238 matches
-
la această teribilă inflație și foamete a contribuit dezastruos și seceta mai ales În Moldova unde soarele a pârjolit toată recolta cereală și vegetală. Șunca mea de praga și orezul cu lapte garnisit cu dulceață de vișine și mai ales franzela dospită În lapte de bovine dispăruse, trăind În amintirea mea “Odată a fost”, iar o simplă bucată de pâine n-o aveai de unde cumpăra. Hoardele comuniste Își arătase priceperea, pustiind totul În calea lor și fără predilecție: negustor, fabricant, bancher
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
am băut prima bere Guiness din viață. O, tempora! Nu știam practic decât berea Bucegi. Îmi amintesc cât de interesante erau poveștile celor care au trăit în interbelic despre felurite ceva din care noi mai pomenisem doar câte un fel: franzela, brânza, berea, untul, uleiul. „Rile” lipseau cu desăvârșire. Ce cultură a diversității umane? Noi nu aveam nici cultura diversității alimentare! Nick înghite tare greu. Mănâncă în genere foarte puțin și are dureri de spate, uneori foarte mari. Îi tot provoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
garsonierei mele. Bătrânul de pe trepte e într-o manta fostă cândva albastră, de milițian, are un maldăr de pungi din plastic cu ziare, zdrențe, fel de fel de cutii, sticle de apă minerală goale. Dintr-o sacoșă se ițesc o franzelă și o umbrelă galbenă, de damă. Întins într-o rână, ca la ospețele romane, cu capul sprijinit în mâna dreaptă, moșul privește defilarea Bulevardului, a mașinilor de pe Brezoianu, a schimbării luminilor de la intersecție, absent, cufundat în acea uitare de sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în acea străfulgerare a clipei, când treci pe lângă banca ta, silueta vaporoasă a văduvei „magistrat Ț.“, care te-a agățat într-o dimineață de mai oferindu-ți gazdă și „alte înlesniri“. Te-așteaptă pe bancă încă ziarul pe care mâncai franzela și parizerul împreună cu S., bucuroși că mai trecuse o zi. 16tc "16" În preziua în care tatăl meu s-a internat în spital, de unde nu a mai ieșit decât să moară acasă, am mers cu el pe Bulevard să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Vè mulțumesc! Cu plècere! zâmbind cu zâmbet de femeie, pentru cè acest zâmbet, garantez cu viața mea! n-a fost un zâmbet profesional! Duceți-vè acasè și bègați-vè în pat! îmi surâde tandru! Așa voi face! Dar unde sè pun oare franzela?! N-am nici o pungè la mine și n-aș vrea, mè vede din nou neajutorat, zâmbind, ia o pungè cu reclamè la un medicament, trecând de tejghea, ajutându-mè, îmi pune pâinea în pungè, mi-o întinde, Mulțumesc! La revedere! Noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
eu informatică, am jucat zeci de partide de șah, la ultima el fècându-mè maț din câteva mutèri, n-am mai apucat niciodatè sè-mi iau revanșa, Îmi caut cheia de la poartè, în geantè trebuie sè fie, ce mè fac eu cu franzela asta?! aici locuiesc eu! Șerban care și el mi-e prieten, dar încè nu mi-a luat nici o femeie, zice cè eu sunt de vinè, explicându-mi cè femeile se cèsètoresc întotdeauna cu bèrbați că Vlad și nu cu bèrbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
în bucètèrie și geantă pe un scaun, apoi, intru la baie că mè schimb, trebuie sè fie trecut de miezul nopții, cu mare satisfacție mè las în voia sentimentului real de foame ce-mi roade stomacul și, în bucètèrie, în fața franzelei, incerc sè mè golesc de toate gândurile, apoi, hèmesit, mè arunc asupra ei, ca un lup asupra prèzii, rup cu dinții, mènânc și, ÎI Matei, te cheamè directorul! mè face atent un coleg, sunt tocmai în mijlocul unei aplicații pe calculator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
din sacoșă și punea pe masă ditamai oala cu mâncare, din care umplea de două-trei ori castronul cu ostropel, cu musaca sau cu ardei umpluți, sau cu pilaf cu bucăți de carne cât pumnul în el, și alături, cele două franzele, ceapa, usturoiul și roșiile, punga cu prăjiturele, plăcințelele cu mere, cu vișine sau cu dovleac, domnu’ Ogrinjan, barem atâta lucru, să zică mațele bogdaproste, hi-hi-hi, și sticla de vin în sacoșă, la piciorul mesei și lângă piciorul ei, lipită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Privirea i se luminase intens și i se învăpăiaseră obrajii. Încetini pasul balansând din mâini, așteptând să i se liniștească respirația. Intră într-un butic aflat, ca și cabinetul de ginecologie, la parterul unui bloc cu zece etaje. Cumpără o franzelă și doi cârnați, cu inima cam strânsă; dimineață, când ieșise din casă, își propusese să țină de bani, să nu mai cheltuie nici un leu până n-ar fi rezolvat cu chiuretajul... Ce foame rea, deh, n-a plecat de nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
acasă, și parcă ar umbla de o zi și o noapte, Mirelo, ba ți-e foame, ba ți-e sete, ba ți-e dor de codrul verde. Pică nemaipomenit cârnații după prăjitură, și din nou mergea repede, aproape alergând, cu franzela într-o mână și cârnații înveliți în hârtie în cealaltă, mușcând și mestecând îndelung, și din nou vroia să nu se mai termine; după ce termină de mâncat, se pomeni iarăși năpădită de îngrijorare. Păi, să scape, trebuie neapărat să scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cît a coborît la Lyon să cumpere o sticlă de Evian și un ziar londonez. Știi cum e În gara din Lyon - au mese de alea pliante pe care vînd ziare și reviste, apă minerală, sticle mici de coniac și franzele cu șuncă Învelite În hîrtie, și mai sînt cărucioare cu perne și pături de Închiriat. În fine, cînd s-a Întors În compartiment a văzut că dispăruse valiza. A făcut tot ce se putea face. Știi cum e poliția franceză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
descurcî șoldovanu? Pentru că iel mișunî. Ardileanu sî umflî cu slăninî și palincî și sî prostești di cap. Da’ șoldovanu-i ajer și cu fimiei frumoasî. Și palinca nu fași comparațîie cu jinu nost, di Cotnari. O bătrână de pe un sac cu franzele întărește: - Aișea ai nimerit-o, niepoati! uiti Cotnariu cât îi di limpidi. Mata dă cârnațu și io sar cu jinu. Sticla e pupată pe rând de toți cei din compartiment. Eu trebuie să o pup chiar de două ori, o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
prăbușește între scaune. Nu-i vorbă, și Sabina e îngrozită - țipă ca din gură de șarpe. Încerc s-o liniștesc cum pot: trebuie să fi fost un șoricel venit din pod, iubito. Știi că mătușă-mea ține acolo sacii cu franzele și colaci. Nu se calmează decât la Arcul de Triumf, în ambuteiaj. Pe trotuare, sute și mii de bucureșteni. Țipă: „Ole ole, te-am fentat englezule!” și „Hagi președinte! Hagi președinte!”. În sfârșit, trece autocarul galben al naționalei de fotbal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și de butelii Steluța, tanti Cucu oftează: ehei, aici am vândut io pâine cinșpe ani. Mă sculam la 5 dimineața și așteptam mașina cu pâine. Ce friguri mai trăgeam! Se răsucește să-mi arate pe unde băga înăuntru lăzile cu franzele însă piciorușele ei de păianjen nu-i pot susține bustul masiv și o simt cum se răstoarnă. O prind repede de brațul drept, dar ea continuă să se prăbușească și mă trage și pe mine deasupra. Ne trezim pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Realitatea TV. Cu broboada peste gură, ea se plânsese de ciocurile reumatice și de cum îi fuseseră șterpeliți cârnații Trandafir. Vecinii de pe uliță îi ținuseră partea: au spus că toată viața fusese o femeie muncitoare, care vânduse mii și mii de franzele, care spălase și apretase mii și mii de perdele. Nu era normal ca acum, după o viață de trudă, să i se fure Trandafirii de pe masă. Unde mai pui că Zuza era curva cartierului, scotea din minți toți prietenii omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
era treaba cu călăvia? O simplă căutare pe net îți dădea toate detaliile: luai un litru de vin roșu, turnai în el o pungă de zahăr, amestecai bine și răsturnai amestecul într-o farfurie adâncă. Făceai apoi rost de o franzelă fierbinte și o rupeai în bucăți pe care le tăvăleai prin vinul îndulcit. Bulgării de pâine înroșită se băgau în gură cât timp încă fumegau, ca hălcile de carne smulse din trupul unui animal viu. Sfânta Împărtășanie a vampirilor! țipase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în direcția plitei, dar nimerește total aiuristic, într-o tigăiță hârbuită și arsă, de tinichea, unsă de jur-împrejur cu ulei de gătit și cu funingine, pe fundul căreia se ițeau, semi-solidificate, resturile unui prânz frugal, complet nesănătos: O coajă de franzelă și câteva jumări și cioturi lucioase, vitroase, aproape negre, de cartofi prăjiți, înăbușiți într-un rântaș carbonizat și auster, de ceapă. Cel dintâi fum, Poetul îl sloboade pripit din piept, resimțindu-l iritant în sclere. Vâ-jjjj...! Șâ-șșșș...! se aude de pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de presimțită satisfacție, țârcovnicul de Iulică așterne gospodărește pe masă, alături de recipientele cu licori, extrase primele din geantă, și niște pachețele mărunte, în ambalaj din hârtie unsuroasă, de ziar. Desfăcând meticulos hârtia, Apostatul expune țanțoș, pe căprării, feliile pufoase de franzelă albă, cu coaja lor rumenă și crocantă, căpățânile lucioase de ceapă roșioară-trufanda și borcănelul de muștar iute cu hrean, pe lângă micii căldicei, fripți pe cărbuni, încolonați câte cinci pe un rând, treizeci și încă una de bucăți, pârpălite uniform, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
demulți-slăvitului Gh. Matheescu, patronul delicateselor și colonialelor, ale cărui mărfuri fine (icre moi tescuite prima, halva ș.a.m.d., la rivalitate, în haremul papilar caragialian, cu băcănia „românului întreg, bădia Drăgănescu“ din Iași), alintau fantasmele gustative caragialiene, hărțuite de dulce-amara „franzelă a exilului“! Asta, ca să nu mai spun că în cuprinsul mănăstirii din Sinaia, lângă icoanele lui Pârvu Mutu Zugravul, își doarme somnul de veci Take Ionescu („Tăchiță Gură de Aur“), ultima iubire a sexagenarului Caragiale, cel care a generat textul-cheie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Cățea. Sherrill ignoră vocea, dar Îi aruncă Nevei o căutătură otrăvită. Cum e turcul, și pistolul. Wakefield o ia pe Maggie În brațe și o duce pînă la microbuz. Nu e deloc ușoară, dar e caldă și miroase ca o franzelă franțuzească cu un ușor iz de whiskey. — Ce dulce! Sherrill Îi Înmînează lui Wakefield paharul de whiskey cînd intră În mașină. Suvenirul tău. Neva flutură mîna În semn de bun rămas. Ea și Sherill rămîn În casă „ca să pună la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
procesul. Una dintre ele, o frumusețe brună, Îi face semn cu mîna și Îi arată o ușă glisantă de sticlă, Îndemnîndu-l să se alăture celorlalți vizitatori, care gustă din produsele finite. Uleiul de măsline strălucește În tuburi miniaturale japoneze, alături de franzele proaspete, făcute cu drojdie, iar oamenii mănîncă icre negre și pâté de foie gras, cu paharele umplute și răsumplute de un chelner zîmbitor. Wakefield Întinge o bucată de pîine În ulei. Ferestrele largi Înrămează un peisaj cu dealuri molcome acoperite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
am șters cățeii de porțelan cu un șervețel. În afară de asta, n-am făcut decât să mă plimb încolo și-ncoace prin bucătărie. Am renunțat aproape imediat la „sandvișurile pentru un prânz lejer”. M-am chinuit ore întregi să tai două franzele - și am rămas cu zece bucăți uriașe, colțuroase și neregulate de pâine și o mare de firimituri. Dumnezeu știe unde-am greșit. Probabil cuțitul a fost de vină. Tot ce pot să spun e că îi mulțumesc cerului că există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
desfac o păstaie e ca și cum aș găsi un șir de bijuterii verde deschis. Și, când duc una dintre acestea la gură, e... Ei, OK. Trebuie gătite. Câh. Când termin cu fasolea, frământăm din nou aluatul. Îl aranjăm în formă de franzele, le punem în tăvi de copt, după care trebuie să mai așteptăm încă o jumătate de oră, ca să crească iar. Dar nu știu de ce, de data asta nu-mi mai pasă. Mă așez la masă cu Iris, curățând căpșuni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de la mine, dar închid ochii și-mi întind mâinile. Un moment mai târziu, simt că îmi pune în mâini ceva cald. Și că mi se ridică spre nări un miros de drojdie. Deschid ochii și văd în brațele mele o franzelă de pâine. Mă uit la ea de-a dreptul uluită. Arată ca o pâine adevărată. Ca o pâine adevărată, precum cea pe care o vezi în vitrina unei brutării. Mare, dolofană și rumen-aurie, cu striații fine și coajă crocantă, gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
că îmi lasă gura apă. — Spune-mi că asta nu înseamnă nimic, zice Iris, strângându-mă de braț. Tu ai făcut-o, scumpa mea. Și ar trebui să fii mândră de tine. Nu sunt în stare să-i răspund. Țin franzela caldă în mâini și simt că mi se pune un nod în gât. Eu am făcut pâinea asta. Eu am făcut-o. Eu, Samantha Sweeting, care nu eram în stare nici măcar să pun la microunde o supă la pachet. Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]