107 matches
-
pe "constanța unui parcurs de sens pe care un text îl prezintă cînd este supus unor reguli de coerență interpretativă" (trad. Marina Spalas. București, Univers, [1985] 1991: 143). Unitatea izotopă minimală rezidă în legătura stabilită între două lexeme la nivel frastic sau transfrastic. Imensul avantaj al conceptului constă în importanța care se poate acorda lexicului și muncii interpretative a cititorului. Așa cum scrie M. Arrivé: "A citi un text înseamnă a identifica izotopia (-ile) care îl parcurge (parcurg) și a urmări, din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lumină, În vreme ce parfumul cel dau tamarinarii Domol îmi umflă nara șin sufletumi sembină Cu cîntecul pe carel îngînă marinarii. (trad. de Al. Philippide, Florile Răului, ed. bilingvă, GUNIVAS, 2001: 208) (n.tr.).] Sprijinindu-ne pe rime și pe segmentarea tipografică frastică, constatăm că putem considera o primă mișcare care acoperă ansamblul catrenelor. Cele două terține formează și ele tot o singură frază tipografică. Revenirea la aceleași cuvinte odeur de ton sein [mireasma care din sînul tău adie] din v. 2 și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a fost unul dintre primii care au examinat rolul textual al timpurilor verbale (1964). În perspectiva a ceea ce el numea deja "lingvistica textuală", reflecția sa teoretică nu se mulțumea cu cadrul realizărilor lexicale (morfem temporal asociat cu un lexem) și frastice ale formelor verbo-temporale. Subliniind,1 împreună cu Carl Vetters, că "o descriere satisfăcătoare a întrebuințării timpurilor verbale nu se poate limita la un singur nivel de analiză, fie el frastic sau textual", ci trebuie să integreze aceste două nivele (1993: p8
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu cadrul realizărilor lexicale (morfem temporal asociat cu un lexem) și frastice ale formelor verbo-temporale. Subliniind,1 împreună cu Carl Vetters, că "o descriere satisfăcătoare a întrebuințării timpurilor verbale nu se poate limita la un singur nivel de analiză, fie el frastic sau textual", ci trebuie să integreze aceste două nivele (1993: p8)15, vom nota totuși că lucrările cele mai recente se limitează, cît privește textul, la suite de două fraze (rareori mai multe). Weinrich s-a preocupat de efectele textuale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
français aujourd'hui 135, 2001 și L'Information grammaticale 98, iunie 2003. 1 2 2 3 4 Alegînd să vorbim mai curînd de propoziția-enunț decît de clauzulă, de exemplu, mizăm pe ambiguitatea unei unități definite de către semantică și de către sintaxa frastică clasică: propoziția. Nu este vorba de o unitate la fel de virtuală ca propoziția logicienilor sau a gramaticienilor, ci de o unitate realizată efectiv și produsă printr-un act de enunțare, adică de un enunț. 5 Bucăți scurte grupate în volumul Nouvelles
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
caracteristice pentru monologul interior. Chiar ele țin de două mari moduri de reprezentare ale discursului interior: "modelul "fluxului", potrivit căruia discursul interior este un fel de frază lungă fără limite clare între propoziții; modelul "fărâmițării" discursive care prezintă scurte entități frastice embrionare"224. Un exemplu al acestui model am văzut mai sus în fragmentele din Édouard Dujardin și din Emmanuel Berl. Celălalt este ilustrat în celebrul monolog al lui Molly Bloom din Ulise, scris de James Joyce, din care redăm prima
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
al elevației alături de unul al eșecului, al decăderii, discrepanța dintre dorință și realizare este subliniată chiar prin această disociere a regnurilor). Simbolurile sunt unele consacrate, dar elementul de noutate e dat de modul în care sunt asociate, de modificarea structurii frastice astfel încât cuvintele-cheie să fie sub accent (cazul complementului direct "durerile le-au vestejit" - Lumina întunericului). De altfel, jocul verbal e anunțat prin motto, unde se realizează prin opoziția plural-singular, aparență-esență: "Luminile! Stingeți luminile/ Să rămână lumina". Drumul este parcurs invers
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sus împreunare te cheamă o mână la fereastră:/ e mâna mea din panoplii/ care agită smintită batista cea mai albastră". După modernismul puternic metaforizant, Tonegaru propune o poezie a vagului, a ambiguității date nu de ecartul metaforei, ci de ruperea frastică și de proiectarea concretului, mitologicului, poeticului, banalului, senzualului, grotescului chiar pe același plan într-un fel de colaj improvizat, într-un joc tragic cu limbajul sau cu viața. Poemul devine aproape unul ekphrastic, tablou ireal ale cărui margini se pierd
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
punerea în factor, nespusul, nemarcatul, marca zero etc. Au fost identificate și descrise diferite forme sintactice ale elipsei: elipsa lexicală, gapping (= omisiune n.n.), sluicing (= scurgere n.n.), island (= insulă n.n.) etc. (...) Mizele elipsei sunt multiple: în morfosintaxă: nu există oare scheme frastice care s-ar afla la baza acestor efecte de elipsă, lăsând să se perceapă un loc vid sau o suprimare care nu se conformează structurii așteptate, modelului canonic?; în lingvistica enunțului și pragmatică se constată prezența în interacțiunea și construcția
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unor nespuse recuperabile din co(n)text; în lingvistica cognitivă sau în semantica interpretativă, un conținut este recuperat în raport cu elementele formale, cu o structură enunțiativă, cu o structură textuală etc. Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o nouă definiție, care opune suprimarea frastică elipsei discursive. Ne-a părut deci util un bilanț al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o nouă definiție, care opune suprimarea frastică elipsei discursive. Ne-a părut deci util un bilanț al contribuțiilor și evoluțiilor cercetării actuale din domeniile gramaticii, lingvisticii, stilisticii, retoricii și naratologiei, în raport cu problemele pe care continuă să le pună și cu interesul pe care îl suscită noțiunea de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
168 4.4.4. Istoricul / 170 4.4.5. Dascălul / 171 4.4.6. Artistul / 172 Capitolul 5. Analiza semiotică a limbajului politic eminescian / 175 5.1. Sintaxa / 176 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) / 177 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) / 181 5.1.3. Sintagmatica semnelor verbale / 183 5.2. Semantica / 185 5.2.1. Semie, polisemie și ambiguitate / 186 5.2.2. Semantică intensională/ semantică extensională / 194 5.2.3. Categorii semantice / 197 5.2.4. Dihotomii semantice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
instrumentarul metodologic propriu-zis, al științelor comunicării și al informaticii, în analiza mecanismelor semiozei și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și pragmatică relația jurnalist-cititor. Abordarea contrastivă a limbajului politic publicistic, cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, realizată cu mijloace specifice, ne arată că, tributar semantic și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interpretare, Lakoff și Johnson 127 propun o taxonomie a metaforei politice, după criteriul categoriilor de experiențe care le generează: a) metafore de orientare: înglobează două procese diferite: cel spațial și cel temporal. În cadrul lingvisticii textuale, structurile metaforice nu sunt entități frastice izolate, fiind răspândite pe întreaga suprafață a textului, într-o manieră omogenă și supunându-se unui principiu mai general, cel al pertinenței locale. Spațiul și timpul organizează experiența noastră fizică și culturală, aflându-se, de multe ori, la baza unor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
desfășurare a analizei: nivelul transfrastic, în care obiectul cercetării devine articolul, înțeles ca produs al procesului de enunțare și, în același timp, ca ansamblu structurat de secvențe discursive între care se stabilesc raporturi logice, sintactice și semantice specifice, și nivelul frastic, al enunțurilor/ frazelor, vizând identificarea și descrierea categoriilor și mecanismelor sintactice care stau la baza elaborării acestora. 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) Din punct de vedere transfrastic, fiecare articol constituie un ansamblu structurat de secvențe între care se stabilesc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
substitutelor fără sens propriu, aparținând unor clase morfologice distincte față de elementul substituit, contribuie la creșterea coeziunii articolului. Spre deosebire de clasa deicticelor, caracterizată prin referință exoforică (noi, astăzi, ei ș.a.), în cazul pro-formelor, referința este endoforică (intra-textuală), situându-se la nivel frastic: În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta (s.n.) trebuie cercetată mai cu deamănuntul și din mai multe puncte de vedere"363
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că actele noastre cari vor avea de obiect realizarea stipulațiunilor Tratatului sunt acte ce le vom face de astădată și pentru prima oară după sute de ani pe răspunderea noastră proprie"366. Chiar dacă cel mai adesea pro-formele funcționează la nivel frastic, articolul eminescian oferă numeroase exemple de pro-forme anaforice la nivel transfrastic. Repetiția și paralelismul devin în publicistica eminesciană instrumente importante de obținere a unității sintactico-semantice, asigurând precizia și unitatea textuală. Repetiția lexicală, condiție a scrisului jurnalistic, care are ca obiectiv
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
textelor în cadrul mai vast al jurnalisticii poetului, contribuind astfel la identificarea unor constante topografice la nivelul organizării sintactice. Complexitatea sintactică a publicisticii eminesciene este determinată atât de numărul elementelor componente, cât și de varietatea relațiile sintactice care se stabilesc. Construcțiile frastice arborescente, realizate prin aglomerarea subordonatelor, devin o constantă a articolelor publicate în paginile Timpului și oglindesc implicarea din ce în ce mai accentuată a jurnalistului în text. Ponderea raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă enunțuri. Întrucât descrierea sintactică a publicisticii eminesciene nu se poate limita doar la relațiile sintagmatice ale semnelor verbale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă enunțuri. Întrucât descrierea sintactică a publicisticii eminesciene nu se poate limita doar la relațiile sintagmatice ale semnelor verbale, vom avea în vedere și relațiile paradigmatice, ce caracterizează limbajul politic eminescian, știut fiind
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
predilecția pentru o modalitate sau alta de reprezentare a referențialului politic, iar modalitățile specifice de exprimare și organizare a categoriilor gramaticale (persoană, număr, diateză, timp, caz, mod) și particularitățile flexionare își pun amprenta asupra semanticii și pragmaticii textelor. La nivel frastic, publicistica eminesciană se individualizează prin varietatea și expresivitatea construcțiilor sintagmatice: expresii precum politica lingăilor, politica silei, politica paraponisiților, vizând oportunismul oamenilor politici, se perpetuează de-a lungul întregii activități jurnalistice, devenind mărci inconfundabile ale scrisului jurnalistic eminescian. Asocieri inedite de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
espresia acelui instinct de conservațiune al popoarelor"373; "Precum nu se poate vorbi de monoteiști fără Dumnezeu, de școli fără dascăli și fără elevi, tot așa nu poate fi vorba de boieri fără instituția militară aristocratică a boeriei"374. Sintaxa frastică a publicisticii eminesciene reflectă selecțiile pe care jurnalistul le operează la nivelul paradigmelor morfologice: în acest sens, preferința pentru modalități distincte de exprimare a categoriilor gramaticale (persoană, timp, număr, caz, diateză, mod, determinare), particularitățile de flexiune pe care le înregistrează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea componentei argumentative în structura limbajului politic își pune amprenta asupra gramaticii textuale, a organizării sintactice și, implicit, asupra semanticii și pragmaticii discursive. Gradul de coeziune a articolelor, tipologia relațiilor frastice și transfrastice, elementele de conectivitate secvențială contribuie la construirea unității discursive și la atingerea finalităților demersului jurnalistic eminescian. Dintre mecanismele sintactico-semantice utilizate cu predilecție de Eminescu remarcăm paralelismul și repetiția, iar la nivelul conectorilor textuali, prioritate au cei care definesc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
morrisiene: sintaxă, semantică și pragmatică. Virtuțile integratoare ale demersului semiotic, care permite recursul la un inventar metodologic amplu, au oferit premisele pentru identificarea mecanismelor lingvistice de semnificare/ resemnificare a evenimentelor din spațiul politic, specifice publicisticii eminesciene. Analiza sintactică (transfrastică și frastică) a condus la identificarea trăsăturilor ce definesc sintagmatica semnelor verbale în publicistica eminesciană, în strânsă legătură cu finalitățile persuasive ale limbajului publicistic. De asemenea, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate la nivelul semnificațiilor limbajului politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursului eminescian: nivelul transfrastic, în care obiectul cercetării l-a constituit articolul, înțeles ca produs al procesului de enunțare și, în același timp, ca ansamblu structurat de secvențe discursive între care se stabilesc raporturi logice, sintactice și semantice specifice; nivelul frastic, al enunțurilor/ frazelor, vizând identificarea și descrierea categoriilor și mecanismelor sintactice care le articulează. Din punct de vedere sintactic, remarcăm existența unei structuri de profunzime, specifice limbajului publicistic eminescian, care imprimă articolelor o gramatică particulară, dincolo de variabilele organizării de suprafață
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]