1,822 matches
-
Obicei în plai de țară Toarce șnur de mărțișoare, Iarba să-nverzească iară. Magice raze de soare Pe câmpii toarnă comoară, Un covor de gălbioare, Lumii să-i stea la picioare. În păduri și pe câmpie Ninge cerul cu petale, Freamătul naturii vie Leagănă frunzele-n soare, Ochii mei plâng bucurie, Roi de dor să ducă-n zare, Iubirea-i țesută-n ie, Tradiții de-a nu dispare. Orizont de veșnicie Renaște pe-a vieții cale. FLOARI DIN COPACUL IUBIRII Când
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
false. încerc să-mi arcuiesc fiecare vertebră a coloanei când privesc ceramica ridicându-și fibra vie din palmele artistului. îi gust cu privirea viața aroma îmbătătoare a lumilor prin care fiecare fărâmă a trecut. fiecare fâșie de istorie își are freamătul ei. gândesc piatra ca pe o celulă a existenței veșnic tăcută veșnic tulburător de frumoasă în armoniile crescute în tâmpla cerului. răsfirat pe dâmbul de verde reconstruiesc natura vie a propriei vieți și las pe fiecare fărâmă de mișcare fragmentul
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiecare_fasie_de_gand_are_i_anne_marie_bejliu_1392799505.html [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
abia aștepta să înmugurească și-n sufletul său. Acum doar simțea că-i bate la ușă, însă nu era sigură că a sosit să-și desferece larg sufletul ca s-o primească. Deschise cartea la pagina unde poeta martoră la freamătul mării, admira cum pescărușii pluteau deasupra valurilor în zborul lor neliniștit. Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din larg o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. Dar ea nu dorea ca dragostea ce-i bătea la poarta inimii, să încremenească la țărmul Mării Negre, în țipăt de disperare al pescărușilor purtați de vânturile tăioase abătute
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
întunecată alteori, trezindu-ți în suflet clipe de melancolie, sau de spaimă. La poarta inimii sale aflată pe țărmul cu valuri neliniștite, așteptau pe aripi de îngeri cum bine spunea poeta, chemările iubirii necunoscute încă. Aștepta să-i aducă acel freamăt ale brizei din zorile de ziuă senină, când luna apune iar stelele se sting, lăsând loc să se aprindă razele soarelui răsare, ce-ți vestește ieșind din adâncurile tenebroase, o nouă zi plină de speranțe împlinite. În visele ei de
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
încredere în experiența lui Ștefan. Va ști să o facă să treacă cât mai ușor peste această primă întâlnire neplăcută a actului erotic. Ștefan ridicându-și capul, părăsi fântânița Daliei plină de dorințe, retrăgându-se dintre pulpele aflate în continuu freamăt, continuându-și joaca în aceeași zonă cu arătătorul, mângâindu-i mugurelul neastâmpărat, iar cu buzele sărutându-i fiecare porțiune a pielii sale catifelate, urcând spre sâni, apoi acoperindu-i ochii, sau gâdilându-i lobii urechilor cu vârful limbii. Se ridică
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
să întemeiem pe tărâmul acesta un nou spațiu vital! Să ne oprim, Popor al Protezelor, lumina aceea ne ademenește spre autodistrugere! Opriți-vă, cât mai e timp, opriți-vă!” Inspirata Tripletă tace așteptând reacția mulțimii. În rândul protezelor se iscă freamăt și ele se agită un timp, sfătuindu-se. Într-un târziu, un tunet format din mii de glasuri despică zarea: „Nu-i adevărat! vrem să scăpăm din acest imperiu al deznădejdii. Acolo unde se zărește lumina trebuie să fie bine
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_marsul_suicidar_al_pro_ion_iancu_vale_1343037142.html [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
în visul meu de amintiri și iar revii, tu, amintirea mea, tu din timpuri uitate iar ochii-ncet îmi lăcrimează-ntr-un tărziu de noapte. Văd o stație, pun un bănuț și-un bărbos uitat de lume îmi cântă prin freamătul său de sunete rătăciri pe alei, de parc sau oriunde ar fi, prin neuitate melodii, care sufletu-mi zdrobește. Undeva, la o terasă, ocean de noapte, dansând iar cu amintiri, în pași de vals sau undeva unde stau stingher și
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1477161706.html [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
Acasă > Poezie > Cântec > CE ESTE POEZIA? Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ce este poezia? Poezia-i freamătul de-o clipă a cuvântului sublim E o unduire de gand atunci, cănd vise ușor rostogolim, E lacrima care curge pe obrazul brăzdat de durere Sau poate-i clipă vrăjita, îmbrăcată cu multă tăcere ... Poezie sunt cuvintele noastre , cănd dragoste
CE ESTE POEZIA? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_ciurezu_1465030430.html [Corola-blog/BlogPost/378162_a_379491]
-
Sculptorul clujean Liviu Mocan își are atelierul de lucru într-o zonă liniștită a metropolei universitare, parte de suflet a casei în care locuiește împreună cu familia sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al unui oraș prosper, fericit situată în liziera unei bucăți de pădure de rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
Tribuna și Creier, Cogniție, Comportament, precum și în volume colective la Rodopi, Facts on File, Napoca Star, Monster Fish. În 2000 a tradus, împreună cu Ioana Nan, Românii și România de Ioan Aurel Pop (Columbia UP). Alexandra are o minte în continuu freamăt care își găsește liniștea în meditație, cănd scrie, sau când se plimbă de-a lungul Străzii Birkenhead pe muzica unei simfonii de mirosuri care i-ar face și pe orbi vizionari. Odată pe când călătorea cu trenul în Auckland, citind poezii
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/alexandra_balm_1496674729.html [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
2006, Drumurile vieții 2007, Mirajele vieții 2008, Izvoarele vieții 2009, Speranțele vieții 2010. În anul 2011 a coordonat apariția volumului antologic al poeților de pe Net „Amintirile vieții” fiind inclus în toate cele șase volume. A fost selecționat în volumele antologice Freamăt de dor 2008 și Universul bucuriei 2009, volum apărut la Suceava, Însemne 2010 apărut la Bacău. Începând cu anul 1999 participă la toate edițiile Zilelor Culturii la Moldova Nouă, unde prezintă publicului larg volumele sale tipărite. - 2013 apare volumul Poetul
SUFLET DE POET II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 by http://confluente.ro/Suflet_de_poet_ii_mihai_leonte_1373701927.html [Corola-blog/BlogPost/364260_a_365589]
-
omul pășește agale ridică fruntea mândru gesturile îi sunt leneșe sapă groapa bipedului visător printre tranșee de umbre situl universului freamătă între poli cuvintele se nasc ușor, rezistă puțin la fel ca materialele ieșite acum din mâna omului la fiecare freamăt mai cade o cărămidă sau un ciob din zidurile de sticlă ale luxului la final de timp rămân gardurile pe ele se joacă scena tragediei umane se fluieră tare cu un deget ținut tot timpul în gură e simplă formalitate
SITUL UNIVERSULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1412456501.html [Corola-blog/BlogPost/362779_a_364108]
-
Creator. - Ați rezistat provocărilor matematicii și filosofiei și ați rămas fidelă poeziei pe care ați ocrotit-o, mai tarziu, cu pânză artistului ce glăsuiește prin culoare. Cât de veche va este îndeletnicirea poetica? În care moment al vieții ați descoperit freamătul cuvântării prin versuri, rimă și ritm? - Nu pot să spun că am stat deoparte de filosofie și de matematică. Tot ceea ce scriu și pictez are la bază matematică, filosofia și teologia. Rămân până la sfârșitul vieții mele un om fascinat de
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Dialogul_artelor_interviu_cu_poeta_si_pictorita_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
Vremea aceea romantică s-a dus. Capra vecinului nu mai moare singură. Trebuie să moară capra, cu vecin cu tot. Dar dacă moare capra cu vecin cu tot, cine mai pregătește prohodul cărnii? Pentru cine se mai pârguiește surâsul la freamătul castronului cu porția aburindă? Nu se mai umflă în gâtlej ciuda, invidia și răutatea. Se usucă pe picioare. Uitătura se stafidește. Curtea vecinului e goală. Nu mai e nici capra, nu mai e nici vecinul. Bate vântul prin scaieți. Țara
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele învață să zâmbească într-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine. E vremea amurgurilor din noi Care ard pe rugul eternității.... ... Citește mai mult Amurgul dintre noi e o povestescrisă în frânturi de timppe brațele purpurii ale reverieiși lasă clipele ostenitesă adoarmă pe umerii nemuririifără
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
ale reverieiși lasă clipele ostenitesă adoarmă pe umerii nemuririifără să-și ia rămas bunde la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintireîntr-un decor mirificundeva la poalele munțilorcare se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetatde jurăminte neîntinatecând soarele învață să zâmbeascăîntr-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine.E vremea amurgurilor din noiCare ard pe rugul eternității....... XXIII. MAREA, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016. Aș vrea să-mi cânte marea despre tine Și-n valuri
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
are ceva în interior, se simte la momentele cheie, nuanțe fine, un gen de puritate a cântului cum rar întâlnești, mai ales în aceste vremuri. Vineri seara, Irina Iordăchescu a reușit să producă noi emoții publicului prezent în sală, prin freamătul său interior, dar mai mult prin calitățile sale vocale care au încântat un public ce a ovaționat îndelung și în timpul dar mai ales la finalul unui spectacol în care frumoasa soprană a dominat și artistic și prin personalitatea puternică pe
REGAL LA OPERA de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Regal_la_opera.html [Corola-blog/BlogPost/342479_a_343808]
-
e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele neamului drag.” (ibid.18) „Cântecul nostru strămoșesc în cântecul ei este ca un zbor ceresc spre veșnicia Neamului, spre dumnezeiasca Hristică Iubire. Este un freamăt sublim al Dorului sfânt. Inima ei se zbate pe sub streașina soarelui savurându-i lumina. Sufletul i se atârnă de Coloana Infinitului, acest Șir permanent de preoți și poeți, dascăli și mame, artiști și rapsozi, fecioare și eroi, bunici și martiri
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest specific sufletesc sudează, într-o valoare nouă,-de conținut intern și de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și visul, elanul cu melancoliile, decorativul cu substanța spirituală. Acest specific sufletesc oltean, luat însă pe plan istoric, a avut o minunată sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea mai măiastră sinteză a specificului sufletesc oltean e Doina. Doina de pe Olt sau
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
un moment, privind la hăul ce se căsca perfid avura un gând comun, nemărturisit niciodată, un gând care, la fel ca și altele, ii va lega pentru totdeauna”. Titlul romanului poartă, în puține cuvinte, o încărcătură grea. Câte povești, ce freamăt de viață se vor fi derulat cândva, pe peronul de la linia moartă? - mă întreb eu, pardoxal, cititor dintr-un colț din Moldova, sadovenian “loc unde nu se întâmplă nimic” și iată destinul triumfă sub aparența trecerii line a timpului peste
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
a plecat și-a revenit! Pe unii conștiința îi vizitează până la 33 ani sau de la 2 ori 33 ani, important este că acest 33 că o mantra, circulă și pe buzele orelistului: “zii33!” Spune el pacientului care-i vede numai freamătul buzelor țuguiate de tăria cifrei 3! “zii 33, odată cu mine! Zii 33!” Numărul magic se rătăcește și pe buzele preotului povestitor despre IIsus! Dacă cerul ar fi fost la scoala cifrelor 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare 33
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426884778.html [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
Autorului Pași mă duc pe nori de stele Tulburându-mi înțelesul, Iar în ochii dragii mele Se cufundă universul! Vântul ar putea să-i spună Pe unde îmi umblă gândul, Ce pustiuri de furtună Mă învăluie cu rândul Și ce freamăt mă cuprinde Când pășesc sub clar de lună. Focul inimii se-aprinde Și timid o prind de mână. Dau năvală simțăminte Ce credeam că-s în uitare, Tremuratul mă cuprinde Vrând să-i fur o sărutare! În a ochilor abisuri
SUB A CERULUI CUNUNĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1455435180.html [Corola-blog/BlogPost/373658_a_374987]
-
alături sub arc de curcubeu pe drum de lumină și alungând pe veci singurătatea... Pentru tine Ți-am auzit gândul bătând puternic la fereastra sufletului meu ți-am simțit răsuflarea plină de emoție și inima pulsând în frumusețea cuvântului în freamătul codrilor mei ți-am auzit cântecul inimii mângâierea ți-am simțit din depărtări ce mă apropie de tine cu fiecare ceas, cu fiecare clipă dăruindu-mi mereu crâmpeie de liniște... te-aștept în fiecare dimineață în fiecare seară iar rugile
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]