260 matches
-
care comparatul este folosit cu sensul său obișnuit: "lung ca o zi de post", "negru ca pana corbului". Această unitate frazeologică se caracterizează printr-o fixitate mai mare din toate cele trei puncte de vedere amintite decât colocația și expresia frazeologică, având un sens total non-compozițional. De asemenea, niciun element component al său nu poate fi înlocuit cu un sinonim sau cu un cuvânt de pe aceeași axă paradigmatică. Doar blocajul transformărilor morfosintactice nu este total în cazul lor. Unii autori consideră
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
consideră și caracterul metaforic sau figurat al întregii expresii o condiție necesară pentru ca aceasta să fie idiomatică. Exemple: "a tăia frunză la câini" (metaforă), "a se zbate ca peștele pe uscat" (comparație cu ambii termeni figurați). Locuțiunea este o unitate frazeologică ce prezintă un grad relativ mare de fixitate semantică, lexicală și morfosintactică. În plus, din acest ultim punct de vedere, constituie o singură parte de vorbire, deseori sinonimă cu un cuvânt. Ea poate fi nefigurată, de exemplu "cine știe cine" = "cineva" sau
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
fixitate semantică, lexicală și morfosintactică. În plus, din acest ultim punct de vedere, constituie o singură parte de vorbire, deseori sinonimă cu un cuvânt. Ea poate fi nefigurată, de exemplu "cine știe cine" = "cineva" sau metaforică "nod în papură" = "cusur". Printre unitățile frazeologice sunt și unele propoziții folosite aproape automat și în mod recurent de către vorbitorii nativi ai unei limbi. Acestea sunt declanșate de diversele situații de comunicare în care se află, și prin ele vorbitorul realizează diverse intenții de comunicare: acționează asupra
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
vorbitorul realizează diverse intenții de comunicare: acționează asupra destinatarului, exprimă o atitudine față de acesta, își exprimă sentimente și stări psihice sau fizice, intră în contact cu destinatarul, se conformează convențiilor sociale și foarte multe altele. Unii autori includ printre unitățile frazeologice pragmatice și proverbele, dictoanele și sloganele. Terminologia nu este unitară nici în domeniul acestor unități. Unitățile frazeologice pragmatice se deosebesc de celelalte tipuri de asemenea unități prin unele caracteristici. În primul rând sunt supuse unei constrângeri specifice, aceea că unitatea
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
și stări psihice sau fizice, intră în contact cu destinatarul, se conformează convențiilor sociale și foarte multe altele. Unii autori includ printre unitățile frazeologice pragmatice și proverbele, dictoanele și sloganele. Terminologia nu este unitară nici în domeniul acestor unități. Unitățile frazeologice pragmatice se deosebesc de celelalte tipuri de asemenea unități prin unele caracteristici. În primul rând sunt supuse unei constrângeri specifice, aceea că unitatea întreagă este comandată de o anumită situație, o anumită intenție de comunicare. De exemplu propoziția "Ferme ta
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
botul!”) poate fi folosită numai pentru a-l face pe destinatar să tacă. În al doilea rând, nu este tipic pentru aceste unități caracterul figurat. Pe de altă parte, existând foarte multe feluri de situații în care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
asemenea, ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta gueule!" „Gura!”). Alte unități frazeologice pragmatice devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate frazeologică pragmatică servește la respingerea unei scuze ("Luc est en retard et a prétexté une grève. C’est trop facile!" „Luc a întârziat și zice că din cauza unei greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
est trop facile!" „Luc a întârziat și zice că din cauza unei greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie (2001) deosebește două categorii de formule pragmatice: Unele unități frazeologice pragmatice de tip formulă devin propoziții atipice din punct de vedere gramatical prin transformarea sursei lor. Uneori aceasta constă într-o scurtare. Bunăoară formula "Et avec ça?" (literal „Și
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie (2001) deosebește două categorii de formule pragmatice: Unele unități frazeologice pragmatice de tip formulă devin propoziții atipice din punct de vedere gramatical prin transformarea sursei lor. Uneori aceasta constă într-o scurtare. Bunăoară formula "Et avec ça?" (literal „Și cu asta?”), cu care un vânzător întreabă dacă clientul mai dorește
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
care vorbitorul îl tutuiește. Există și transformare de sursă într-o formă gramaticală imposibilă în afara sensului pragmatic, de exemplu în "De quoi je me mêle!" „Ce te amesteci!” (lit. „Ce mă amestec!”) (persoana I în locul persoanei a II-a). Unitatea frazeologică pragmatică prezintă două asemănări cu interjecția: folosirea automată în situații corespunzătoare și intonația specifică. Astfel, unele asemenea unități corespund ca sens pragmatic unor interjecții, de pildă "Qu’est-ce que vous me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
vous me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah!" care exprimă mirarea Unii lingviști consideră că și ceea ce în gramatica tradițională se socotesc a fi interjecții și propoziții neanalizabile, fie și date de un singur cuvânt, sunt unități frazeologice pragmatice de tip formulă. Exemple: "Soit!" „Fie!” (exprimarea concesiei), "Tiens!" „Poftim!” (formulă ce însoțește înmânarea a ceva) sau „Ia te uită!” (exprimarea mirării), "Merci" (formulă de mulțumire), "Allez!" „Hai!” (îndemn). Dintre limbajele de specialitate, limbajul juridic este cel care iese
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pentru documentele oficiale așa-numite „formulări standard”. Exemplu: Formule aparte sunt cele de început al basmelor: Parimia este o „sentință lapidară normativă” ce se caracterizează prin morfologie ritmică, structură analogică și statut normativ. Termenul înglobează mai multe tipuri de unități frazeologice dificil de delimitat unul de altul: proverbul, dictonul, deviza, sloganul, etc. Proverbul este o parimie care cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
cuprinde pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria unităților frazeologice pragmatice. Din punct de vedere lingvistic, proverbul se aseamănă cu expresia idiomatică prin fixitate semantică (non-compoziționalitate), fixitate lexicală și fixitate formală cu grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
dicton este "En avril ne te découvre pas d’un fil; en mai fais ce qu’il te plaît" (lit. „În aprilie să nu te descoperi nici cu un fir; în mai fă ce-ți place”). Deviza este o unitate frazeologică de tip parimie, ce se caracterizează prin fixitate totală. A apărut în Evul Mediu, în Europa Occidentală, fiind asociată cu blazonul unei familii nobiliare și putând fi legată semantic de imaginea blazonului. La origine, deviza a fost un strigăt de
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
alături de stemă, drapel și imn. De pildă deviza Franței este "Liberté, égalité, fraternité" „Libertate, egalitate, fraternitate”. Actualmente România nu are deviză, dar în perioada regilor din dinastia Hohenzollern aceasta era "Nihil sine Deo" „Nimic fără Dumnezeu”. Sloganul este o unitate frazeologică concisă și expresivă, ușor de reținut, folosită în campaniile de publicitate pentru a lansa un produs sau o marcă comercială, ori în cadrul propagandei politice și sociale, pentru a câștiga oamenii de partea unor idei, organizații sau persoane. Mai ales în
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
forma lor originară, de exemplu "Prietenul la nevoie se cunoaște" (slogan pentru un medicament împotriva diareei). Tot cu forma originară mai sunt folosite ca sloganuri și expresii idiomatice ("În al nouălea cer" - slogan pentru un produs cosmetic) sau unele unități frazeologice pragmatice: "S-auzim de bine!" (pentru o companie de telefonie). Unele sloganuri se bazează pe referințe istorice, civilizaționale, culturale ale comunității lingvistice. Exemple: "Dezlegare la gust", "Cea mai mare promoție de la Decebal încoace". Pentru a fi expresiv, sloganul recurge la
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
face apel la jocul de cuvinte bazat pe polisemie ("Se dă la tuse" - pentru un medicament) sau pe omonimie: "Lego développe l’égo" „Lego dezvoltă egoul”. În același scop se mai practică și deformarea conștientă a altor tipuri de unități frazeologice pentru a le transforma în slogan. Astfel, "Surpris en flagrants délices" lit. „Surpinși în flagrante delicii” (slogan pentru o băutură alcoolică) este deformarea colocației "flagrant délit" „flagrant delict” din limbajul juridic; "Berea după bere e plăcere" are la origine dictonul
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
se caută la dinți". Din punct de vedere sintactic, sloganul este o propoziție completă sau incompletă, ori un grup de propoziții. Adesea, construcția sloganului exprimă calificarea produsului pentru care se face publicitate. Aceasta se face prin: Acesta este o unitate frazeologică a cărei sursă istorică, literară, culturală este sau se crede că este cunoscută. În cazul unora, vorbitorul care o folosește poate să-i cunoască sursa ori nu, dar să știe că este un citat. În cazul altora, sursa lor s-
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sursa ori nu, dar să știe că este un citat. În cazul altora, sursa lor s-a pierdut din conștiința vorbitorilor și nu mai sunt simțite ca citate. Unele citate celebre se încadrează în unele dintre celelalte tipuri de unități frazeologice. De exemplu "Și tu, Brutus?" este o unitate frazeologică pragmatică ce exprimă reproșul. Dacă mai multe comunități lingvistice au referințe istorice, civilizaționale, culturale etc. comune, unul și același citat poate fi prezent în mai multe limbi. Este cazul exemplului anterior
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
citat. În cazul altora, sursa lor s-a pierdut din conștiința vorbitorilor și nu mai sunt simțite ca citate. Unele citate celebre se încadrează în unele dintre celelalte tipuri de unități frazeologice. De exemplu "Și tu, Brutus?" este o unitate frazeologică pragmatică ce exprimă reproșul. Dacă mai multe comunități lingvistice au referințe istorice, civilizaționale, culturale etc. comune, unul și același citat poate fi prezent în mai multe limbi. Este cazul exemplului anterior. Există însă și citate care trăiesc într-o singură
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
exemplului anterior. Există însă și citate care trăiesc într-o singură limbă, dacă sursa lor nu este împărtășită cu alte comunități lingvistice. Astfel este, de pildă "Eu pentru cine votez?", în limba română. Din punct de vedere lingvistic, orice unitate frazeologică poate fi considerată mai mult sau mai puțin clișeu, în funcție de frecvența folosirii sale și gradul de automatism cu care este folosită. După aceste criterii, de exemplu formulele de politețe, de salut etc. (vezi mai sus) sunt în mod evident clișee
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
aceste criterii, de exemplu formulele de politețe, de salut etc. (vezi mai sus) sunt în mod evident clișee, fără ca în cazul lor acest termen să aibă sens peiorativ. Însă din punctul de vedere al esteticii clasice, clișeul este o unitate frazeologică banalizată prin frecvența sa considerată prea mare și, de aceea, de evitat. Clișeul poate fi metaforic, de pild,ă în limbajul curent, "tourner la page" (lit. „a întoarce pagina”), crezut de unii vorbitori consolator în cazul unui doliu, sau nemetaforic
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
din ce în ce mai mare. Renumitul lingvist român Mioara Avram, scria că „anglicismul este un tip de străinism sau "xenism", care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate și/sau inutile și este definit ca: unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci și formant, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere (inclusiv de punctuație) de origine engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu doar din cea britanică”. Terminologia românească din medicină, biologie
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]
-
în abordarea textuala, comparativa, interlingvistica și istorică a lexicului de origine biblică al limbii române. Cunoașterea limbilor vechi (latină, greacă, slavona, ebraica) și a mai multor limbi moderne i-au permis exegetului descrierea unor interesante fenomene de transfer semantic și frazeologic din limbile “sacre” în limba română, produse prin procesul de traducere. Comentariile scrise pentru traducerile biblice publicate în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum" se caracterizează prin finețea distincțiilor și bogăția asociațiilor, prin rigoare și subtilitate, iar demersul interpretativ este unul solid
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]