156 matches
-
Frecăței este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Agaua, Cistia, Frecăței (reședința), Salcia, Stoienești și Titcov. Ea se află în Insula Mare a Brăilei, și se învecinează la nord și est cu județul Tulcea (Dunărea Veche), la
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
Frecăței este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Agaua, Cistia, Frecăței (reședința), Salcia, Stoienești și Titcov. Ea se află în Insula Mare a Brăilei, și se învecinează la nord și est cu județul Tulcea (Dunărea Veche), la sud și sud-est cu județul Constanța (limită pe brațul Dunărea Veche), iar la est
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
transportului naval pe Dunăre, comuna este deservită și de șoseaua județeană DJ212A, care traversează de la nord la sud Insula Mare a Brăilei, ducând spre nord la punctul de trecere cu bacul către Brăila. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frecăței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%). Pentru 3,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%). Pentru 3,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,98%). Pentru 3,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1925, comuna Frecăței este consemnată în plasa Cataloi a județului Tulcea, formată doar din satul de reședință, cu 1393 de locuitori. În 1931, i se consemnează acestei comune și cătunul Poșta. În 1950, a fost transferată raioanelor Hârșova și Măcin ale regiunii Dobrogea
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
în plasa Cataloi a județului Tulcea, formată doar din satul de reședință, cu 1393 de locuitori. În 1931, i se consemnează acestei comune și cătunul Poșta. În 1950, a fost transferată raioanelor Hârșova și Măcin ale regiunii Dobrogea. Actuala comună Frecăței din județul Brăila a fost înființată în anul 1968 prin legea reorganizării administrativ-teritoriale a României, când județului Brăila i-a fost acordată în administrare și jumătatea de est a Bălții Brăilei (ulterior Insula Mare a Brăilei), care aparținuse până atunci
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni Comuna Murighiol, Tulcea satul Dunavățu de Jos g)28. Cetatea romană Arrubium Orașul Măcin Tulcea g)29. Cetatea romană Beroe Comuna Ostrov, satul Ostrov Tulcea (în punctul "Piatra- Frecăței") g)30. Cetatea romană și Comuna Slava Cercheză, Tulcea �� romano-bizantină Ibida satul Slava Rusă (Libida); bazilică creștină; mănăstire (în punctul "Cetatea Fetei") g)31. Cetatea romană Aegyssus Municipiul Tulcea Tulcea g)32. Cetate traco-getică; Comuna Turcoaia, satul Turcoaia Tulcea oraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Orașe Zimnicea Comune Buzescu, Islaz, Mavrodin, Măgura, Nanov, Peretu, Plosca, Vitănești, Putineiu, Salcia, Troianul. TIMIȘ Municipii Timișoara, Lugoj Orașe Făget Comune Banloc, Gătaia, Margina. TULCEA Municipii Tulcea Orașe Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina Comune Baia, Beidaud, Carcaliu, Ceamurlia de Jos, Crișan, Frecăței, Jijila, Jurilovca, Mahmudia, Mihai Bravu, �� Mihail Kogălniceanu, Murighiol, Nălbant, Niculițel, Nufăru, Ostrov, Sarichioi, Slava Cercheză, Turcoaia, Valea Nucarilor. VASLUI Municipii Vaslui, Bârlad, Huși Comune Arsura, Bogdana, Boțești, Bunești-Averești, Codăești, Duda-Epureni, Gherghești, Lipovăț, Poienești, Puiești, Solești, Ștefan cel Mare, Tanacu. VÂLCEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
listele am aflat. Se făcea câte un transport și ne duceau Într-un alt dormitor, nu mai aveai voie să mai discuți cu ceilalți... Da’, la plecare, m-o urcat În camion și ne-o dus până la Piatra Olt (Piatra Frecăței - n.n.)... Și o mers un delegat, un sergent sau ce-o fost, cu șoferu’. Și acolo am stat până s-o făcut formele de eliberare... Și unde v-ați dus? V-ați Întors acasă? Da. Am venit cu un coleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vagoane unu’. Pe nește scări coboram acolo... E, și am mers așa vreo zi pe Dunăre... La un moment dat a acostat și a Început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viață aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți În colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Panciu 367 Paris 21, 128, 217, 320 Pasărea 311 Păulești 354 Păunești 366 Peninsula 62-63, 71, 74, 107, 159, 163, 174, 210, 217, 219-220 Periprava 21, 30, 36, 38, 101, 104, 324, 327-328, 347, 349, 351, 364-365 Petroșani 100 Piatra Frecăței 104, 188, 218, 336, 340 Piatra-Neamț 95 Pir 249, 250, 252, 254 Pișcari 275, 288 Pitești 30, 32, 36, 40, 42-43, 46-47, 57, 59, 61, 65, 67, 74, 100, 132, 134-135, 140, 143, 150, 162, 170, 174-175, 212, 214-215, 217
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
subțiri de aur, lipite la capete. Este vorba de un mormânt (cavou de familie) creștin. Analiza semnelor descriptive (epigrafic sau pictural), a poziției scheletelor (V-E) cât și a inventarului, determină datarea monumentului în secolele VI-VII. 3. Beroe (Piatra Frecăței, jud. Tulcea) Situl arheologic Beroe, aflat pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov (jud. Tulcea), se compune din omonima cetate romană târzie, așezarea civilă întemeiată în secolul II p.Chr., necropola (peste 1500 morminte din secolele IV-VII
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
doar înmormântări de cranii. Se conturează două perioade în istoria necropolei: 1) perioada de înmormântare continuă, care durează între secolele II-VII p.Chr.; 2) înmormântări care aparțin secolelor X-XII. 3.2. Rit și ritual Deși cronologic necropola de la Beroe (Piatra Frecăței) se întinde pe mai multe secole, totuși, cu excepția a 5 morminte de incinerație, ritul general este cel al inhumației iar poziția dominantă este dată de orientarea capului spre est și a picioarelor spre vest, cu câteva cazuri de orientare N-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolei organizate, căpătând caracteristicile unei populații sedentare. Se surprinde un proces complex de simbioză început la sfârșitul secolului III și continuat pe durata a trei secole consecutive. Cele peste 1.500 de morminte cercetate până în 1972, în necropola de la Piatra Frecăței, reflectă atât persistența culturii și civilizației romane în această provincie de graniță a Imperiului și pătrunderea elementelor barbare în Imperiu. În epoca romano-bizantină, Dobrogea a exercitat o puternică influență culturală asupra populațiilor daco-romane, carpice și a triburilor în migrațiune (sarmați
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romani a fost cel în grotă simplă, singurul adaos fiind țiglele așezate sub schelet, pe o latură a acestuia, sau în ambele părți, acoperindu-l. Sarcofagul din piatră sau alte construcții cunoscute în necropola de la Mangalia este absent la Piatra Frecăței. Singurul indiciu care ne determină să nu-l considerăm de caracter provincial roman este prezența în mormânt a obiectelor de mare circulație în Sciția Minor, mai ales ceramica, cunoscută din descoperirile aparținând Dobrogei secolului IV. Pentru a ilustra tipul de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un obiect din os perforat; 5) două bucăți de silex. Numărul redus al obiectelor este compensat de bogăția celor ce aparțin secolelor VI-VII, reprezentate mai ales prin piese de centură. Amintim aici și descoperirea, în aceiași necropolă de la Piatra Frecăței, unui fragment dintr-un pieptene dublu însoțit de o monedă bizantină din vremea împăratului Iustinian (527-565). Mormintele de secol IV aduc elemente noi despre lumea romană târzie din Sciția Minor, întrucât cele non romane se găsesc în interiorul necropolei. La Beroe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care le mai aveați între deținuți? S. Ț.: Sigur că raportau când se mai purtau discuții și ăia din poartă își notau. Adică, dacă luăm Salcia de exemplu, notau ceea ce a spus ăsta sau ăla și era trimis la Piatra Frecăței unde era centrala lagărelor din Balta Brăilei. Și... C. I.: Era trecut la dosar? S. Ț.: I se făcea un dosar pe numele respectivului care discutase și fusese turnat. Iar dacă respectivului ajungea să-i expire condamnarea, i se făcea
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vă aranjez eu pe voi, cine sunteți și ce ați făcut?" Și pentru că erau în transsiberian, în timpul nopții au deschis geamul și l-au aruncat pe geam pe ăla. Au ajuns în țară și au fost chemați permanent la Piatra Frecăței, dar firește, au fost judecați și condamnați înainte de Piatra Frecăței. C. I.: Piatra Frecăței era o altă colonie penitenciară? S. Ț.: Da. Nu era departe de Salcia și acolo era centrala lagărelor din Balta Brăilei. La proces, procurorul a spus
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făcut?" Și pentru că erau în transsiberian, în timpul nopții au deschis geamul și l-au aruncat pe geam pe ăla. Au ajuns în țară și au fost chemați permanent la Piatra Frecăței, dar firește, au fost judecați și condamnați înainte de Piatra Frecăței. C. I.: Piatra Frecăței era o altă colonie penitenciară? S. Ț.: Da. Nu era departe de Salcia și acolo era centrala lagărelor din Balta Brăilei. La proces, procurorul a spus că "deși sunt cetățeni francezi, dar originea lor este română
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în transsiberian, în timpul nopții au deschis geamul și l-au aruncat pe geam pe ăla. Au ajuns în țară și au fost chemați permanent la Piatra Frecăței, dar firește, au fost judecați și condamnați înainte de Piatra Frecăței. C. I.: Piatra Frecăței era o altă colonie penitenciară? S. Ț.: Da. Nu era departe de Salcia și acolo era centrala lagărelor din Balta Brăilei. La proces, procurorul a spus că "deși sunt cetățeni francezi, dar originea lor este română, patria mamă își adună
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de ani condamnare. C. I.: Cât cinism! S. Ț.: "Patria mamă" își aduna fiii la piept ca să-i bage la închisoare să-i omoare, pentru că ăsta era scopul real. Ajunși în lagăr la Salcia, au fost chemați mereu la Piatra Frecăței la interogatorii. De ce? Ei nu au fost declarați morți în Vietnam, au fost dați dispăruți. Solda lor de la Legiunea străină se înregistra permanent, pentru că nu se știa ce este cu ei, nu puteau să-i dea morți, că nu aveau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Kirnicike ( 1947), Tabae - Tabaki. - Raionul Chilia : Jebrieni - Primorskoe ( 1945) Galitești-Desantnoe ( 1944), Traianul Vechi - Starâie Traiani, Draculea - Trudovae ( 1945) , Malul Roșu Cervomei iar ( 1947) - Raionul Ismail : Broasca- Brosca, Lărgeanka Larjanca, Fântâna Zânelor- Kirniciki, Căslița- Kișlița, Babele- Ozeornoe. - Raionul Reni : Bulboana- Bolboca, Frecăței Limanskoe, Satu Nou- Novoselkoe, Barte- Plavni - Raionul Sărata : Satu Nou- Novosiolovca - Raionul Tarutino : Rotunda- Berezina, Plăcinte - Plaținda, Culmea- Podgornoe, Norocei- Nerușai, Arsa Evgheneevca. Majoritatea locuitorilor ce s-au declarat „moldoveni” În regiunea Odesa, la recensământul din anul 1989 proveneau din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
listele am aflat. Se făcea câte un transport și ne duceau într-un alt dormitor, nu mai aveai voie să mai discuți cu ceilalți... Da’ la plecare m-o urcat în camion și ne-o dus până la Piatra Olt (Piatra Frecăței - n.n.)... Și o mers un delegat, un sergent sau ce-o fost, cu șoferu’. Și acolo am stat până s-o făcut formele de eliberare... Și unde v-ați dus, v-ați întors acasă? Da. Am venit cu un coleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vagoane unu’. Pe nește scări coboram acolo... E, și am mers așa vreo zi pe Dunăre... La un moment dat a acostat, și a’ început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viața aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți în colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
613. Conform legii de organizare a Dobrogei, din 9 martie 1880, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Sulina, Măcin și Babadag. Plasa Tulcea cuprindea 26 de comune, după cum urmează: Beibugeac, Beștepe, Culica, Cavaibil, Câșla, Cataloi, Dunăvățu de Jos, Dunăvățu de Sus, Frecăței, Hagighiol, Ienikioi, Isaccea, Mahmudia, Malcoci, Mecdankioi, Morighiol, Niculițel, Parcheș, Pârlitu, Prislopu, Sabangia, Sarighiol, Sarinasip, Somara, Telița și Tulcea 614. Plasa Măcin cuprindea 15 comune, după cum urmează: Balabancea, Carcaliu, Carjilari, Cerna, Coium Panar, Garvăn, Greci, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cuprindea satele Nalbant și Testemel, fiind așezată pe valea pârâului Telița, la 20 de km nord-vest de Babadag. Se învecina la nord cu localitatea Telița, la sud cu Armutlia și Bașkioi, la vest cu Alibeikioi, iar la est cu localitățile Frecăței și Congaz. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Nalbant avea: 225 de case, 34 de bordeie, 2 cârciumi, 5 mori și 15 fântâni. În satul Nalbant a fost construită de către locuitori, în anul 1890, o biserică ortodoxă având hramul "Sf.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]