201 matches
-
era din pricina zgomotului infernal ce domnea în oraș, soldații nu mă auzeau, altfel primul cuvânt rostit le-ar fi declanșat furia. Mă întorceam, vedeam casa goală, fereastra care dădea către grădină având, în mijlocul cadrului, imaginea păunului înfipt ca într-o frigare și țintuit la pământ... Erai pe undeva prin oraș. Îți ghiceam în mod dureros prezența, poate acolo, în partea bogată a orașului, cu mănunchiul turnurilor din sticlă dintre care două aveau acum vârfurile pline de fum, sau în partea de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
invocă divinitatea și își adjudecă totodată dreptul de a participa la iscusita preparare a slăninei, și ea un laitmotiv al scrierii: "Nu-i mai cuminte, Doamne iartă-mă, să ne mutăm cu închinăciunile în sfânta Bucătărie, desfătându-ne cu jocul frigărilor și cu clămpănitul vătraiului? Să luăm îndeaproape cercetare cum se prăjește slănina, cum fierbe ciorba, cum se rumenesc plăcintele, care-i rânduiala felurilor de bucate și ce vinuri s-au ales pentru fiecare fel") din care nu lipsește nimic, nici
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
La sorocul cuvenit, Împărăteasa cea bătrână naște o fetiță frumoasă (ca o floare, ca o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și Încă mai frumoasă). Toate vrăjitoarele Împărăției s-au strâns cioatcă , au Înfierbântat frigările și-au purces să descânte de Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă! Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de Împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
caii lui Ahile în luptă, dar, în viața lor zilnică de lângă Troia, îl ajută și într-altfel, având statutul unui intim al eroului. Cu prilejul soliei aheene la Ahile, îi ține acestuia carnea, s-o tranșeze, apoi înfige bucățile în frigare, iar când se așază cu toții la masă, Automedon se află printre ei, alături de musafiri: Odiseu, Aias, Foinix, Eurybatos, crainicul lui Odiseu, și Odios, crainicul lui Aias. Și alături de gazdă și de Patrocles. Momentul e important și solemn. După aceea, Automedon
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
laviță și își ținea capul sprijinit în mâini, având coatele înfipte în masă. Se uita spre lăutarii care îi cântau din cobză și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea pântecele cu fripturi la frigare pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
doare, dar știu că tot ai să mă iubești... „Meridian“, 12 februarie 2002, ora 11,28 45. O comédie Bag de seamă, Cristi, că-ți plac comediile, mai ales ca desene animate, deși pe Mikey Mouse l’aș prefera În frigare... De altfel, tuturor bipezilor le place modul ăsta de a-și omorî timpul... Nu cumva scrieți și aici după dictarea Naturii? Moti, avem lucruri mai importante - zicem noi - de făcut. De pildă, să ne satisfacem ancestralul instinct de proprietate. Chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În California și Oregon, de-a lungul Pacificului. Prof. Schultz ne invită la un picnic al departamentului de economie agrară. Sunt acolo două manifertări câmpenești pe care noi nu le avem. Una mai bogată, cu mânzați și miei puși În frigare ce se rotesc deasupra unei gropi cu jăratec, organizată cu ocazia unui eveniment mai Însemnat, național sau familial de data aceasta, pentru cei ce vor, cu băutură. Petrecerea se numește barbeque. Alta mai redusă, mai simplă, cu contribuția fiecărui invitat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cumpătul pentru o clipă. Zbiară: Laure! Pune dracului mâna odată pe mătura aia! Laur mătura de zor cenușa și resturile de coceni din jurul godinului când apăru omul acela Înalt și drept, bățos Într-un fel nefiresc, ca Înfipt Într-o frigare, pe care l-am bănuit numaidecât proprietarul acareturilor de pe-aici. Cincizeci și ceva de ani să fi avut, dar bățoșenia lui și peria de păr des, abia Încărunțit și acoperindu-i jumătate din fruntea lată cât o lamă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
el cană după cană din apa În care s-a bălăcit adineauri văr-miu. Ai zice că fără ăsta ar muri de sete lângă găleată, după cum așteaptă-n picioare cu mâna Întinsă. Ceva nu-l lasă să se aplece, da, frigarea aia pe care parcă i-a Înfipt-o cineva prin cur până-n gât. — Ăsta-i văr-miu, bre, catadicsește Andrei În sfârșit să mă prezinte. Văr-meu Aurel. Zici că-l băgăm și pe el pă felie? Este desigur o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să prânzească la Hugues. În galantar, ce să-i vadă ochii? Un miel. Pe vremea aceea un miel în luna lui ianuarie era lucru extraordinar, aproape nu se vedea. Cum îl văzu, Crețeanu urlă: — Să-mi puie o ciosvârtă la frigare numaidecât! Să fie de la rinichi. Chelnerul-șef se apropie politicos: Nu putem, coane Nicule, mielul nu este al nostru, l-a adus domnul Negro... — ...ponte! Iar Negroponte?! Toată viața o să mă persecute Negroponte ăsta?... În sfârșit, cu vai cu chiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
roșu, pentru că ruginește. (Gh.F.C.) Fierul e ca ochiul, pielea sau ouăle de rac. Numai fierul și racul, din negre, se fac roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să-l fure, să-i sugă inima, să-l pocească. (Gh.F.C.) La botez, în jurul copilului se presară în cerc cenușă, iar sub copil se pune fier pentru a-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în care se schimbă li se despică dinainte de sus pînă jos, ca să poată zbura. Nu ridica degetul în sus către cer, vrînd să arăți soarele ori luna, căci scoți ochii îngerilor. Cine-ți spune „bag sucala*-n tine“ ori „bag frigarea“ și se răstește, fuge îngerul de la el patruzeci de zile și-ți ia șapte păcate. Cînd primește cineva capra la Sf. Vasile, nu se apropie îngerul cincizeci de zile de acea casă. Pe partea dreaptă a omului stă îngerul păzitor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-a speriat de foc și în acel moment se prinde de față și dacă în acel moment cugetă la împrejurarea că este grea, apoi copilul nu va avea astfel de semne. Femeia îngreunată să nu mănînce carne netăiată din frigare, că face copilul cu limba prinsă. Se crede că copiii născuți în zile mari trebuie să aibă vreun beteșug, sau corporal, sau spiritual, adică trebuie să fie ori ciungi, gheboși, chiori etc., sau trebuie să fie slabi la minte. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
smoc de păr de la dînsa, ca să ai no roc la altele. Să nu dai luni borș, că-i rău de vite. Luni să nu dai cu împrumut sare, gaz, usturoi, că i rău de vite. Să nu mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Filip [11 octombrie] și cea a Sf. Chiriac [29 septem brie] se țin pentru apă rarea vitelor de fiară răpitoare și de primejdii. Unii țin la Filipi o zi, alții însă trei Filipi de-a rîndul. Să nu mănînci din frigare sara, că-ți mănîncă lupii vitele. Aluatul și cîntariul să nu-l lași să doarmă prin sat, că-ți mănîncă lupii vitele. De dai sare sau oțet după asfințitul soarelui, îi cu primejdie pentru vite, din pricina lupilor. Să nu cauți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porni singur, ducând niște cărți pe un măgăruș. Sosit în Barcelona, toți cei care-l cunoșteau îl sfătuiră să nu plece în Franța, din cauza războaielor de acolo 1. Îi povestiră întâmplări îngrozitoare, spunându-i chiar că spaniolii erau puși la frigare; dar el nu simți nici cea mai mică frică. Capitolul VI UNIVERSITATEA DIN PARIS (februarie 1528 - aprilie 1535) Sărăcia 73. Plecă așadar spre Paris, singur, pe jos, și ajunse acolo prin luna februarie. După socotelile mele, era prin 1527 sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
gâfâite. Șendrea scoate din sacul său un bolovan de râu, îl cântărește în mâini și râde: Lasă bădie: nădușești cu folos! Ce folos?! Ce folos?! Până ne belesc turcii, ne belește Vodă! S-au încins zalele pe mine ca pe frigare și n-avem îngăduință să le scoatem. Cică tot "călire-i" și chinul aista! Tataie, folosu-i că te călești! Vodă zice că aiasta a învățat-o de la Cezar, împăratul romanilor! El, în timp de pace, își oțelea cohortele cu greutăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu foi de dafin și boabe de ienupăr, potârnichi Învelite În slănină și fripte pe jăratic, pe care nobila doamnă le pre gă tise cu mâna ei. Pentru gurile mai puțin alese ale slujitorilor, se Învârteau În curte Într-o frigare uriașă trei purcei de lapte și un vițel. Sălile fuseseră Împodobite cu ramuri de brad și Rishawa scosese din lăzi tapițerii prețioase, daruri ale fratelui ei, aflat pe celălalt mal al Rinului. După ce pregătirile se isprăviseră, soața ministerialului mai trecu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
castel. Zăbovim doar cât să bem o cupă de vin. Mâine ne așteaptă o zi grea!“ Dar cel pe care Îl numea Siegebert a răspuns: „Nobile stăpân, ce-ar fi dacă am aprinde un foc mic și-am pune În frigare o halcă din mistrețul pe care tocmai l-ați doborât? Dacă tot am avut o vânătoare atât de spornică, să ne bucurăm de ea. Oamenii sunt Înghețați și flămânzi și câteva Îmbucături calde le-ar prinde bine. O Înghițitură de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de a nu-i înstrăina pe nicunul. Prea erau frumoși și drăgălași. Pe ascuns însă, am prins câte ceva din cele ci-i povestea Revecăi Lavric, vecina și prietena ei. Cum că, de hram, va pregăti friptură de iepure, iepure la frigare, ostropel de iepure. Peste noapte, mi-am bătut capul, spunându-mi, că, așa ceva nu poate fi adevărat. Doar erau iepurașii noștri-cadou. La luncă Cum se desprimăvăra, noi, copiii nu ne gândeam decât la lunca de pe malul Sucevei. Era o plăcere
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
băț și pro ceda cu ea așa cum procedase moșu’ cu dușmanii (moșu’, cuscrul ei din Ardeal, îi povestise nepotului că în război avea o lance legată de șa și că-i lua, astfel, pe nemți din fuga calului, ca în frigare). De la o vîrstă încolo însă, băiatul se cumințise în mod neașteptat. Apoi, și bunica începuse să-l pri vească altfel. Din cînd în cînd se mai mira că Daniel se făcuse ditamai bărbatul, el, care fusese crescut de cînd era
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
portarul, mama Paulinei - toți au să depună în favoarea noastră, dacă va fi nevoie. Dimineață alerg prin oraș ca să aranjez ce se mai poate aranja, după-masa la lucru, la munca mea grea și apăsătoare, seara mă zbat ca o păcătoasă pe frigarea din iad și dimineața o iau de la capăt. Poate că am să fiu obligată să mă mut, dar, fii convinsă, n-am s-o fac decât în caz de primejdie. Așa, draga mea, în sfârșit respir; ți-am relatat cât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o mie de bulgari Și-i contempla maiorul din somnul lui, de-aici Cum fug zarzavagiii notând prin munții mari. Iar sublocotenentul din Hangu eu v-o jur Își împlântase spada la un Bulgar în c... Ș-așa, prins în frigare, striga spre-o ordonanță Să vie ca să-i puie friptura-n siguranță... Vulovici, de-altă parte, eșea ca o nălucă Bătea-n batalioane, urlând: bre! mă! tucă! Iar Dobrovici copilul oprindu-se cu jale Se apuca de locu din spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce facem cu apartamentul, cu mașina etc. Considerând că aceste aspecte lumești le vom rezolva cum se cuvine, au început telefoanele, mai întâi la rude, apoi la prieteni și cunoștințe și în ultimă instanță la "dușmani", ca să-i punem pe frigare. La sfârșitul lui noiembrie 1992, într-o dimineață geroasă și urâtă, ne îmbarcam pe cursa TAROM București-New York. Planificasem o escală de 4 zile la New York, la cererea expresă a lui Adrian Dohotaru, pentru a vedeam cum merg lucrurile la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]