452 matches
-
posibile estetici suprarealiste. „Irealitatea și ilogismul vieții” nu sunt pentru el speculații intelectuale, ci „evenimente fantastice” trăite. Aspirația lui ar fi să transpună în literatură înalta tensiune („demența aceea rece”) din pictura lui Salvador Dali. Tălmăcirile de versuri, publicate în „Frize” (din G. Apollinaire, Pierre Unik, Langston Hugues, Shane Leslie, Richard Aldington), conturează mai concret aria interesului său, confirmându-i și posibilitățile expresive. O sensibilitate și o viziune particulare, o deosebită acuitate a percepției relevă poeziile din cartea de debut, Corp
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
întreprinde o excursie pe bicicletă de-a lungul Oltului, iar din 1941 începe să publice în „Revista nouă” reportajele care vor alcătui Cartea Oltului (1945). Va colabora la mai toate marile ziare și reviste: „Vremea”, „Tempo”, „Rampa”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Frize”, „Bluze albastre”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară” etc. În 1948 devine membru corespondent, iar în 1955 membru titular al Academiei Române. În 1978 primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor. A semnat și George Bogza
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
a fost și redactor la revistele „Start” și „Stilet”; a mai colaborat la „Răboj”, unde debutase în 1933 cu versuri, la „Klingsor”, la „Brașovul literar”, „Viața literară”, „Abecedar”, „Vremea”, „Pagini literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Gând românesc”, „Pământul”, „Azi”, „Universul literar”, „Rampa”, „Frize”, „Claviaturi” „Meșterul Manole”, „Cuvântul liber”, „Manifest” ș.a. Ulterior a lucrat ca redactor la „Tribuna da Imprensa” din capitala Braziliei. A publicat câteva mii de articole și cronici în ziare și reviste latino-americane. Împreună cu Faust Brădescu și I. G. Dimitriu înființează
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Ofițer, pensionat din cauza tuberculozei în 1934, C., și-a început activitatea literară la Brașov, publicând în revista „Ritmuri” (1929-1930) proză și recenzii, semnate N. Niculescu-Cantonieru. A făcut parte din redacția periodicului „Brașovul literar și artistic”, iar în 1934 întemeiază revista „Frize”, editată împreună cu Mihail Chirnoagă și Aurel Marin. Pe lângă proză, tipărește aici articole și note literare (unele nesemnate). În 1934 îi apare volumul de nuvele Întâmplări omenești. Copilăria nefericită, boala și-au pus amprenta asupra viziunii sale artistice. Personajele lui C.
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
prin îmbulzeală. Pe trep tele altarului se profilează deja fasciile lictorilor. Din fericire, sacrificiul nu a început încă. Ajung în sfârșit lângă incintă. Zidul lateral, împărțit orizontal în două panouri, are partea de jos acoperită cu spirale de acant, în timp ce friza superioară înfățișează o procesiune ceremonială. Tiberius răcnește la urechea tânărului: — Exact la fel s au petrecut lucrurile acum 24 de ani! Velleius pricepe. Privește atent cortegiul sculptural și, fără voia lui, se emoționează. Își imaginează cu ochii minții cum a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un personaj lângă el: Regele Sacrificiilor. Velleius Paterculus face o figură uluită. Nu-l impresionează faptul că se găsește doar la câțiva metri de împărat și de conducătorii marilor colegii preoțești. Frumusețea locului îl tulbură. A admirat în Grecia destule frize dorice în cel mai pur stil clasic. Și temple maiestuoase în Egipt. În comparație cu cele din Răsărit, altarele înălțate zeilor la Roma par mai degrabă meschine. Dar mâinile care au trudit aici, indiferent de unde s-au inspirat, au făcut marmura să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
poartă este croită din blana unui animal sacrificat, nu mort din cauze naturale. Acesta dă din cap absent. Altceva l-a frapat. Nimic din simbo listica monarhică a Orientului, care-l plasează pe rege deasupra supușilor, nu se regăsește în frizele comemorative din interiorul incintei. Mai degrabă sculptorii au încercat să reliefeze o concep ție aproape umană a imperiului, nicidecum una maiestuoasă. Augustus, în continuare figura centrală a ceremoniei dăltuite în partea superioară a zidului, rămâne, ca și înainte, strâns legat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ieșise să-și întâmpine ginerele, nu spuse nimic. Părea, firește, foarte contrariat, dar așa cum poate fi cineva în fața unui necaz de zi cu zi, nu în fața unei drame. Micul Cosimo nu părea nici surprins, nici impresionat. Punând un picior pe friză, sări în gol. În ultima clipă, taică-său, dând drumul spadei, îl prinse de subsuori, îl ținu cu brațele întinse, apoi îl înălță deasupra sa. — Ce mai face prințul meu? Copilul și tatăl râdeau, ca și soldații din escortă. Jacopo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să pară sinceră - și mi-a povestit totul despre cariera ei de succes. Am privit îndelung peretele din bucătărie, descurajată, mult timp după ce am închis. Pe perete era un tablou pictat de o prietenă de la școala de arte, ca o friză cu fructe exotice în culori neobișnuite: căpșune verzi, roșii mov, struguri alb-argintii, atârnând de o singură viță. Întotdeauna mă făcea să mă întreb ce gust or avea. Pierdusem de mult timp legătura cu fata care îl pictase; plecase în America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
într-o rețea de baghete încrucișate. ,,Boltirile de la Cetățuia sunt simplificate; lipsește o a doua reducere de diametru a turlelor în felul în care o găsim la Sfinții Trei Ierarhi. Brâul este din piatră, bine degajat, încadrat de câte o friză ornată de frunze sculptate în relief”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 247 footnote>. „Ceea ce ne interesează în ce privește sectorul sculptural, este elementul comun pe care îl aflăm la coloanele de la bisericile cantacuzinești: Cotroceni (1679) și Doamnei (1683). Acest element
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în toată strălucirea lor cerească. Sunt și porțiuni mici pictate numai cu motive decorative, de obicei benzi cu motive vegetale sau geometrice, care separă ansamblurile de pictură între ele sau ocupă spații de obicei în timpanele și glafurile arcadelor, în frize orizontale înconjurând biserica pe sub cornișă, în benzi verticale la abside, pe intradausurile firidelor, urmărind curbura arcurilor etc., toate având scop ornamental, artistic. Pridvorul rămâne cu impresia că aceste biserici au crescut direct din pajiște la fel ca și casele oamenilor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și intră în porcii care fug spre mare. Ultimele două scene sunt pe porțiunea de zid dintre absidă și brâul răsucit ce coboară pe sub pandantivi. Ele urmează după Schimbarea la față, care este deasupra lor. După acest registru urmează o friză cu medalioane de sfinți, care înconjoară naosul pe cele trei laturi (sud, vest, nord) și apoi continuă în altar. Ca și cele din pridvor, ele se disting prin aceeași finețe artistică. Spațiul dintre ele este decorat cu motive florale. Registrul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de sub pandantiv mai sunt două scene la care pictura este destul de ștearsă: Iisus îl vindecă pe fiul unei femei și, Iisus vindecă mai mulți bolnavi. Scenele cu vindecările minunate predomină, unele dintre ele fiind pictate de mai multe ori. După friza cu medalioane de sfinți, urmează ca și pe latura de sud, un registru în care scenele îi reprezintă mai mult pe apostoli. În prima scenă care începe de la brâul de lângă catapeteasmă este reprezentat Iisus copil la 12 ani în templu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mari, reprezentând momentele importante din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Registrul respectiv este situat între zidul despărțitor dintre naos și pronaos și marginea turlei, marcată de brâul răsucit care coboară de la pandantivii mari. Șirul scenelor începe pe latura de sud deasupra frizei cu medalioane, urcă spre boltă și coboară spre nord, după cum urmează: Iisus o vindecă pe soacra lui Petru, care stă culcată pe pat, iar Petru cu o altă femeie mai tânără îl cheamă pe Iisus, care este urmat de Apostoli
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
-i prezintă pe Sfinții Iason și Sosipatru. Pe partea de sus a intradosurilor coloanelor sunt câte doi arhangheli, pictați în bust, deci, în total șase imagini. Pe spațiul îngust dintre catapeteasmă și marginea turlei, marcată de brâul răsucit, este o friză cu figuri de sfinți, întregi sau medalioane. Glafurile de jos ale ferestrelor nu sunt pictate, ca cele laterale, ci decorate cu motive florale simple. În general, „pictura din naosul bisericii Mănăstirii Cetățuia se impune nu numai prin alternanță și aglomerare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
În nuanțele primare, ședeau proptite de pereții zugrăviți În galben și dădeau evenimentelor o notă de frivolitate. De-a lungul acelorași pereți, se Întindea, Într-o manifestare de veselie curând Înăbușită de fumul de țigară și de nervii iritați, o friză compusă din desene În creioane colorate, ale căror subiecte păreau a fi mai cu seamă Casa mea, Mămica mea și Tăticul meu (cu varii permutări ale acestei formule - să nu uităm că suntem În Camden) și deja demodatele Țestoasa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
și „Renaul”): ceva simplu, patru pagini, dar pe hârtie patinată. Prima pagină reproducea ceea ce trebuia să fie coperta seriei, un fel de sigiliu În auriu (este Pentaculul lui Solomon, explica Garamond) pe fond negru, cu bordura paginii Încadrată de o friză ce evoca o Împletitură de zvastici (zvastica asiatică, preciza Garamond, aceea orientată În sensul soarelui, nu cea nazistă, care merge În sensul acelor de ceasornic). În partea de sus, În locul titlului volumelor, o inscripție: „Sunt multe lucruri În cer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
încurcam niciodată să număr paharele băute și femeile sărutate, înainte sau după apusul soarelui. Transpus, l-am străbătut în duh, minunându-mă, în zori de ziuă: De la grandioasele coloane antice din forul roman, până la fântânile, stilobații și porticurile monumentale, cu frize și frontoane grațioase de marmură și m-am mirat că poate exista atâta euforie astrală și copleșitoare frumusețe, în tăcere și în pustietate. Îmbătrânind, l-am revăzut în vis: Într-una, de departe și de aproape, plutind retras în aceeași
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
căutătorul de lucruri pierdute, și pe doctor, și pe șoferul rebegit, și învinsul și învingătorul, ca în muzeul de suflete, din care nu duce niciun drum înapoi. Toate aceste „icoane” ale imediatului par personaje dintr-un basorelief aflat pe o friză, peste care își poartă privirea poeta, contemplând varietatea alcătuirilor firii. Trecătoare pe această stradă nepăsătoare, totuși, poeta se autoportretizează (sunt mică / sânge puțin, carne puțină / dar cât univers...), exprimând, măcar uneori, indirect, și o ambiție, corelată cu o nestăvilită dorință
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
metri, care prezenta o particularitate aparte: el nu era susținut de arcade, conform tradițiilor. în locul pilonilor, erau ridicate patru colonade, perfect identice, care suportau în mod egal greutatea bolții. Dar, și mai importantă s-a dovedit a fi descoperirea de pe friza orientală. Acolo era reprezentată o lupoaică ce alăpta doi copii. Se înțelege de la sine că trimiterea la legenda întemeierii așezării era fără echivoc. A trebuit să treacă mult timp - trei secole - până ce principala metropolă a provinciei romane, care cuprindea teritorii
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
se păstrează în afara sentimentelor. Se cunoaște o singură aventură erotică a Athenei, cea cu Hefaistos, din care s-a născut Erichtonius. Și nici măcar acest episod nu e sigur. Căci grecii o considerau pe Athena castă trupește. În procesiunea Panteneelor, din friza Parthenonului, fecioarele ateniene îi aduc în dar voalul de zeiță fecioară. Nu întîmplător în războiul troian ea a sprijinit dorința de răzbunare a soțului încornorat, în vreme ce Afrodita s-a purtat ca o femeie fără prejudecăți. Răceala distantă care-i dă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cincizeci de fete! Ceea ce naște două gânduri contradictorii. Dragostea e singura care nu (și nu ne) îmbătrînește. Dar cine a deschis ochii numai pentru a iubi? Ca să nu mai vorbesc de deruta în care te aruncă o scenă aflată în friza de la Olimpia unde Zeus însuși patronează o cursă de care trucată. Privești și te întrebi: oare Zeus știe că patronează o înșelăciune? Dacă știe, înseamnă că și zeii mint. Dacă nu știe, înseamnă că nici zeii nu sunt atotputernici. Imaginația
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Zeuxis au dispărut. În sculptură, naufragiul n-a fost total, însă nenumărate statui de bronz, între care și capodopere, au fost topite și nimeni nu cunoaște câte marmuri sculptate au fost sfărâmate sau au nimerit în cuptoarele de var. Cu excepția frizei Parthenonului, toate capodoperele lui Fidias s-au pierdut. Doar din reproduceri, de mai mici dimensiuni, știm cum arăta Athena Parthenos. Din statuia colosală, înaltă de peste douăzeci de metri, a lui Zeus Olimpianul au supraviețuit doar câteva fragmente din piedestal. Nici
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Doar din reproduceri, de mai mici dimensiuni, știm cum arăta Athena Parthenos. Din statuia colosală, înaltă de peste douăzeci de metri, a lui Zeus Olimpianul au supraviețuit doar câteva fragmente din piedestal. Nici despre Fidias nu știm prea multe. Undeva în friza Parthenonului, s-a reprezentat și pe sine, bătrân, chel și melancolic. Dar de ce, oare, acest singuratec n-a fost, se pare, iubit de nimeni? Să fie adevărat, cum lasă să se înțeleagă unii, că avea un caracter infect? Fapt e
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
plină de comori; sculpturi în piatră reprezentând prințese și regi, gravuri cu berbeci și tauri; statuete cu zeițe trupeșe și femei nubiene; vaze, urne și cupe din ceramică. Mai erau încălțări din aramă, bucăți de tapiserie și, pe perete, o friză cu soldați luptând într-un război de mult uitat. Salam zări câteva etichete ale muzeului lipite încă pe aceste comori ascunse. Pe una scria - „liră din cetatea sumeriană Ur, cu cap de taur aurit, din anul 2 400 î.e.n.“. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]