99 matches
-
accelerată, să se obțină sunetul ț. Exerciții pentru corectarea sigmatismului africatei ț Sigmatismul africatei ț este datorat lipsei emisiei corecte a sunetelor t și s. Defectul apare atât datorită inconsistenței ocluziei cât și datorită lipsei unui suflu suficient de puternic fricativ. Pentru corecție se așează vârful limbii pe alveolele incisivilor superiori ca la t și se cere logopatului să-l pronunțe repede, scurt și cu presiune mare pe s. Se palpează pe mână presiunea puternică a aerului la articularea lui ț
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe palatul dur, cu vârful ridicat spre alveolele superioare, iar marginile sprijinite pe molarii superiori, închizând complet cavitatea bucală. Presiunea acumulată în spațiul preocluziv determină coborârea mijlocului limbii și desprinderea vârfului ei de alveolele dentare superioare și formarea unui canal fricativ prepalatal, similar celui utilizat în articularea fonemului ș. Imediat mandibula coboară, buzele iau o poziție de ușoară propulsie, iar limba se retrage și se așează în poziția de emitere a sunetului e sau respectiv i. Prin succesiune rapidă a ocluziei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cărucior, cinci etc și se formulează propoziții al căror sens trebuie cunoscut de către logopat. Corectarea deformărilor de articulare - Deformarea transfonemică a grupului ce, ci în șe, și se datorează lipsei semiocluziei și exploziei articulatorii, sunetul emis având doar un caracter fricativ. Exersarea articulării sunetului t și repetarea distinctă, într-o primă etapă, a succesiunii grupului t-șe va permite reintroducerea exploziei fonemului t și fuzionarea ei cu fricativa vocală șe și pronunțarea sunetelor ce, ci. - Deformarea transfonemică a grupului ce, ci în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și se datorează lipsei semiocluziei și exploziei articulatorii, sunetul emis având doar un caracter fricativ. Exersarea articulării sunetului t și repetarea distinctă, într-o primă etapă, a succesiunii grupului t-șe va permite reintroducerea exploziei fonemului t și fuzionarea ei cu fricativa vocală șe și pronunțarea sunetelor ce, ci. - Deformarea transfonemică a grupului ce, ci în grupurile che, chi se datorează unei ocluzii prea posterior realizate. Dacă aplicarea metodei „înapoi la cuvântul primordial' nu dă roade, se aplică metoda sintezei grupului fonemic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Într-o primă etapă se reamintește articulare sunetelor d, j, care se rostesc separat, folosind o vibrare accentuată a corzilor vocale, și se repetă și articularea vocalelor e și i. Se urmărește ulterior obținerea sunetului biconsonantic semiocluziv dj prin pronunțarea fricativă a lui j din poziția articulatorie și cu explozia sunetului d. Se exersează pronunția întregului grup de sunete dje sau dji cu deschiderea vocalică specifică sunetelor e sau i. O altă tehnică folosește articularea succesivă accelerată a sunetelor d-j-e, d-j-i
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în sus se poate plasa ascuțit exact la limita de înclinație a alveolelor, iar expulzia aerului se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii imitând „zgomotul motorului mașinii”, „zgomotul ruperii lemnelor” - prrr, „ tremurul de frig”- brrr, „zburatul păsărilor” - zvrrr etc. La surdomuți este dificil
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
tactil Recunoașterea sunetului r în cuvinte și propoziții se face prin pronunțarea sunetului în cadrul unor cuvinte în diferite poziții, iar logopatul recunoscând fonemul semnalizează fie prin bătăi de palme, fie prin exprimare verbală. - Diferențierea sunetul r de celelalte ocluzive sau fricative dendo-alveolare cu care se confundă ca imagine fonomimică: t, d, n, s, ș, z, j;Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor și propozițiilor folosindu-se metoda analitico-sintetică. - Diferențierea r apical de r graseiat în vorbirea înregistrată pe suport digital la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu consoanele, începând cu grupările biconsonantice în care consoana premergătoare este o ocluzivă sonoră, apoi o ocluzivă surdă. Dacă există dificultăți de pronunțare a sunetului în asociație cu consoanele, se pronunță prelungit consoana premergătoare lui l, alegându-se în special fricativele care se pot prelungi cu ușurință: sl, șl, vl, fl, ml. În cazul dificultății de pronunțare a consoanei l doar în anumite cuvinte se fac exerciții de analiză-sinteză: analiza implicând despărțirea cuvântului în silabe, apoi pe foneme, iar sinteza constituie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de tipul: „limonada rece' Exerciții de sinteză se pot efectua și cu consoanele ocluzive t, n, d, ț, în cuvinte sau expresii care să le conțină și a căror discriminare prin labiolectură întâmpină anumite dificultăți datorită poziției asemănătoare în articulare. Fricativele din a doua regiune de articulare: s, z, ș, j fac de asemenea obiectul unor exerciții comune de antrenament ale articulării și discriminării auditive sau prin labiolectură, datorită poziției asemănătoare în articulare și deosebirilor fine datorate sonorizării laringiene. Odată cu demutizarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
jos și împingând partea dorsală a limbii în spate până acoperă ermetic palatul posterior. Se comandă un expir scurt și energic care va produce o ușoară glisare anterioară, înaintea desprinderii și articulării fonemului c. Dacă zgomutul obținut este mai degrabă fricativ decât ocluziv, vor recurge la următoarea tehnică: solicităm subiectului să pronunțe fonemul t repetat: t-t-t-t, iar între timp acționăm cu o spatulă coborând vârful limbii pe planșeul bucal și împingându-i baza limbii spre palat. Manevra trebuie să fie fină
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
acest defect împingând limba spre fundul cavității bucale în momentul rostirii fonemului și reluând exercițiile de retragere a limbii. - Deformarea fonemului c în sunetul h este produsă de o ocluzie incompletă a canalului vorbitor și achiziția eronată a unei modalități fricative a articulării. Dacă acțiunile de împingere a limbii nu au dat rezultate, putem recurge la următoarea demonstrație privind ocluzia barierei a treia de articulare. Deschidem gura, dăm capul pe spate și turnăm circa 30 ml de apă în gură menținând
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este cauzată de pierderea ocluziei la nivelul barierei a treia de articulare sau înlocuirea ei cu o vibrație a vălului palatin. Se presează cu o spatulă limba și se insistă pentru obținerea vibrațiilor prin corzile vocale. Demutizarea consoanei H - Corecția fricativei H Fonemul h este o consoană fricativă surdă, la articularea căreia constricția se realizează la nivel laringeal și velar. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului h Gura are o poziție cu buzele relaxate, întredeschisă prin coborârea maxilarului, chiar mai pronunțat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
barierei a treia de articulare sau înlocuirea ei cu o vibrație a vălului palatin. Se presează cu o spatulă limba și se insistă pentru obținerea vibrațiilor prin corzile vocale. Demutizarea consoanei H - Corecția fricativei H Fonemul h este o consoană fricativă surdă, la articularea căreia constricția se realizează la nivel laringeal și velar. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului h Gura are o poziție cu buzele relaxate, întredeschisă prin coborârea maxilarului, chiar mai pronunțat decât în cea necesară articulării lui c
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
împingerea limbii cu spatula și antrenarea unui expir scurt și energic. - Deformarea fonemului h în sunetul c se produce prin excesul ocluziv al constricției. Subiectul este pus să expire oral și progresiv se apasă rădăcina limbii până se aude sunetul fricativ prelung h. Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, cu accentuarea expirului oral cu gura larg deschisă și limba retrasă. 2. Exerciții de poziționare a limbii și a mandibulei: - mișcări de ridicare - coborâre a mandibulei; - mișcări
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o are ca substrat retragerea și coborârea limbii și participarea buzelor la articulare. Prin poziționarea corectă a limbii și retragerea comisurilor într-o atitudine relaxată facială corectăm defectul. - Desonorizarea fonemului e este datorată transformării vibrațiilor corzilor vocale într-o constricție fricativă expiratorie. Reluăm actiunea de conștientizarea a vibrațiilor palpate pretraheal și toracic și arătăm pe filmul demonstrativ diferențele imaginii corzilor vocale în vibrație sau lipsa lor. Vocala e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii), transformarea diftongului ia în ie ("moldovenii noștri cam s-o împrăștiet în lumea largă"; "da muieți is posmajii?"), pronunțiile tăt, tati, rostirile dure are consoanelor s, ț, care modifică timbrul vocalelor succesive ("da disară venim", "eu
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
niște frînghii de rufe, ticsite cu fel de fel de veșminte, care de care mai croite și mai colorate. Unele vînturîndu-și fasoanele în bătaia vîntului; altele camuflîndu-și peticele cu reținere sau, dimpotrivă, cu emfază. Și totul în numele unei democrații nivelatoare, fricative, dar și destabilizatoare, convulsive. în republica muzicii însă orice civilizație sonoră începe printr-o teocrație și sfîrșește printr-o democrație. Să însemne oare aceste matinee de muzică românească începutul sfîrșitului? Tare mi-e frică de un răspuns afirmativ! Divorțul impus
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
și v, care se apropie de rostirea ș, j: să șie ("cât să beu să-mi șie numa bine"), jin ("jin îi dăm și lui"), jină ("lăcata n-are nici o jină"); reducerea africatelor transcrise prin ce, ci, ge, gi la fricativele ș, j (aișea, șine, "focu' fași fum", să-mpunje etc.), reducerea diftongului ea final la e deschis (știč, nu murč). Sînt trăsături doar parțial transpuse în scris; de altfel, gradele de deschidere intermediară - între ă și î, între e și i
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
cu atestare mai întâi la Carianul Herodot, în Istorii (I, 57, II, 50 / 52, 56, IV, 145, V, 26, VI, 136 / 140, VIII, 44 etc.), în orizontul anului 432 î. H., cunoaște „sonorizarea“ în b-; grupul consonantic -sg-, „pierzând“ constrictiva / fricativa dentală surdă (s), se reduce la oclusiva postpalatală sonoră, -g-, etnonimul înfățișându-se către orizontul anului 551 d. H., în semnificantul Belag, permițând la rostire, în perechea consonantică postpalatală, c / k - g, „surdizarea“ sonorei, Belac, și - la formarea pluralului - palatalizarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
diferiți. În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
vreo îndoială în această privință, a alungat-o imediat. Ce-ar putea face oriunde altundeva? Kwaja Sara arborând noi identități, ca steagurile unui iluzionist. Jonathan a învățat de acum șiretlicul. Oamenilor le pasă de aspecte exterioare; lărgimea unei manșete, sunetul fricativului v, care este labiodental. A intra în pielea altcuiva este doar o chestiune simplă, de schimbare a croitorului și de a-ți aminti că trebuie să atingi partea de jos a buzei de marginea dinților de sus. Nu este greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și unele consoane sunt nazalizate, alte vocale sunt diftongate, fonemele terminale sunt adesea eludate, oclusivele posterioare sunt slab pronunțate, fapt cauzat de aspectul paretic al glotei, siflantele și șuierătoarele sunt slăbite. Ceea ce impresionează este inversarea unor nazale cu oclusive și fricative, inversarea de silabe, egalizarea ritmului și a tonului, toate conducând către o aprozodie vădită. Fiind vorba de o dizartrie pseudobulbară (fiind lezate căile supranucleare bilaterale care unesc acești nuclei cu scoarța) este ușor afectat și actul masticației și al deglutiției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neclară, estompată, trunchiată din cauza tensiunii nervoase și excesive a mușchilor, organelor fono-articulatorii, având dificultăți în pornirea dar și în întreruperea mișcării începute. De aici predominanța oclusivelor și asurdizarea sonorelor precum și tendința de a înlocui vocalele cu consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după locul articulării); * consoane oclusive (explozive pronunțate prin închiderea bruscă a canalului fonator, urmată de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative/ spirante produse prin frecarea aerului de pereții strâmtați ai canalului fonator): f v, ș j, s z, l, r, h vs. consoane africate (semioclusive prin cumularea ocluziei cu constricția): ț, ĉ ĝ (clase diferențiate după modul de articulare a acestor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]