1,405 matches
-
după ce-l dădusem mai departe. Apoi m-am visat într-o rochie de mireasă fără voal - lungă, alb strălucitor, elegantă, dantelată. Până la aceasta pe care mi-a dat-o bunica, m-am mai visat, împreună cu soțul meu, în curtea de la Frasin, chiar pe locul unde o visasem pe Măicuța, dar eram amândoi îmbrăcați în gri destul de deschis, dar nu strălucitor, ci mat. Luni, 26 mai 2008 După toate întâmplările de acum un an, descrise în „Povestea unei reîncarnări”, m-am rugat
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
un copil. N. a rugat să-i spună cum va fi, dacă va fi sănătos, dar n-a primit răspuns. Vom trăi și vom vedea. Trebuie să avem răbdare, cum ne spune părintele Cleopa. Ca în majoritatea cazurilor, sunt la Frasin, într-o cameră mare și goală, cu parchetul ca mierea. Într-un colț al camerei, pe o suprafață destul de mare, un morman de fecale, iar bunica intră pe ușă cu încă o căldare plină s-o arunce pe deasupra. Eu, într-
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
au răspuns: - Claudiu este înăuntru. Cred că lucra și el, dar eu nu-l vedeam. În orice caz, totul era foarte frumos și era multă lumină. Așa am aflat despre evoluția copiilor mei 27 iulie 2009 Adunare în bucătărie la Frasin. În jurul mesei: eu - în capul mesei; în dreapta mea bunica, într-un cărucior de copil mai deosebit; în stânga mama, cu părul vopsit mai negru, cănit. Lângă bunica, cineva, cred că îngerul păzitor. Lângă mama încă o persoană, iar în capul celălalt
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
este acea amforă de aur strălucitor și mă bucur. Mă bucur, pentru că mi-e dragă, pentru că o cunosc și-i cunosc capacitățile, pentru faptul că-și făcea griji când am plecat de-acasă că cine o să aibă grijă aici - la Frasin - de gospodărie etc., etc. E un suflet minunat și, iată, a venit încă o dată să aibă grijă de gospodărie. Are și un frate care iubește această gospodărie, așa că nu mai trebuie să-și facă griji. Continuitatea își spune cuvântul, cu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Deseori, în ceasurile de tihnă, marele conducător le povestea copiilor despre existența unei vegetații diferite de cea care creștea pe teritoriul haitei lor. "Ăsta trebuie să fie un brad alb, iar ăsta un ulm", își zise Lupino, recunoscîndu-i după descriere. "Frasini, scoruși...", recită puiandrul, ca într-o poezie. Își amintea, vag, cîteva nume de copaci, dar trebui să recunoască: nu-i putea identifica. Dacă părinții lui trăiesc pe undeva, pe aici, va avea cine să-l ajute să asocieze denumirilor arborii
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nicovală, aruncând mai multe scântei decât sunt stele pe cer. În urmă a ieșit un soi de bute de oțel cu roți și horn, iar deasupra Ștefan puse un steag, numit de el Steagul moșiei. Dogarii au tăiat pădurea de frasini și au cioplit traverse, care au fost bătute în pământ și legate între ele cu șine de oțel, întocmai cum le-a cerut Ștefan. Ce a ieșit a fost o cale ferată, dar cum ea pe atunci nu avea nu-me
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
stil romantic, în maniera grădinilor anglo-chineze ce se alcătuiesc în jurul unei oglinzi de ape, cu pavilioane, lac, mici piațete. Azi vedem zona centrală, din jurul lacului, grupuri de stînci decorative, podețul rustic și pavilionul de formă hexagonală. S-au plantat: salcîmi, frasin pletos, ulmi, arțari, stejari, castani, oțetari, forstiția, liliac. Pe o rază scurtă față de vilele și Parcul Ioanid, amănunțit studiate în această lucrare, există Grădina Icoanei, amenajată în 1873 și, în vecinătate, Biserica Anglicană, construită între anii 1916 și 1920. Primăria
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
este stabilită în anexa nr. 3. Articolul 14 Pentru realizarea unei structuri corespunzătoare în cultura a speciilor autohtone valoroase, se va asigura: a) promovarea, prin regenerări naturale, lucrări de împădurire și completări, a stejarului pedunculat, gorunului, fagului, teiului, cireșului, nucului, frasinului, salcîmului, paltinului, gîrniței, precum și a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic și ecologic; ... b) cultură în zone corespunzătoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului și pinilor. ... Se interzice extinderea speciilor de rășinoase, salcîmului și plopilor în zone
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
să fac orice, ca tot omul de pe la noi; mi-am ridicat singur poarta și stâlpii de la târnaț, ba și țigla pe casă am făcut-o eu. Cioplesc cu tesla, cu barda, ajustez cu rindeaua. Am făcut și o vioară, din frasin. Eram meșter de mic, de aia a vrut unchiu' Costică să mă ducă și pe mine la Paris, dar nu m-a lăsat mama; a zis că-i prea departe, și cum o să mă descurc eu acolo printre străini." Iată
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
Îl luă frica, ar fi dorit să-și poată opri respirația, să dispară imediat ori cel puțin să se poată transforma Într-o furnică ușor de ascuns sub un raft cu cărți. În câmpul său vizual Își făcu apariția Victor Frasin, secretarul de partid pe fabrică, un personaj mai important decât directorul general care era obligat să-i execute dispozițiile venite din partea „Partidului Comunist Român, forța conducătoare În Republica Socialistă România, care are În centrul politicii sale omul și grija permanentă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pofte primare, se Îmbrăcă În pripă și pe când Îi spunea iubitei sale: „Scuze, mă grăbesc, las aici niște bani și mai vedem noi, bine?” iar fata, pe jumătate goală, dădea afirmativ din cap, se auzi claxonul mașinii de serviciu. Victor Frasin plecă lăsându-i „Învățăcelului de pian” impresia unui bărbat care știe ce vrea și care arăta mai puțin fioros decât ca secretar de partid, urât de cei mai mulți angajați ai fabricii. Fata se Îndreptă spre ușă, o Încuie, luă banii și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
bucuria de a avea un prieten nou și special, de o frumusețe răpitoare, studentă, artistă, ehe!, pentru Ada, această formă necunoscută de prietenie Între un băiat și o fată reprezentă o provocare nouă și cu nebănuite consecințe. Ada Începu: Victor Frasin este unchiul meu după mamă. Tatăl meu era acar și făcea naveta la oraș. Într-o zi am primit vestea că a fost tăiat de un tren accelerat. Mare durere, Îl iubeam nespus! Mama nu știe carte și m-a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-i mai scriu, că nu mai poate să-mi răspundă. A fost a doua moștenire ratată, care putea să mă facă om bogat în România. Întors acasă la Vama din pușcărie, unchiul Filaret, după o căsătorie eșuată cu Viorica din Frasin, sa autoexilat la deal în Bârlog și a stat în bordeiul bunicii vreo doi ani, ocupându-se cu creșterea vitelor, până a murit în urma unui conflict verbal cu pădurarul Gemănar, căzând ca secerat de un infarct miocardic acut. Are un
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
deal în Bârlog și a stat în bordeiul bunicii vreo doi ani, ocupându-se cu creșterea vitelor, până a murit în urma unui conflict verbal cu pădurarul Gemănar, căzând ca secerat de un infarct miocardic acut. Are un moștenitor în orașul Frasin, Petrică Cotlarciuc, șofer profesionist pe un vehicul greu, care m-a vizitat doar cu ocazia punerii în posesie a terenurilor forestiere ce-au aparținut bunicului Costan. Sora cea mică a tatei, Valeria, căsătorită cu impiegatul de gară Balintescu Nicanor, care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
am ajuns, dar cu ce sacrificii, pierzând, după bacalaureat, cinci ani bătuți, până la începerea studiilor superioare la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași. De câteva ori am fost luat de tata în deplasări nu prea lungi, la Moldovița, Câmpulung, Frasin sau Humor, însoțiți mai rar de mama, care nu agrea fotbalul, mai ales după ce a fost lovită de un suporter advers cu un ciolan în moalele capului și înjurată ca la ușa cortului. Condamnarea eroului din război și din prizonierat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
putea asemăna cu o cetate minunată, ca și una din cele construite de Ștefan cel Mare. Este printre locurile cele mai agreate de hușeni. Adesea aceștia vin să admire această minunată pădure. Și au destule lucruri de admirat! Stejari falnici, frasini uriași, ici-colo câțiva plopi ca niște coloane fără de sfârșit, fagi, carpeni, toți par o armată strașnică ce se prezintă mereu la datorie. Pe copaci, liane lungi și încâlcite, flori de diferite culori, ca și cum ploaia ghidușă le-ar fi vopsit de pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zise Sophie. Elicopterul s-a oprit din zbor. N-a mai stropit acel cîmp de lîngé Volovca. 3 Ce este, așadar, o scaré pitoreascé? Opusul la ceea ce ar fi o scaré rusticé (cînd scară rusticé e fécuté din lemn de frasin lung și subțire, ca sé poți culege merele din copac). Și sé o poți duce În spinare, dacé e copilul mai pipernicit. Dar scară pitoreascé nu este o scaré rusticé și Șasa știe asta, céci a fost bétut cu arététorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pace, poți s-o Întrebi și pe Nadejda Petrovna. Du-te și-o Întreabé pe Nadejda Petrovna, dacé nu mé crezi. 9 Ce este, așadar, o scaré pitoreascé? O scaré care nu este deloc micé, precum ar fi cea de frasin, cu care se culeg merele din copac, ci ar fi o scaré mare și groasé, pe care Dumnezeu se suie În cer. Unde cresc asemenea copaci lungi, ca de la noi de acasé pîné la iaz, din care Dumnezeu Își cioplește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
merse În pédure dupé lemne. Lué și un ferestréu că sé-și taie un lemn potrivit pentru scaré. Céuté toaté pédurea lemnul cel mai lung și-l téie cu ferestréul, și-l curéțé de crengi cu toporul. Gésise un lemn de frasin, lung și subțire, cu coaja albicioasé și-l culcé jos, În pédure, și-l mésuré cu pasul. Era un lemn de optsprezece pași, drept și frumos, pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În spinare cu greu, céci era verde. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pasul. Era un lemn de optsprezece pași, drept și frumos, pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În spinare cu greu, céci era verde. Îl apésa pe oasele umérului și-i roase puțin pielea, și-i Înroșise gîtul. Un lemn de frasin de optsprezece pași, pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În ogradé și-l trînti dupé casé. Era un lemn bun pentru o scaré mare. Șasa se Întorsese de la școalé, lué sacul și se duse dupé buruian. Trecu pédurea cea micé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Îl culcé jos și-l mésuré cu pasul. Era un lemn lung de optsprezece pași, drept și neted. Ce sé facé el cu un lemn de tei? Își zise Nicolai Arsenievici, nu poate sé facé scaré dintr-un lemn de frasin și-un lemn de tei! Se culcé pe spate și-și duse mîinile sub cap, bucuros cé nu-l vor mai deranja furnicile. Numai cé aici nu era nici un loc gol printre copaci, ca sé se vadé cerul. Își lué
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
descoperea pe unde se vede cerul mai tare. Acolo ar fi trebuit sé fie un copac, dacé nu mai este, Înseamné cé l-a téiat cineva. Lésé lemnul de tei jos și se duse mai departe. Céuté un lemn de frasin, Îl téie cu ferestréul și-l curéțé de crengi cu toporul. Îl culcé jos și-l mésuré cu pasul. Un lemn frumos și neted cu coaja albicioasé. „Ptfiu, dracu’!” Ce sé facé el cu un lemn de 12 pași? Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Isi zise Șasa și porni sé-l caute prin pédure. Culcé lemnul de carpen jos și-l mésuré cu pasul. Șaptesprezece pași și jumétate, bolborosi Nicolai Arsenievici. Se așezé pe lemn și scoase o țigaré. Își Închipui o scaré lungé de frasin, netedé și albicioasé, pe care o rezema de copaci și de case și putea sé urce oriunde voia el, chiar și pe stîlpi. Trase țigară și se duse mai departe. Se afundé printre brebenei, lovind cu muchea toporului copacii. 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]