, paralele cu muchia penei și între ele. Cum se poate determina lungimea de undă a unei radiații, utilizând inelele lui Newton? Un caz particular de franje de interferență de egală grosime îl constituie inelele lui Newton
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
partea superioară. Figura obținută cu pana optică este formată din franje de egală grosime, echidistante, paralele cu muchia penei și între ele. Cum se poate determina lungimea de undă a unei radiații, utilizând inelele lui Newton? Un caz particular de franje de interferență de egală grosime îl constituie inelele lui Newton. Aceasta se realizează ca o pană de aer de unghi variabil, delimitată de o placă cu fețele plan paralele și o lentilă plan convexă așezată pe ea Interferența se produce
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ordinul inelului; • Reprezentați grafic și din panta dreptei determinați raza de curbură a lentilei R, utilizând o radiație de lungime de undă cunoscută; • Determinați lungimea de undă a radiației folosite, folosind relația sau reprezentând grafic. Răspuns: Inelele lui Newton sunt franje circulare concentrice, alternativ luminoase și întunecoase, obținute ca rezultat al fenomenului de interferență. Inelele se obțin în jurul punctului de contact dintre lentilă și lamă. Pentru lumina reflectată, centrul este întunecat (minim) pentru că k = 1, se obține r1 = 0, diferența de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în aer, NU sunt lentile negativ. 7. Convergența unei lentile plan convexe. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este. 11. Franjele obținute cu dispozitivul lui Young au următoarele caracteristici. 12. Franjele obținute cu pana optică au următoarele caracteristici. 13. După trecerea unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte. 14. Difracția luminii se poate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
plan convexe. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este. 11. Franjele obținute cu dispozitivul lui Young au următoarele caracteristici. 12. Franjele obținute cu pana optică au următoarele caracteristici. 13. După trecerea unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte. 14. Difracția luminii se poate pune în evidență. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
oglinzi plane. Dacă obiectul se depărtează de oglindă cu distanța d, atunci distanța dintre el și imaginea sa. 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu. 7. O
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
depărtează de oglindă cu distanța d, atunci distanța dintre el și imaginea sa. 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu. 7. O sferă de sticlă formează imaginea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dintre el și imaginea sa. 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu. 7. O sferă de sticlă formează imaginea unui punct luminos aflat în centrul ei: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sub acțiunea luminii ; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a . obligatoriu la distanță mare (practic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine definit; d. obligatoriu la distanță foarte mică (practic nulă) de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. TEST 39 1. Fenomenul de refracție a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unitatea; d. arată de câte ori este mai mare viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații monocromatice cu lungimea de undă λ = 500nm. Numărul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lumină care poate intra în interiorul bulei de gaz este. 5. Pe ecranul fantelor unui dispozitiv Young se execută simetric ( între cele două existente), o a treia fantă. Pe ecranul de observație se va modifica: a. interfranja; b. intensitatea luminoasă a franjelor; c. interfranja și intensitatea luminoasă a franjelor. 6. Ordinul cel mai mare Kmax al spectrului de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å este egal
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]