228 matches
-
apropierea prăzii, că nu va trece mult și mă voi afla față-n față cu trofeul visat. Vânătorul refulat din mine (n-am vânat niciodată, am oroare de sânge și de ideea de ucidere a oricărei ființe vii) trăia clipa fremătătoare a victoriei. N-am idee ce mă propulsa către ea, cine Îmi teleghida mâna să Închidă copertele unui catalog, abandonând setul de documente pe care logica Îl recomanda drept cel mai probabil depozitar al actului pe care speram să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ușă, sau, glasul bărbatului din camera de alături „noi nu mîncăm nimic azi?“ sau nasturele rupt care trebuie cusut sau corespondența ce nu suportă amînare tocmai cînd În creierul meu Începe libidoul ca o transfuzie dintr-o vîrstă tînără și fremătătoare și vreau să mă ascund să-mi savurez În tihnă orgasmul cerebral, să scriu - te revolți, Îți deplîngi condiția - te crezi o perlă aruncată În troaca porcului. Minți! Nu din obligație o asculți tu pe doamna Oprișan, nu din obligație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
itinerare cu surprizele lor, gările uitate ale creierului zburînd vertiginos prin fața unui ochi absorbit Înlăuntrul său. Și cînd citesc ce-am scris, abia cîteva cuvinte inodore, incolore ca niște pastile mici homeopatice În care s-au comprimat mii de vieți fremătătoare de plante distilate În retortele unui laborator modest. Iată că titlul primei poezii pe care mi-a dictat-o Tiberiu cînd nu avea decît trei ani - pe atunci voia Încă să ne semene - un titlu derutant și imprevizibil la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
uite complet. Culorile erau atât de stranii, încât e greu să descrii în cuvinte ce emoție tulburătoare îți provocau. Erau nuanțe sumbre de albastru, opace ca un bol sculptat cu multă finețe în lapis lazuli și totuși cu un lustru fremătător care sugera palpitațiile unei vieți misterioase; și erau nuanțe vineții, oribile, ca pielea crudă și intrată în putrefacție, și totuși cu o pasiune strălucitoare și senzuală care amintea vag de imperiul roman al lui Elagabal; erau și nuanțe roșii stridente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de după umeri și o apropie de el gândindu-se: „Nimic din toate acestea nu e normal să se Întâmple. Nu În camera asta. Ba nu, nu În lumea asta“. Noriko, rămasă doar În bikini, Își simțea pielea mângâiată de aerul fremătător din jurul ei și scoase, fără sa vrea, un geamăt scurt. Ardea de nerăbdare să fie strânsă În brațe de acest bărbat, să simtă orgasm după orgasm, ca altă dată, apoi să-i cuprindă sexul cu buzele și să-i bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
-nduri Și lași ținutul veșted al nunții de-altădată! Zorește, iar pe faldul ușor de hiacint Îmbracă-ntîi armura, și vechea ta mândrie Se-nalță spre uitatul regat, ce te îmbie, Statura ta turnată în luminos argint. Vei trece... Marii codri fremătători de plângeri, Înfiorați de cîte-un romantic hallalí, Își vor bolti frunzișul; o clipă vor cocli Și coif și scut, în jocul virilelor răsfrângeri; Zori neasemuite, apusuri de castele Aprinse, sub metalul curat s-or oglindi Iar străvezia noapte va crește
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Oana Georgescu, de scris o carte despre compozitorul născut pe 12 mai 1934 la Sicold, în Harghita, și sorbind melancolia și mirajul sătesc de la Siclod în Mureș, unde a copilărit, Jolt Kerestely. Așteptată de lumea cucerită iremediabil de spumele valului fremătător al muzicii ușoare românești contemplate de istoria muzicii care strălucește și percutează prin oricâte impasuri se întind azi între ea și spectacol, cartea Oanei Georgescu, așa cum nici altele nu au dezamăgit, ci au declanșat bucuria unor bijuterii livrești, nu va
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CITADELA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului De ce te-ascunzi în citadelă? De ce ești circumspectă, oare? O iarnă-și arde în candelă Clipele reci, fremătătoare. Un stol de lilieci revine, Din vechi caverne părăsite, Dulci amintiri ning dinspre tine Clipe boeme, fericite. Caimac de ceață-i peste râuri, Zid de zăpadă peste urme, Te caut, umbră de desfrâuri... Coboară noaptea peste lume. Se-adună-ncet ciulini, în
CITADELA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363412_a_364741]
-
Angela gemu ușor și semnificativ, lăsându-se pe spate, pradă simțurilor. Agitat, bărbatul își continuă incursiunea geografică, sărutând cele două frăguțe cu mugurașii întăriți de dorință. Limba lui crea mici cerculețe pe gâtul fetei, iar eleva își simți peștera din ce în ce mai fremătătoare... - Cum se vede și aici îi sunt o bună elevă, își spuse ea, fluturându-și genele conturate cu un strat gros de rimel, care o făceau să arate, sub lumina veiozei roșii din dormitor, ca o păpușă rusească, asemănare accentuată
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
tăi azurii și-n privire... Știu, toate drumurile duc la mine, înnodate în stele Și zidite pe ruguri străvechi și-n poemele mele ” Nu ți-am cerut”...de Elisabeta Iosif) ” (XXII) Să crezi că știu să-nstrun lăuta-n noapte, Pe-aleile-ndelung fremătătoare - Știu să-nfierbânt iubirii mii de șoapte, Să-nlăcrimez, duios, o sărbătoare.” (din sonetul de o frumusețe de cristal ” (XXII) Să crezi că știu să-nstrun lăuta-n noapte”, de Adrian Botez) ” Rouă, rouă îți era chipul Și tot galeșă privirea
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
onoarea” care mi se făcea, chiar de prânz după un spectacol de calitate și care urma să preceadă unui festin și mai “consistent” de apreciat într-un local inedit din zona lui Fhiserman's Wharf, loc central al după amiezilor fremătătoare de viață ale orașului, după ce soarele se va fi înecat de mult în oceanul din apropiere. Leguma din traistă, luată de noi de acasă pentru orice eventualitate, am lepădat-o într-un tomberon, pentru a ne înfățișa în localul „Rainforest
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
cât veșnicia de trebuincioasă și izbăvitoare pare a fi cadrul unor imortalizări alese de niște nuntași japonezi tineri, vreo două perechi de miri, ele ca păpușile de porțelan având în păr flori de cireș și merel, cu trupurile mlădioase și fremătătoare, ei cu mustăcioară subțire, îndoită câțiva milimetri la colțurile buzelor cum streșinile pagodei din apropiere, cu redingnote de epocă, costumațiile altor plaiuri decât cele ale arhipelagului nipon, turiștii momentului se opresc și aplaudă urându-le casă de piatră, sayonara și
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
dezobișnuise să plângă în public. La insituție, tuturor lacrimilor adunate și neplânse le dădea voie să curgă numai când se retrăgea în pădure, unde era sigur că nu-l vede nimeni plângând. Ciudat că aici, în mijlocul acestei aglomerații, acestei civilizații fremătătoare pentru care era că inexistent, se simțea mai singur, mai izolat chiar decât în pădurile din împrejurimile instituției.” Pe langă lipsuri, ura, încrâncenare, Vlad are ocazia să trăiască și alienarea produsă de marele oraș. Oraș care îl transformă într-o
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "RĂSCOLIRE" "AURĂ" "RĂDĂCINĂ" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Răscolire Îți caut primăvara, doar ca-n iarnă să-mi pară că zăpezile sunt flori, caut febril fremătătorii-ți zori, fulgi de lumină-n frigul meu să cearnă. Dragostea ta e ca o mângâiere, pe ale vieții răni este balsam, în florile ce-mi cresc pe orice ram sufletul tău e blândă adiere. Prefă-te în izvor și
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
2015 Toate Articolele Autorului Ce bucurie! Văd viața-mi toată împresurată de poezie. Rimele-adie și mă desfată, ritmul mă-mbată cu armonie. Mă-nalț spre soare-n zboruri rebele cu aripi grele, biruitoare. Fără-ncetare cioplesc în stele visele mele fremătătoare. Orfeu din mine un altul este. Urcă pe creste. Icar devine. Poartă-n retine zboruri celeste, nu mici proteste și uri meschine. Iubesc doar ce e frumos în lume chiar dacă-am brume pe curcubeie. Încă-n bordeie stă al meu
CE BUCURIE! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348535_a_349864]
-
le compune (când este vorba despre personaje, nu despre stări), fiind atât de animate încât nici cel care le dă viață nu pare încărcat de o energie atât de puternică. Compozițiile maestrului Marius Țeicu sunt, cu alte cuvinte, foarte, foarte fremătătoare, cu mult spirit, emoție, acțiune. De altfel, toate realizările artistice ale maestrului Marius Țeicu trepidează de energie inepuizabilă. Profunzime, înălțime, cuprindere! Acestea-s coordonatele muzicii compuse de Marius Țeicu. Succesul și satisfacția se pot evalua și în aprecierile de care
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
pasageritatea statutului nostru biologic, sunt motive de reală și indubitabilă emoțiie artistică, trăită într-un mod inedit și intens. Nu mi-ar fi trecut prin cap că undeva, cândva, voi sta pe bănci “calde” de marmoră pentru a primi defilarea fremătătoare a togilor virilis, faldurile acoperământului alb și neprihănit al vestalelor, limbilor de foc, fum, fante de lumină și jeturi de apă care conturează și stilizează într-o manieră proprie și conduc destine într-o concepție psihedelică, cu o muzică tunătoare
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
urmărit-o de când l-a cunoscut mai bine, participând la orele lui de meditație, acesta considerându-l unul dintre puținele sale insuccese din viața de elev, cealaltă știind, că au luat sfârșit întâlnirile lor secrete pline de poezie și trăiri fremătătoare. Îi era viu în memorie, refuzul lui ferm de a mai continua aventura iubirii lor interzisă. Îi explicase că a fost o rătăcire, care putea să aibă consecințe grave pentru cariera lui, dacă s-ar fi aflat, dar bine că
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CROAZIERĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului răstignită pe-o apă de cântec scânteiez în palmele tale fremătătoare de arin scăpat de tristeți îți pot suspecta mâinile de divinitate pe draperia verde scrii luminii de tăcere ca atunci când vrei să trezești infinitul ofrandă adusă armoniei de către ea însăși suntem doi arini oglinzi preumblânde prin zâmbetul apei într-o
CROAZIERĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345575_a_346904]
-
absoarbe pătrund adâncurile-i oarbe tu taine îmi oferi ritmate sărut din buzele rujate arsuri de sâni, icniri și scâncet prin pori ardoarea varsă plânset izbiri de val ce-aduc furtună duet de gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare un ceas, o noapte, cine știe ? stârniți de ritm și frenezie fiorii-n pântec nu ne mint alint, răsfăț și iar alint *** ce rai ți-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze pielița de fruct respiră rouă când se
IUBIREA (PARTEA A II-A) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370098_a_371427]
-
Izvoarele speranței n-or să sece. Decor cu tentă expresionistă, Ferchezuit de trecere-n revistă- Spre el priviri uimite să se-aplece. O iarnă mângâiem caloriferul Cu amintiri de vara viitoare - Cuptor când își încinge cartierul, Iar dorul de plecăr fremătătoare Spre unde este mai albastru cerul Și liniști mai profunde spre-nserare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plecări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
PLECĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357359_a_358688]
-
încă din primele zile, a dezvăluit o cameră de zi, în care biblioteca era învăluită în misterul baroneselor și mușchetarilor însetați de luptă și dragoste. Seară de seară intra în sanctuarul cărților, care o atrăgea sublim și înșfăca epoci, vieți fremătătoare sub braț, ca să se distreze până târziu în noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainică, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul să te culci, mângâia coperțile vechi, îmbrăcate în piele, cu
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
încă din primele zile, a dezvăluit o cameră de zi, în care bibliotecă era învăluita în misterul baroneselor și muschetarilor însetați de luptă și dragoste. Seară de seară intra în sanctuarul cărților, care o atrăgea sublim și înșfacă epoci, vieți fremătătoare sub braț, ca să se distreze până târziu în noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainica, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul să te culci, mângâia coperțile vechi, îmbrăcate în piele, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
încă din primele zile, a dezvăluit o cameră de zi, în care bibliotecă era învăluita în misterul baroneselor și muschetarilor însetați de luptă și dragoste. Seară de seară intra în sanctuarul cărților, care o atrăgea sublim și înșfacă epoci, vieți fremătătoare sub braț, ca să se distreze până târziu în noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainica, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul să te culci, mângâia coperțile vechi, îmbrăcate în piele, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
Acasă > Orizont > Opinii > FEMININ LA MASCULIN!(I) Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului "De ce?..." Eternul feminin, etern de necuprins, nemărginit, etern infinit că un nesfârșit deșert nisipos cu dune fremătătoare, ca un imens ocean cu mari adâncimi și piscuri profunde, ca o câmpie întinsă, manaoasa și roditoare, dar că toate acestea la un loc, în sensul grandorii și necuprinderii cuvântului "feminin" deoarece am putea spune atât de multe, constatând la
FEMININ LA MASCULIN!(I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359382_a_360711]