201 matches
-
apucai tot mereu mai la deal și acolo văzui, pe lângă focuri mari și aprinse-n lumina soarelui - focuri ce lingeau cu galbenele lor limbe lungi aerul cel senin și rece - șezând roată de jur împrejur cete de români, iar pe frigări lungi frigând berbeci și oi, chiuind, cântând, horind - într-o parte unii jucau pisând pământul pietros cu opinca cea ușoară, pe când unul șezând pe-un bolovan fluiera în fluier de soc. Chiuiturele vesele, fumul înălțîndu-se din focurile multe, fețele cele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ai său bărbat Pentru ibovnicul doară iubit, Cu venin ș-otravă au fermecat Sau măcar cum ea l-au omorît, Pă ahaia dracii suind călare O duc unde-i văpaia mai mare. Străpungîndu-o prin gemănare Cu tăciuni aprinși sau Înfocate Frigări, ș-În asemene stare Aflîndu-să purure va pate!... O, voi muieri pre slabe dă minte, Luați sama la heste cuvinte!” Femeia modistă (la modă!) Începe să devină ținta unor lungi poeme satirice, cum este acela, sub formă dialogată, localizată (după
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bătrâni dar n-aveau decât treizeci de ani fără un dinte în gură, chelboși, slabi, numai piele și os, desculți, de ani de zile mâncând doar ceva verdețuri culese ici-colo, pândind ciorile ca să le prindă și să le pună la frigare. Nu mai puțin întristător este mediul conformist și silnic al călugărilor, în care Tommaso va fi închis la treisprezece ani și unde va avea parte de ostilitatea superiorilor și de invidia confraților-călugări: Luigi ce repeta mereu aceleași fraze; fra'Taddeo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
zer și caș din sat. Într-adevăr, mai toți făceau brânză, însă o aveau arvunită toată la negustorii lor, și în casă păstrau foarte puțină pentru mâncare. Arhitectul visase un prânz sălbatic, cu un miel ori cu un ied la frigare. Nici vorbă nu putea fi de așa ceva. Turmele, foarte departe de sat, erau ale boierilor, oamenii aveau câte o capră, două pentru lapte, mai mult nu. Însă Ioanide, care auzise grohăituri și guițări și zărise câteva scroafe scurmând cu râtul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
când nu-l pot obține pe cel de ministru. Voluptăților orientale s-au substituit altele: plăcerea de a citi, de a călători. Strămoșul lui Hagienuș vorbea poate turcește și mânca friganele cu migdale și scorțișoară. Acum Hagienuș devora mușchi la frigare și se ocupa cu misterele cabire. Cine-i vedea spunând anecdote cu găina lui Conțescu și pisica saltimbancă ar fi zis că are de-a face cu niște semidocți. Dimpotrivă, Suflețel, Hagienuș erau putrefiați de cultură. - Să-mi oprești osul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
este așa de bine tăiată, mamă, vorbirea este ca o operație la cald a intestinului gros la organele sexuale ale creierului.... PREOTUL: Ca... Ca o putoare înfulecată... D-voastră... D-voastră mâncați vina ca pe Mielul de Paști tras în frigare. Memento mori... Și mea culpa, dar cinstit... Și în mod răspicat vă rog. Aveți habar cum trebuie să arate un om păcătos, mort atunci când zace la pământ? se întinde pe podea. Cam așa. TATĂL LUI MARIEDL: Aici nu există pământ
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Când acestea erau arse pe jumătate, se acopereau cu o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc și le bate pe nicovală, făurind o foaie cu trei craci. Această lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care era făcută. Persona pentru care se făurea frigarea aducea o găină neagră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care era făcută. Persona pentru care se făurea frigarea aducea o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care era făcută. Persona pentru care se făurea frigarea aducea o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a fost cules de la Jenică Maftei (1898-1986) din satul Tarnița - care la rândul său l-a învățat de la mama lui, în anul 1928. Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc. Cauza bolii era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la mama lui, în anul 1928. Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc. Cauza bolii era aceea că persoanei respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și lichitura și diochitura/ De fete mari , de vădane, de nebuni,/ De zăncite , de despletite, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spală cu apa din castron pe mâini, pe față și pe corp; după al doilea se bea de șapte ori; după al treilea de trei ori. Restul de apă se duce la un pom roditor și se toarnă la rădăcină. Frigările folosite la descântec se dau bolnavului câteva nopți la rând pentru a fi puse sub cap. Se descântă timp de trei zile la rând și dacă bolnavul nu se vindecă înseamnă că nu-i boala asta și se va căuta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume făcută de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc mare în vatră, se dezbrăca de haine atât persoana care descânta cât și cea care era descântată. Se descânta marți seara, joi seara și sâmbătă spre duminică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care era descântată. Se descânta marți seara, joi seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu te hodinești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
joi seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu te hodinești/ După Ursitul Doinei să pornești./ De l-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu te hodinești/ După Ursitul Doinei să pornești./ De l-ai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prin pădure umblând,/ Lână neagră torcând,/ Caraoțchi să îl aduci/ Iute ca gândul,/ Tare ca vântul,/ Cu mânili întinsă/ Cu inima aprinsă,/ Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
invocă divinitatea și își adjudecă totodată dreptul de a participa la iscusita preparare a slăninei, și ea un laitmotiv al scrierii: "Nu-i mai cuminte, Doamne iartă-mă, să ne mutăm cu închinăciunile în sfânta Bucătărie, desfătându-ne cu jocul frigărilor și cu clămpănitul vătraiului? Să luăm îndeaproape cercetare cum se prăjește slănina, cum fierbe ciorba, cum se rumenesc plăcintele, care-i rânduiala felurilor de bucate și ce vinuri s-au ales pentru fiecare fel") din care nu lipsește nimic, nici
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Kent] You are o' th' commission; Sit you too. BUFONUL: Nu, e un cavaler, care are ca fiu un nobil; fiindcă este un cavaler nebun acela care-și vede fiul nobil înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]