369 matches
-
de slava deșartă, este bine să cercetăm explicațiile acestui fapt. Se pare că Ioan Gură de Aur s-a arătat întotdeauna sensibil la influența funestă jucată de această patimă în relațiile umane: „nimic nu se opune atât de mult milosteniei fraterne decât orgoliul” . Căutarea slavei deșarte ne ridică împotriva aproapelui nostru , provoacă ruperea prieteniilor și ne închide inima în fața nenorocirilor săracilor lângă care trăim ș pe care-i privim cu dispreț: „Ce iertare merită acei negândiți care se îmbracă cu multă
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Hristos, de a se converti la noi, pentru că nu vor să arate lumii o viață dreaptă...” Vom afirma că într-o operă în care milostenia față de aproape ocupă un rol principal, frecventa denunțare a slavei deșarte ca obstacol în relațiile fraterne constituie un argument greu pentru a demonstra importanța pe care această patimă o are la Sfântul Ioan Hrisostom. „Totodată, să recunoaștem că a condamna slava deșartă din acest punct de vedere, nu este deloc original: oamenii spirituali ai tuturor timpurilor
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
varianta românismului multimilenar este veriga de legătură dintre mila față de semenii cu probleme și credința sinceră în adevărul din spusa Dăruind vei dobândi, adică este instrumentul la îndemâna fiecăruia dintre noi prin care vorbele au șansa să se convertească în fapte fraterne. Legea variației inverse a conținutului și sferei noțiunilor ne asigură că acestea își îmbogățesc conținutul cu noi note (însușiri) pe măsură ce sfera se micșorează, și invers - conținutul sărăcește atunci când sfera se mărește. Prin urmare, reducând sfera omenescului la persoanele din imediata
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
serie de acțiuni de forță care vor declanșa al doilea război mondial, iar Stalin își supune țară unui regim de teroare organizată, puțini sunt scriitorii și artiștii care „deasupra învălmășelii" mai pot încă să-și caute rădăcinile într-un umanism fratern care să treacă dincolo de frontierele statale și de opozițiile politice așa cum au făcut-o Jules Romains în „Oameni de bunăvoință” sau Roger Martin du Gard în „Familia Thibault”. Dificultățile momentului că și acel air du temps îi împinge pe creatori
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
interzică pe viitor alte vizite. Nimeni nu a deranjat-o. În graba lor, poate, nici nu o văzuseră cei intrați, iar cine ar fi privit într-acolo ar fi avut sentimentul că privește un grup statuar în care expresia dragostei fraterne este extrem de bine pusă în valoare de sculptor. Știa ori intuia perfect tot ce presupune agitația mascată și îngrijorarea acelor persoane ce trecuseră atât de grabnic dincolo de paravan și era conștientă că nu are voie să mai zăbovească acolo. Îi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul lor. Trecerea pragului caselor maramureșenilor se bucură de o primire omenoasă și fraternă ce se leagă pe viață. Artistul Gheorghe Turda este cel mai boier țăran al muzicii populare, mare râvnitor de veselie și prieteni, dar deopotrivă zgârcit în vorbe cu cei caracterizabili după talent fără omenie. Este aproape dușman cu cei și
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
acad. Const. Gh. Marinescu, ceea ce va contribui la aprofundarea relețiilor de colaborare științifică din domeniul Ecologiei dintre cele două centre universitare. De asemenea, prof. univ. dr. Andrei Dumbrăveanu a fost promovat Vicepreședintele acestei Academii din R. Moldova. Membrilor delegației universitare fraterne, din Chișinău, li s-au înmânat Diplome de Excelență, de Merit, de Mebru de Onoare, în semn de gratitudine pentru contribuția adusă la extinderea și eficientizarea colaborării dintre Comunitățile Academice din Chișinău și Iași. S-a convenit ca anual să
NOI FORME DE COLABORARE INTERACADEMICĂ IAŞI-CHIŞINĂU DE DRD.IONEL PINTILII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352888_a_354217]
-
Sale Regale Principelui Radu al României. Rar, în lumea acestui început de veac și de mileniu sunt artiști ai unei țări peste care să se pulverizeze respectul atât de iluminat, al unui principe! Acesta-i un elogiu numit făr-a greși, fratern! Cu atât mai înnobilat și vital maeștrilor actori! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) În imagine : ASR Principele Radu al României, UNATC - 30 de ani, Palatul Elisabeta, 10 iulie 2014 (foto, Daniel Angelescu) Referință Bibliografică: Alteța Sa Regală Principele Radu
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
a trecut vreun an de când cu onoare mă aflu între membrii filialei clujene a Ligii Scriitorilor. Înalt și drept, cu alură sportivă, prezentabil, elegant, plăcut, politicos, săritor și generos. O persoană caldă, amabilă, dispusă oricând să-ți întindă mâna prietenește, fratern chiar, atunci când te simte în dificultate. Cu domnul Florin Țene și cu doamna Titina - soția lui, scriitoare la rându-i, frumoasă, admirabilă mamă și bunică - mi-a fost dat (fiindcă nimic nu e întâmplător!) să mă întâlnesc și să mă
AL.FLORIN ŢENE- 70 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354708_a_356037]
-
românești ale acesteia. La nivel etico-metafizic, se marchează importanța emoțională, financiară, umanitară și informativă a relațiilor de familie. Memorabilă este rețeaua informativă a Tatarabuielei (persoană în vârstă de circa 100 de ani). Iese în evidență, sub aceeași amprentă, forța relației fraterne. Meme face eforturi și sacrificii pentru a-și găsi sora. Ileana și Ilona, prin demersul lor și prin accederea la un nivel mai ridicat al comprehensiunii reciproce, ajung să-și amelioreze legătura de familie. Concluzionează că împreună au „tulburat apele
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
doar cu cărțile ei, doar cu foile de scris și cerneala proaspătă mereu”. Există în toate aceste reportaje sau eseuri ale lui Roni Căciularu o căldură umană deosebită, un ochi mereu deschis spre tainele sufletului uman, o privire generoasă și fraternă, ce-i particularizează scrisul. Aceeași bucurie a descifrării lumii și oamenilor le descoperim și în episodul întâlnirii reporterului cu un reputat prozator, G. Mosari, într-o cafenea la Praga. Reporterul este nu numai un excelent povestitor, ci și un stilist
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
serie de acțiuni de forță care vor declanșa al doilea război mondial, iar Stalin își supune țară unui regim de teroare organizată, puțini sunt scriitorii și artiștii care, "deasupra învălmășelii" mai pot încă să-și caute rădăcinile într-un umanism fratern care să treacă dincolo de frontierele statale și de opozițiile politice așa cum au făcut-o Jules Romains în Oameni de buna-vointa sau Roger Martin du Gard în Familia Thibauh. Dificultățile momentului că și acel air du temps îi împinge pe creatori
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
descoperi chipul lui Cristos în cei mai săraci și în frați, pentru a-L imita - deziderate care trebuiau concretizate într-o regulă. Iată pe scurt miezul, esența trăirii franciscane, pentru cei care încă n-au cunoscut acest ideal de viață fraternă, dar doresc să știe câte ceva despre ea. Apostolatul penitențial itinerant început cu doi frați discipoli, Bernardo de Quintavalle și Pietro Cattani, avea să fie primul experiment de viață franciscanaă, sămânța noii comunități creștine ce a dus la formarea nucleului celor
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
a mări în om capacitatea de a iubi și a-l readuce la starea de fiu al lui Dumnezeu. Această ascultare îl duce pe Francisc până acolo încât este dispus să-și dea și viața, numai să nu lezeze comunitatea fraternă. Expresia profundă a imitării până la identificarea pe care Sfântul Francisc a practicat-o față de modelul său suprem, Isus răstignit, reiese din Rugăciunea Sfântului în care arată că el vrea să fie una cu persoana iubită : “O, Domnul meu, Isuse Cristoase
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
imediat din născarea sa, chiar prin sloganul reformatorilor - „Parteneri, nu complici!”, s-a manifestat ca un recul la corupția existentă în structurile statului moldovean, iar creșterea a fost rapidă pe măsura alimentarilor reactive(după câte știu și cred)... După exemplul fratern al României, pentru că i s-a împlinit începutul schimbărilor mult așteptate, încă este mult de lucru, dar primul pas a fost făcut deja și cu drag toți vom pune acum umărul la o și cât de mică contribuție; deoarece, nu
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
vechi! Am intrat brusc în realitatea dură a planetei. Pe la coneuropenii francezi. Partea supercivilizată (!), din punctul nostru de vedere, a planetei a rezonat instantaneu la tragedia pariziană. Subscriu total mesajului prietenului meu, poetul George Filip de la Montreal. MANIFEST ÎNDOLIAT (atașament fratern alături de victimele de la revista CHARLIE HEBDO - Paris) vă recomand să ne-asumăm un risc, acela de-a rămîne pe planetă, să ridicăm alături - obelisc urgiei mafiotă și secretă. ne bate sida - ebola - mai nou. monștrii ne-mpușcă sfinții din icoane
TABLETA DE WEEKEND (97): METEORITUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372821_a_374150]
-
sale și catifeaua penelului pe șevalet. Și s-a ținut de cuvânt! O seamă de artiști au primit daruri din partea confratelui lor, interpretul, poetul, pictorul Paul Surugiu. Promisiunea sa n-a fost ultimul cuvânt al geambașului, a fost prima întindere fraternă de mână celor umbriți de lipsuri. Cinste acestui artist, acestui om bun, pentru omeneștile lui gesturi generoase! Începuse asaltul șevaletului cu flori pe pânză, temă riscantă. Însumi, ca unul ce am absolvit și practicat pictură monumentală, am teamă pentru cei
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
componenții trupei Hâra: Tamango! Nu e mult de când s-a stins Tamango, cu ochii în lacrimi după viață și rupt la suflet de despărțirea de familia lui cea de acasă și familia lui cea unită în vocația cântecului. O dragoste fraterna a fost între trupa Hâra și Tamango. Pline de înțelepciune și de spumă comicului inimitabil și neegalabil erau vorbele lui, unele din ele cu duh de aforism, oricât e de necrezut. „Notele acestea muzicale”, zicea, „sunt pentru că ăștia că voi
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
cerut Bela Sau Hunor, tinerul acela Pe care tu pețești. Dar eu sunt hotărît secui Și stau aici, betut in cui, Să dai la mine un ucaz Și, ca să nu avem necaz, Te rog ștampil să pui! Acum te-mbrățișez fratern, Că eu la drum urgent aștern! Tu ia palinca, ia și pui, Eu merg la Hunor iute spui Să intre la Guvern!” Referință Bibliografică: El Zorab - parodie / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie
PARODIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347909_a_349238]
-
vieții materiale și îndreptarea spre găsirea Sinelui ascuns. Este imperios necesar să ne acordăm, să intrăm în rezonanță cu Armonia universală („precum în Cer asa și pe Pământ”), să evităm căderea să avem speranță în Inviere! Să persevărăm în comunitatea fraternă despre care ne-a învățat Iisus! Dar, întru-cât se afirma că Tăcerea este forma cea mai înaltă a înțelepciunii, mă grăbesc să tac, încheind cu poemul pe care vă rog să-l citiți în gând: „Altarul cugetului/ Liniște!/ Vă invit
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
vieții materiale și îndreptarea spre găsirea Sinelui ascuns. Este imperios necesar să ne acordăm, să intrăm în rezonanță cu Armonia universală (”precum în cer asa și pe Pământ”), să evităm căderea să avem speranță in Inviere! Să persevărăm în comunitatea fraternă despre care ne-a învățat Iisus! Dar, întru-cât se afirma că Tăcerea este forma cea mai înaltă a înțelepciunii, mă grăbesc să tac, încheind cu poemul pe care vă rog să-l citiți în gând: Altarul cugetului Liniște! Vă invit
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
care, pentru vini minore, bănuieli, suspiciuni, denunțuri false, erau supuși unor cazne grele până la epuizare, până la pierderea demnității umane, și, de cele mai multe ori, a vieții. Solidaritatea în suferință e adeseori covârșitoare. Dar, pe lângă solidaritate și trezirea unor sentimente caritabile, umanitare, fraterne, existau și detractori și oameni pizmași, care, socotindu-se nedreptățiți, își revărsau ura mocnită asupra confraților de suferință, deși toți sufereau același regim de detenție. Mai interveneau și frica, lașitatea, lipsa tăriei de caracter, nevolnicia fizică și psihică, lucruri îndreptățite
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
finalul corespondenței, sora istoricului - decât până la 19 ani, ne-am văzut apoi rar până la 37 de ani ai lui, deloc până la 56 și de două ori pe an până la 67 de ani, când a murit”. Dar asupra acestor „sincope” temporale fraterne, cu impact în biografia personajului focalizat, voi reveni. După încheierea studiilor universitare, în 1955, performanțele școlare strălucite înregistrate de-a lungul anilor de studii, conjugate cu „subțirimea” corpului profesoral din Universitate, i-ar fi îngăduit lui Leonid Boicu să ocupe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în expresia făptuitorilor - a familiei Benedict și Silvia Sergent, cumnatul și sora lui Leonid Boicu, pe atunci ingineri la un foarte important obiectiv industrial din orașul Făgăraș, și stabilirea lor în Elveția i-au provocat, pe lângă trauma sufletească a despărțirii fraterne, suita de privațiuni în plan profesional, în rândul cărora trebuie înscrisă și întâmplarea consumată către sfârșitul deceniului VIII, când Universitatea ieșeană se pregătea să-și aniverseze cei 120 de ani de existență. Același pretext sau același motiv, inoperant în cazul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
probabil, una din cele mai frumoase și mai tulburătoare secvențe din biografia omului Leonid Boicu, invocată memorialistic de același prieten și camarad de drumeție, martor ocular la eveniment, Vasile Cristian. Este vorba de reîntâlnirea - după ani și ani de despărțire fraternă - cu sora Silvia și cumnatul Benedict Sergent, veniți special din Elveția pentru a se revedea și a petrece, apoi împreună, câteva clipe de viață în neuitata și ospitaliera locație românească din Freiburg, avându-l ca amfitrion pe cărturarul și patriotul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]