103 matches
-
secunde, va fi scos afară din local. În șuturi. Deși... Deși am auzit că, în urma emisiunii din Capitolul 4, în marile restaurante pariziene a apărut o nouă modă: la sfârșitul meselor, clienții cu dare de mână - adică rușii - își pun frapierele în cap ca să se răcorească. Se poate spune că am deschis o nouă cărare pentru bețivii pursânge. Sau două cărări - să nu uităm de ananasul în oțet, devenit cel mai bun remediu împotriva mahmurelii. Îi așteptăm oricând în restaurantul nostru
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
aud zgomote pe scără. Apoi,ciocănituri în ușă) Intră! Costel:Mă scuzați.N-ați văzut un vas pe aici? Augusta:O navă,căpitane?( Costel e mândru de comparație) Dorin:A,oala verde? A luat-o Alin.E pe post de frapieră. Costel:A! A spart gheața.( Apar Alin și Nelu cu frapiera și vinul.) Alin:Așa cum spunea Topârceanu: ”N-are rost să o mai scald, Nici să mint nu-i manieră: Eu prefer muza la cald, Păstorel la...frapieră!”. Atmosfera se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
scuzați.N-ați văzut un vas pe aici? Augusta:O navă,căpitane?( Costel e mândru de comparație) Dorin:A,oala verde? A luat-o Alin.E pe post de frapieră. Costel:A! A spart gheața.( Apar Alin și Nelu cu frapiera și vinul.) Alin:Așa cum spunea Topârceanu: ”N-are rost să o mai scald, Nici să mint nu-i manieră: Eu prefer muza la cald, Păstorel la...frapieră!”. Atmosfera se încinge) Scena 3 Costel,Alin,Monica,Dorin și Augusta sunt dispuși
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
post de frapieră. Costel:A! A spart gheața.( Apar Alin și Nelu cu frapiera și vinul.) Alin:Așa cum spunea Topârceanu: ”N-are rost să o mai scald, Nici să mint nu-i manieră: Eu prefer muza la cald, Păstorel la...frapieră!”. Atmosfera se încinge) Scena 3 Costel,Alin,Monica,Dorin și Augusta sunt dispuși prin toată camera. Au câte un pahar în mână.Nelu se chinuie să fixeze un tablou pe perete. Nelu:Vă rog,să-mi dați dreptul!(Alin îi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
care nu mi-l puteam permite în sărăcia prin care mă scăldam. În fața ochilor îmi veneau imagini cu tata aruncând cu banii în muzicanți ca să-i cânte nu știu ce melodie la modă, o terasă, o masă lângă care așteptau cuminți, în frapieră, două sticle de vin vechi, mici și cârnați aburind pe farfurii de carton și eu milogindu-mă să îmi dea trei lei să mi pot cumpăra un baton de ciocolată pe care să-l împart cu fratele meu. Am salivat
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
acolo, în timp ce ea se duce de-a curmezișul și - Dah. Așteaptă. Am înțeles. Sunt alături de tine. Și-apoi, și-apoi, o, da, nici n-am intrat bine pe ușa apartamentului ei, că a și pescuit o sticlă de șampanie din frapiera cu gheață, mi-a dat o doză de cocaină mare cât funia spânzuratului, după care m-a luat de mână și m-a condus jucăușă în dormitorul ei, sala oglinzilor, cum îi spune ea. Cred că s-a strecurat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
invită să urce. Lui Henry i se păru surprinzător de tânăr, cam ca un preot nonconformist În Înfățișare și purtări. — Văd că vă pregătiți de petrecere, spuse el privind cu oarece dezaprobare la sticlele de șampanie care se răceau În frapierele cu gheață. Nu vă rețin mult. M-am gândit să vă comunic care sunt primele mele impresii În urma piesei dumneavoastră. La teatru n-am reușit să găsesc momentul oportun. — Sunteți foarte amabil, zise Henry, deși ar fi amânat bucuros plăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
țambaluri, mai crăpate ca sicriele, pârțâiau din buze la cuvintele mai deocheate ale șlagărelor, unele maimuțărite direct în engleză. Zburdau, pe acolo, vrafuri de chelnerițe gâdilicioase și moi ca franzelele, de nechezau și-i mardeau, de oha, cu frunțile de frapiere, pe acei dintre clienți care c-o mână încercau să le șterpelească bonierele, iar cu cealaltă le împingeau bacșișuri împăturite, de 25 sau de 50 de lei direct în chiloți. - Primul dintre cei șapte depozitari n-o fi cumva el
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Nu lipsea nici șomoiogul de păr de la vârf. Chiar a doua zi, într-o marți, pe 19 aprilie, deșteptîndu-se și neizbutind să-și clintească nici un picior, Genel își petrecu bune minute pariind dacă aseară, după ce se drojdiseră, bând direct cu frapierele, un tramvai, mai încruntat, nu i le amputase. Și de abia după ce descoperi că ambele membre inferioare îi erau la loc (atîta doar că amorțite), abia atunci taximetristul săltîndu-se într-un cot, o identifică pe gazda sa, Maria C. Nicolici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
atât de râvnit încât probabil că omul ar fi fost în stare să închidă tot restaurantul numai ca să-l obțină. Alison și Susan erau deja așezate la locurile lor. În mijlocul mesei stătea o sticlă de apă minerală îngropată într-o frapieră cu gheață. Chelenerul tocmai desfăcea o sticlă răcită cu vin rose. —Hola! a ciripit Julia, împingându-și scaunul la umbră. Julia era obsedată de riduri, motiv pentru care nici nu fuma. Cu toate că treaba cu fumatul reprezenta o dilemă. Țigările tăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
era ticsită cu tot felul de personalități pe tocuri înalte, obraji îmbujorați artificial și gușe căzute. Femeile stăteau îndesate, unele într-altele, la cele două sute de mese. Un aranjament floral magnific decora mijlocul fiecăreia. Același efect estetic îl aveau și frapierele încărcate cu șampanie Cristal și cu sticle de Chablis Premier Cru. Lângă fiecare carte de vizită, dichisită cu trudă de-un caligraf, se odihnea un meniu care se lăuda cu antreuri cu foie gras, urmate de friptură Wellington și sufleuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ei de patru luni. Puștiul probabil că era ca orice alt bebeluș, da’ ea vorbea de parcă progenitura l-ar cita pe nenorocitul ăla de Chaucer cuvânt cu cuvânt. Ajungând la masa cu numărul treizeci și cinci, Julia s-a aplecat fericită asupra frapierei și și-a turnat un pahar de șampanie, trecându-i lui James sticla cu vinul lui roșu preferat. —Aaaaaa, așa e mai bine! Când băutura acidulată i-a ajuns în fundul gâtului, Julia a închis ochii în extaz. — Ia-o-ncet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
așezat pe scaunul liber dintre Fiona și Alison. — Îmi cer scuze c-am întârziat, dar traficul a fost așa de-aglomerat c-aș fi putut să schimb un cauciuc fără să trag pe stânga. Fiona a întins o mână către frapiera plină cu gheață de lângă ea. Având în vedere că asta e o ocazie deosebită, ne-am permis să comandăm șampanie, a spus ea turnându-i un pahar și lui Susan și oferindu-i-l. Bine-ai venit înapoi în Clubul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de mîini sculptate care strîngeau un pește cu gura deschisă. Sistemul de filtrare nu se mai auzea, iar suprafața apei din piscină era un covor de lemnăraie udă, sticle de vin și pahare de hîrtie, printre care plutea și o frapieră goală. Hennessy parcă sub un umbrar de eucalipți cărora focul le transformase ramurile din partea de sus În mături de nuiele Înnegrite. Un spaniol tînăr cu o figură posomorîtă urcă treptele dinspre piscină, uitîndu-se la distrugerile din jur de parcă le vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Toată lumea. Cred că sosiseră toți invitații. Să fi fost vreo... două sute. — Două sute de oameni? M-am Întors lîngă fațada dinspre sud a casei, cu balconul care domina piscina și terasa. Mi-am imaginat mesele pe postament ornate cu pînzeturi albe, frapierele scînteind În luminile vesperale și oaspeții flecărind pe marginea apei netulburate. — Erau atîția oameni aici, cel puțin două sute, și nimeni n-a intrat ca să Încerce să salveze familia Hollinger? — Băiete drag, ușile erau Încuiate. — La o petrecere? Nu pricep. Puteați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de la etajul Întîi. De acolo a propus Hollinger toastul pentru regină, iar Alice, lîngă el, făcea cu mîna și primea ovațiile. Ajunseserăm la piscină, unde Miguel strîngea resturile de pe suprafața apei. Grămezi de cărbune ud zăceau pe bordura de marmură. Frapiera pluti pe lîngă noi, ducînd cu ea un trabuc despletit. — David, toate astea sînt de neînțeles pentru mine. Toată treaba pare... (Am așteptat, forțîndu-l pe Hennessy să mă privească În ochi.) Două sute de oameni se află lîngă piscină cînd Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
noi, ducînd cu ea un trabuc despletit. — David, toate astea sînt de neînțeles pentru mine. Toată treaba pare... (Am așteptat, forțîndu-l pe Hennessy să mă privească În ochi.) Două sute de oameni se află lîngă piscină cînd Începe un incendiu. Există frapiere, castroane cu punch, sticle de șampanie și apă minerală, cît să stingi un vulcan. Dar nimeni nu pare să fi mișcat un deget. Asta-i straniu. Nimeni n-a chemat poliția sau pompierii. Ce-ați făcut, doar ați stat aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o chestie solo de trei minute și șaișpe secunde de face infarct ambasadoru’. Rămâi mut. Uite-așa, paca-paca-poc-poc, paca-poc-poc-paca, pum-poc-paca-pum-pum-paca.“ Bătea ritmul cu cuțitul și furculița, atingând pe rând, într-o ordine numai de el știută, farfuria, paharele, solnița, sticla, frapiera, coșul de pâine. „Iar la sfârșit fac și așa.“ Și începu să pocnească din limbă, profesional. Ieșeau niște sunete de parcă desfunda, una după alta, sticle de șampanie. Fascinat, am dat să-l imit și eu, prins de ritmul diabolic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Crizanteme galbene enorme, într-un vas japonez, umpleau de soare, un soare ca lămâia, un colț de odaie. Pe măsuța rotundă se aflau un tort mic din șocolată cu șase lumânări roșii, serviciul de ceai, ustensile de argint. Alături, o frapieră umplută cu zăpadă în care se răcea o sticlă de Spumos. ― Ar fi trebuit să cumpărăm șampanie, explică bătrâna, dar în ultima vreme am fost extrem de nesăbuiți cu cheltuielile, nu-i așa, Mirciulică? Cristescu se uită uluit la motan. Stătea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ca un ou plin de lumini, vor lua foc, își vor încrucișa razele. Cupele de șampanie cu clinchet subțire erau pregătite deoparte, pe măsuța de serviciu, lor le venea rândul abia la miezul nopții. Sticlele cu șampanie erau deja în frapiere, prinse între bucăți mari din gheața lacului Cișmigiu. Ideea că licoarea cea mai bună din lume a venit din Franța ca să stea între bucăți de lac bucureștean o intriga pe Marioara. Citise în Universul, acum câteva zile, care sunt lacurile
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
seară, convingându-se că prima impresie n-a înșelat-o: domnul Crețu nu are nimic, dar chiar nimic misterios, este un om ca oricare altul. Zâmbi cu gropițe. Pendula se apropia de ora 12. Bărbații destupară sticlele de șampanie din frapierele în care gheața lacului Cișmigiu era pe jumătate topită. La prima bătaie a pendulei, din cele douăsprezece, cupele se ciocniră cu clinchet una de alta și luminile fură stinse de servitori, preț de câteva secunde, ca și cum lumea s-ar fi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la ochi. A ajutat-o o studentă. Fata se întoarce brusc spre flautist, încordată, ca și cum ar fi fost deconspirată. — Dar a lucrat și dânsa, bineînțeles. Nepermis de mult, sfidând medicii. Neagu a mai găsit o sticlă și o ridică din frapieră, victorios. Sticla udă picură pe fața de masă mototolită, peste resturile sleite de carne și peste cioturile de oase fumurii. — Dumneavoastră văd că nu mai vreți, se scuză, cu un zâmbet pieziș, către fata pe care o pierd mereu mai
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
iezuit. Ei, și cum vă spuneam, cînd ajungeam la restaurant, părintele Chris O’Rourke Își scotea mai Întîi ceasul și-l punea pe masă, iar tata comanda două-trei sticle de șampanie: se știa că venim, așa că sticlele ne așteptau În frapiere mari, cu gheață. Apoi tata lua meniul - un carton mare, pe care erau trecute cele mai gustoase mîncăruri - se Încrunta, Îl privea cu seriozitate, Își dregea glasul și-i spunea părintelui Dolan: — Ce poftește gîtlejul tău pontifical, Dan? În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Tu du-te și dă-ți drumu’ la apă. — O să fie minunat. N-o să-mi iasă nimic din apă, În afară de nas, poate și sfîrcurile și degetele de la picioare; și o să las apa cît de rece se poate. Valetul aduse o frapieră cu gheață, apa la sticlă și ziarele, Își primi bacșișul și ieși. Roger Își făcu ceva de băut și se așeză ca să citească. Era obosit și se simțea bine, stînd așa, Întins pe pat, cu două perne așezate sub cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ori și fuseseră lipite unul lângă altul fără o logică aparentă (În afară de abundența de ipostaze provocatoare). Plasasem separeul VIP În capătul din dreapta - era o sală Împrejmuită cu cordon cu canapele din catifea neagră și cu plăcuțe de REZERVAT așezate lângă frapierele de pe fiecare masă de sticlă. Chiar În centrul sălii strălucea o scenă circulară, În forma unui tort uriaș, supraetajat. Cele două treimi de jos erau spațiul de dans pentru Iepurași și pentru spectacolul de la miezul nopții, iar nivelul superior urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]