35,905 matches
-
de la înființare. Aeroportul Internațional Iași reprezintă a cincea baza operațională a Blue Air, iar lansarea acestor 3 noi rute demonstrează încrederea pe care o avem în potențialul de dezvoltare a acestei regiuni. Londra și Paris se vor bucura de 2 frecvente pe săptămână, iar Romă se va opera cu 3 frecvente, din 25 octombrie 2015“, a declarat dl Gheorghe RACARU, Director General Blue Air. “Oriunde în lume, pe orice aeroport, venirea unei companii aeriene noi reprezintă un reper de evolutie pentru că
Iasi - Paris din toamna cu Blue Air dar si spre Roma si Londra [Corola-blog/BlogPost/94641_a_95933]
-
a Blue Air, iar lansarea acestor 3 noi rute demonstrează încrederea pe care o avem în potențialul de dezvoltare a acestei regiuni. Londra și Paris se vor bucura de 2 frecvente pe săptămână, iar Romă se va opera cu 3 frecvente, din 25 octombrie 2015“, a declarat dl Gheorghe RACARU, Director General Blue Air. “Oriunde în lume, pe orice aeroport, venirea unei companii aeriene noi reprezintă un reper de evolutie pentru că, în cele din urmă, consumatorii de transport aerian migrează spre
Iasi - Paris din toamna cu Blue Air dar si spre Roma si Londra [Corola-blog/BlogPost/94641_a_95933]
-
se extinde. Astfel, din 3 iunie 2017 ieșenii, dar și locuitorii din întreaga zonă a Moldovei vor putea călători cu avionul la Torino. Nouă cursa externă directă IASI-TORINO va deveni operabila grație partenerului nostru Blue Air și va avea două frecvente pe săptămână: marțea și sâmbătă. Citește tot... Tarom renunța la zborurile din Iași către Torino, Romă și Bologna Anul 2017 vine cu câteva vești proaste din păcate, în ultimii ani Aeroportul Internațional Iași a cunoscut o creștere considerabilă, ajungând locul
Aeroport Iasi [Corola-blog/BlogPost/94622_a_95914]
-
României. Citește tot... Începând de astăzi, IASUL este legat de un important nod al lumii, ISTANBUL Astăzi, 9 decembrie 2015, Aeroportul Internațional Iași, împreună cu partenerul său strategic, Compania Națională TAROM, inaugurează oficial cursa IASI-ISTANBUL. Nouă ruta va opera cu două frecvente săptămânale, în zilele de miercuri și sâmbătă, cu decolare de la Iași, la ora 20:50, si sosire la Istanbul, la ora 22:30. Zborul de întoarcere este programat la ora 23:15, iar aterizarea la Iași are loc la 00
Aeroport Iasi [Corola-blog/BlogPost/94622_a_95914]
-
se preconizează ascendentă și pentru anul 2015 - chiar dacă numărul de destinații ar rămâne același. Dacă însă noi companii aeriene sau companiile aeriene deja partenere vor lua decizia de a deschide noi rute de la Iași ori de a fixa mai multe frecvente de zbor, creșterea ar putea fi mai spectaculoasă. „Suntem foarte preocupați de deschiderea cu prioritate a unor rute cerute de mediul de afaceri cum ar fi destinații din Germania (Munchen, Koln, Frankfurt), Franța (Paris), Olanda (Amsterdam). Aeroportul Iași a reușit
Aeroportul Iasi a depasit pragul de 273.000 de pasageri inregistrati in 2014 [Corola-blog/BlogPost/94656_a_95948]
-
se preconizează ascendentă și pentru anul 2015 - chiar dacă numărul de destinații ar rămâne același. Dacă însă noi companii aeriene sau companiile aeriene deja partenere vor lua decizia de a deschide noi rute de la Iași ori de a fixa mai multe frecvente de zbor, creșterea ar putea fi mai spectaculoasă. Citește tot... Wizz Air intentioneza să deschidă ruta Iași - Paris Există informații din interiorul companiei Wizz Air precum că se dorește o nouă cursa de la Iași, de data aceasta spre Aeroportului Beauvais
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94635_a_95927]
-
România, fiind oferit de operatorul de telefonie mobilă Orange dar și de alte magazine online precum SigmaNet.ro Funcționalități Viteza de transfer de 215 Kbps prin conectivitatea 3G este mult mai bună decât cea a predecesorului său dar și 10 frecvente wireless. Sistemul de operare instalat este iPhone OS (based on Mac OS). În plus, are instalat Browser-ul Safari și Microsoft ActiveSync, folositor pentru sincronizarea email-urilor. În plus, se poate instala orice program fără a exista riscul pierderii garanției. Cu
telefoane si retele mobile [Corola-blog/BlogPost/94632_a_95924]
-
se ținea Cercul "Sburătorul". În Agendele lui Lovinescu apare notat, între cei care asistă la cenaclu, în anii 1925 și 1926 "un tînăr penseur Ionescu" sau "Ionescu penseurul", neidentificat, dar care are toate șansele să fie elevul Ionescu, viitor membru frecvent al "Sburătorului". Or, literatura îi permitea întoarcerile "acasă", în spațiul francez sau menținerea unei ambiguități identitare neconflictuale. La Facultatea de Litere, Eugen Ionescu devenise, după cum rezultă din toate consemnările de jurnal ale contemporanilor săi, un student ca oricare altul, cu
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
adoptă în acest caz atitudinea dandy-ului spiritual de tip Brummell. Ideea simplicității vestimentare care i-ar fi permis dandy-ului să treacă neobservat este transpusă acum, la nivelul discursului critic, într-o deloc întîmplătoare discreție a indicațiilor parantetice și frecventelor note de subsol. Acestea adăpostesc, uneori în mai mare măsură decât corpusul textului propriu-zis, subtile chei hermeneutice și chiar rezolvări interpretative originale, tot atâtea rezultate, la Ion Vartic, ale unei ingeniozități de veritabil “șahist” al criticii literare. După ce propune “revizuirea
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
afectivă a compătimirii (săracul X = „bietul”), comun de altfel echivalentelor sale lexicale în mai multe limbi. Marcarea afectiv-evaluativă e intrinsecă sinonimelor parțiale sărăntoc (negativ, peiorativ) și sărman (pozitiv, de participare afectivă). Aparținînd registrului popular, cele două cuvinte nu sînt foarte frecvente în discursul public de azi; sărăntoc e folosit cu o anume distanță ironică (“bronzul fiind specific sărăntocilor și țăranilor” (EZ 3375, 2003, 3), mai rar ca termen de ofensă voită; sărman e desuet și populist („Bucureștenii sărmani își vor primi
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
Pascu, secretar de redacție al României literare în ultimele trei decenii, multă vreme sub comanda lui Roger Cîmpeanu, apoi singur, după ce colegul lui mai vîrstnic se îmbolnăvise grav. I-am cunoscut pe amîndoi în anii’80, cînd am fost colaborator frecvent (într-o vreme - săptămînal) al revistei. Mihai Pascu era un munte de om: înalt, masiv, bucălat, cu un aer de urs pașnic, de bunic blajin (deși cred că n-avea pe-atunci decît vreo patruzeci de ani). Discret, retras, tăcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
probabil în ideea că tot nu se vinde. Lipsa acestui organism important (sau, mă rog, activitatea lui deficitară) face ca unii editori să-i pună în brațe autorului „drepturile” în natură, cu atât mai mult cu cât, în cele mai frecvente cazuri, tirajele sunt confidențiale, 100-300 exemplare. Și scriitorul e obligat astfel să devină un fel de Anton Pann, care să-și poarte în spate sacul de cărți și să-și „desfacă” marfa în piață, rugându-se de cumpărători. Dar cel
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
din jargonul informatic. Se poate constata o anumită discrepanță între situația din dicționarele noastre generale, care înregistrează diminutive din limbajul popular, adesea ieșite din uz - și uzul actual, care impune alte diminutive, specifice limbajului familiar orășenesc. Absente din DEX, dar frecvente în textele actuale sînt, de exemplu, substantivele glumiță și animăluț. Glumița este mai ales o glumă proastă; sensul depreciativ nu e inerent derivatului, dar apare ca dominant statistic: “atitudinea ministrului (...), facilă, cu glumițe nesărate” (EZ = Evenimentul zilei, 3363, 2003, 3
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
de companie!” (trafic.ro);” primim foarte multe animăluțe de pluș de la fani și toate sunt foarte simpatice!” (o-zone-fanclub). O altă categorie de diminutive, mai greu acceptabile în registrul standard, este cea a adjectivelor. Dicționarele noastre cuprind unele diminutive adjectivale curente, frecvente, dar limitate la limbajul familiar (micuț, bunișor, bunuț, multișor, călduț), precum și unele populare, destul de rare (albior, bălăiel, bălănuț etc.). Și în această zonă lexicală, uzul inovează; în limbajul tinerilor, poate mai ales în cel feminin (dar o asemenea impresie - prejudecată
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
constata unele reacții de respingere chiar din interiorul mediilor lor specifice: „urăsc (...) în general cuvintele din categoria: puiuț, scumpel ... am oroare de ăia care intră (...) cu nickuri de genu (...) «un dulcik»” (FanClub Forum, 21.09. 2003). Unele dintre cele mai frecvente adjective diminutivale noi sînt într-adevăr dulcic (în DEX apare în schimb dulcișor), scumpic, scumpel (în DEX există doar scumpușor și scumpișor) și drăguțel (în DEX doar drăguleț, drăgulic, drăguliță). Diminutivele în discuție aparțin registrului familiar din mediul urban, în vreme ce
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
primele 3 lacuri... au biban la greu " rapitori.ro). Inovația la greu concurează puternic vechea locuțiune din greu. În momentul de față, formula, folosită cu valoare adverbială și adjectivală, pare a se combina cu orice regent. Valoarea adverbială e mai frecventă: "aici aberezi la greu " (forum.softpedia.com); "trec la greu pe roșu (atunci când se poate)" (motociclism.ro); "se droghează la greu pentru că se plictisește la greu " (atelier.liternet.ro); "la mare merg manelele la greu" (mail-archive.com) etc. Se asociază
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
forum.apropo.ro), frecvent în structuri eliptice: "belea melodia" (fanclub.ro); "belea Mustangu ăsta" (computergames.ro). Se comportă uneori și adverbial: "toate au mers belea!" (esato.com). Evoluția semantică a lui belea nu este surprinzătoare: în limbajul popular-argotic sînt destul de frecvente trecerile între extreme, permise de valoarea afectivă a evaluativelor și de o mai generală tendință fie antifrastică, fie negativistă și anarhistă (e bun ceea ce e rău). E în bună măsură fenomenul pe care l-a descris J. Byck, prin formula
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
prezența, din Lunetistul, a tematicii "sforilor istoriei": nu mi se pare o miză estetică de exploatat. Dar Marian Drăghici o abandonează repede, după ce-și va fi satisfăcut ambiția poemului total. Incitante devin însă începînd de acum intertextualitățile tot mai frecvente, autoglosele, metalepsele, semne ale unei schimbări de perspectivă asupra sinelui. Dar ludicul și autoironia de care poetul dă dovadă în ultimele poeme, cele din Addenda - tot mai puțin interesate de o înscriere generică cît de o scriere autentică de sine
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
PN}) sînt citite după "sistemul DOOM"; pentru multe, un alt model este improbabil: PNL e citit penelé, nu pe-en-el. Sînt însă și sigle pentru care se preferă modelul semi-străin (de fapt destul de vechi în română), sau pentru care oscilațiile sînt frecvente: marca de țigări LM e citită el-em sau le-mé. Așadar, abrevierea ONG (pentru organizație non-guvernamentală) poate apărea în forma orală ca ong, o-en-ge sau oneghé : ultima variantă, cea mai improbabilă, s-ar conforma tocmai normei ortoepice oficiale. Variațiile oralității revin
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
ultimul moment. De altfel, politizarea - cu urările ei oficiale - " Noi succese în muncă în noul an"; "Calde felicitări cu prilejul zilei de 30 Decembrie și al Anului nou!"- a acoperit tot mai mult spațiul redus al "divertismentului". Clișeele cele mai frecvente, culese din zbor, sînt: "cumpăna dintre ani", "roadele anului", "pragul anului", "bilanț", "ultima filă", sărbătorirea prin muncă"; "la fiecare popas sărbătoresc bucuria să se însoțească de prețuirea chibzuită a roadelor" (Săptămîna, 29 dec. 1972). De remarcat tendința spre teoretizare: "urăturile
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
cel mai bun caz, tinerii nu sunt deloc convinși de eficiența mecanismelor democrației. "De ce să-mi pierd vremea la vot, că ăștia oricum or să mă fure!" - aceasta este propoziția pe care-am auzit-o în campania electorală cel mai frecvent. E greu să-i contrazici după ceea ce s-a întâmplat la 28 noiembrie. Ar fi însă o tragedie națională ca această mentalitate de învinși încă înainte de a intra pe teren să persiste. Și probabil că ea va deveni modelul comportamental
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
bicicletelor lor zburătoare. Greșit! Ochiul sportiv fusese al altcuiva, căci la România literară mai există cîteva perechi de ochi și cîteva perechi de ochelari magici care privesc emisiunile sportive și-l citesc pe Radu Cosașu. Cum una dintre cele mai frecvente întrebări pe care ne-o pun cititorii este: "Cine-i Cronicarul ?" sau " Cine a scris Ochiul magic ?" ne-am hotărît să facem cîteva destăinuiri pe temă. l Pe vremea cînd pagina 32 se numea încă Revista revistelor, Cronicarul a avut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
î", atât de răspândit în limba română. La noi, el nu apare la începutul unui cuvânt decât în limbaj popular, cu precădere în interjecții de tipul Îhî, Îhîm și vă imaginați cât de greu îmi venea să rostesc atât de frecventul învață, spre exemplu. Slavă Domnului că mi-a căzut în mână, complet în afara programei, un volumaș de versuri de Lucian Blaga și astfel am ajuns să traduc Poemele luminii, care s-a dovedit pentru mine o revelație. Nu a fost
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
explică poate, cum spunea un prieten, ca o reacție polemică explicită contra regiei franceze prezentă în festival: scena e curată și gramatica respectată! Artiștii polonezi, Lupo, Warlikowski, Jarzyna, care o adoptă, au fost din păcate absenți. În sfîrșit, o tendință frecventă: recursul la kitsch și la clișeul stereotip, lingvistic sau comportamental. Teatrul, astfel, în mod strategic și disperat, își propune să integreze realitatea cotidiană de care el - sau, mai bine zis, cîțiva artiști - nu vrea să se disocieze. Și aceasta cu
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
am găsit doar la Karlsruhe un alt curs care oferă o diplomă în "Rundfunk-Musikjournalismus". Studenții (optând pentru orientarea academică sau pop) sunt antrenați în radiofonia de tip tradițional sau Internetradio / Web TV. Cât despre Statele Unite, "College Radio" rămâne cea mai frecventă formă de educație, obișnuind adolescenți încă de la vârsta de 15 ani să lucreze într-un post radiofonic, eventual avansând ulterior. Într-o anchetă lansată de Centrul de carieră de la Berkeley (accesibilă pe Internet), un intervievat afirmă: "nu cunosc pe nimeni
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]