87 matches
-
adesea criticat pentru violența versurilor sale. În cele din urmă, deviza Republicii Franceze este compusă din cele trei cuvinte „Liberté, Égalité, Fraternité”. În rest, există diverse alte simboluri reprezentative pentru țară. În special, bustul lui , o femeie ce poartă bonetă frigiană, decorează primăriile localităților din țară, iar chipul ei este reprezentat pe timbrele poștale și pe monedele franceze de subdiviziune ale euro. Din 1999, guvernul francez s-a dotat cu un logo ce reunește drapelul și deviza țării, împreună cu silueta lui
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
ridicat altare lui Marte și zeităților germanice Ricagambeda și Viradechtis. Dintre multele zeități pe care le venerau soldații romani, se pare că cel mai răspândit era cultul lui Mithra. Acesta era un zeu iranian care era înfățișat cu o căciulă frigiană pe cap. Templele închinate lui Mithra semănau cu niște peșteri. În secolele II-IV d.H., mithraismul a fost primul competitor al creștinismului. Una dintre reținerile pentru soldă era fondul de înmormântare, care era colectat de fiecare centurie. Înmormântarea era un ritual
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Boneta frigiana este o căciulă de origine anatoliană (Frigienii vorbeau o limbă indo-europeană asemănătoare într-o oarecare măsură cu greacă, diferită de restul limbilor anatoliene), purtată în antichitate de sclavii eliberați (liberții) din Romă antică. Însuși Paris, fiul lui Priam, este considerat
Bonetă frigiană () [Corola-website/Science/321946_a_323275]
-
este o căciulă de origine anatoliană (Frigienii vorbeau o limbă indo-europeană asemănătoare într-o oarecare măsură cu greacă, diferită de restul limbilor anatoliene), purtată în antichitate de sclavii eliberați (liberții) din Romă antică. Însuși Paris, fiul lui Priam, este considerat frigian și reprezentat purtând căciulă frigiana, purtată și de zeul Mithra. Boneta frigiana de culoare roșie și cu vârful îndoit înainte, a fost adoptată și de revoluționarii francezi, care au facut Revoluția franceză din 1789, ca simbol al luptei pentru libertate
Bonetă frigiană () [Corola-website/Science/321946_a_323275]
-
raspandit ulterior peste tot acolo unde au ajuns armatele Franței. În prezent, Marianne purtând boneta frigiana a devenit un simbol al Republicii Franceze. Boneta frigiana a fost folosită ca simbol republican în statele Americii Latine, eliberate de sub dominația Spaniei. Boneta frigiana figurează pe sigiliul Senatului Statelor Unite ale Americii.
Bonetă frigiană () [Corola-website/Science/321946_a_323275]
-
este figura alegorică a Republicii Franceze. Sub aparența unei femei purtând o bonetă frigiană, încarnează Republica Franceză și reprezintă, prin ea-însăși, valorile republicane franceze conținute în deviza: «Liberté, Égalité, Fraternité». Prenumele "Marianne" provine de la contracția prenumelor "Marie" și "Anne", două prenume foarte răspândite în secolul al XVIII-lea în Franța, și purtate de mai
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
dintr-un consens stabilit între partizanii și adversarii republicii, apoi acceptat de întregul popor francez. Potrivit unei alte versiuni, primul model al "Mariannei" ar fi fost o fată din Sigolsheim, în Alsacia. Primele reprezentări ale unei femei purtând o bonetă frigiană, alegorie a "Libertății" și a "Republicii", apar în timpul Revoluției Franceze. De-a lungul timpului, reprezentările diferă potrivit cu epocile în care au fost realizate și cu preocupările poporului francez, și nu poartă, în mod sistematic, totalitatea simbolurilor. De la începutul secolului al
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
mediul de viață natural, muntele și platourile vaste. Diferențele dintre cele două civilizații se exprimă și prin costume. Coifurile cu pene și armurile cu zale zornăitoare purtate de romani simbolizează prestigiul cuceritorilor. Prin contrast, cușma dacică, asemănătoare cu o bonetă frigiană, pare luată de pe Columna originală, părând a fi un simbol mitic. Până și culorile diferă: veșmintele romanilor sunt colorate în galben și albastru, în timp ce dacii poartă pe spate cergi în culori gri prin care se confundă cu stâncile munților. Cei
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Consul, în data de 12 martie 1803. A fost înlocuit de Pierre-Joseph Tiolier. Revoluția Franceză îi încuraja pe artiști să celebreze noua ordine. Augustin Dupré se inspira pentru compozițiile sale alegorice din simbolistica Antichității (Tablele Legii, Geniul Libertății, Hercule, boneta frigiană, "fasciile lictorilor", balanța, etc. A fost triumful stilului neoclasic. Prima sa contribuție este Ludovicul de aur de 24 de livre, tipul "cu geniu"; aversul poartă încă efigia regelui Ludovic al XVI-lea, cu titulatura ROI DES FRANÇOIS, în ortografia actuală
Augustin Dupré () [Corola-website/Science/327069_a_328398]
-
Belvedere și al cărui exemplu extrem este "Moartea lui Hyacinthe" de Jean Broc, un elev al lui David. Acest efeb pe care îl pictase prima dată în "Moartea tânărului Bara" este de asemenea prezent sub forma tânărului scutier cu bonetă frigiană din "Sabinele". Punându-și tânărul fiu să pozeze pentru figura lui Bonaparte, el păstrează acel aspect tineresc care evocă figura tânărului Alexandru cel Mare dresându-l pe Bucefal. Această variantă de portret, care își are originile în grupurile statuare antice
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Herodot povestește o legendă în care doi copii au fost lăsați în grija unui păstor, izolați de lume fără, a fi expuși la auzirea unor cuvinte. Primul cuvânt rostit de cei doi copii a fost "booka" (pâine), cuvânt de origine frigiană, dovedindu-se astfel că frigienii au apărut dinaintea egiptenilor. Chiar și așa, Herodot ne redă pe tot cuprinsul cărții a doua informații despre civilizația și cultura Egiptului Antic, relatate lui de către localnicii egipteni atunci când autorul a călătorit în respectiva țară
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
lui Maximilian al II-lea al Bavariei. Alegerea acestui nume a provocat o controversă, ca și pentru asteroidul 12 Victoria; într-adevăr Maximilian al II domnea în acel moment. Astrul a fost redenumit „Cybele”, după Cybele, divinitate romană de origine frigiană. Cybele este un asteroid de tip C, ceea ce semnifică faptul că suprafața sa este foarte întunecată și compusă din carbon. Asteroidul "" are diametrul mediu de 237,26 km. Orbita sa se caracterizează printr-o semiaxă majoră egală cu 3,43335838
65 Cybele () [Corola-website/Science/333095_a_334424]